Știri
Știri din categoria Politică
Întârzierea formării unui guvern cu puteri depline riscă să blocheze jaloane din PNRR și să pună în pericol 7,5 miliarde de euro, a avertizat premierul interimar Ilie Bolojan, potrivit news.ro. Liderul PNL spune că un Executiv stabil „mai repede” ar reduce complicațiile administrative și ar crește predictibilitatea, inclusiv pentru adoptarea actelor normative necesare.
Bolojan a afirmat că președintele Nicușor Dan va face nominalizarea de premier „când consideră de cuviință” sau ar putea convoca noi consultări. În acest context, premierul interimar a insistat că viteza instalării unui guvern stabil contează direct pentru capacitatea statului de a lua decizii.
Șeful Executivului interimar a susținut că, în ultimele luni, aparatul guvernamental „a lăsat-o mai moale” pe fondul insecurității politice, ceea ce ar fi dus la încetinirea activității administrative. În opinia sa, această situație afectează absorbția fondurilor europene și derularea plăților.
Bolojan a acuzat că acțiunea declanșată de PSD „cu surle și trâmbițe”, cu câteva luni înainte, a produs demobilizare în administrație. El a explicat că, atunci când nu există o direcție clară și presiune pentru mobilizare, instituțiile încetinesc ritmul.
Premierul interimar a arătat că actualul guvern nu poate emite ordonanțe de urgență, ceea ce complică îndeplinirea jaloanelor din PNRR (Planul Național de Redresare și Reziliență). În timp ce echipele tehnice negociază condițiile, un guvern cu puteri depline ar putea, în unele cazuri, să bifeze rapid un jalon prin ordonanță; altfel, soluția ar trece prin Parlament, cu riscul ca modificările făcute în comisii să „denatureze” acordul cu Comisia Europeană și să nu mai fie recunoscute ca jalon îndeplinit.
Bolojan a spus că România are nevoie de „o bună guvernare” care să păstreze echilibrele financiare, invocând angajamentele bugetare și reformele necesare pentru accesarea fondurilor europene. Potrivit lui, fiecare reformă are o pondere de „cel puțin 700 de milioane de euro”, iar dacă „cele nouă legi” necesare nu sunt aprobate în perioada următoare, România poate pierde „7,5 miliarde de euro”.
În același mesaj, liderul PNL a declarat că partidul va susține proiectele respective indiferent dacă va fi la guvernare sau în opoziție, argumentând că nu sunt „proiectele unui partid”, ci „proiectele României”.
Recomandate
Premierul interimar Ilie Bolojan pune presiune pe PSD să deblocheze rapid formarea guvernului , argumentând că România nu își permite o perioadă în care Executivul „nu lucrează la capacitate”, într-un moment sensibil pentru accesarea fondurilor europene, potrivit Stirile Pro TV . Bolojan, lider al PNL, a spus că nu este „astăzi o piedică” în formarea unei majorități parlamentare și a susținut că PSD, care „a generat criza politică”, are „responsabilitatea morală” să vină cu soluții. Declarațiile au fost făcute în contextul consultărilor de la Cotroceni și al discuțiilor despre cine ar trebui să primească mandatul de a forma un nou guvern. Argumentul lui Bolojan: cine a dărâmat guvernul trebuie să vină cu majoritatea Întrebat la B1TV despre așteptările sale după consultările cu președintele și despre posibilitatea ca șeful statului să dea social-democraților mandatul de formare a guvernului, Bolojan a invocat „logica politică”: PSD a inițiat moțiunea de cenzură împreună cu AUR și, prin demiterea guvernului, „au probat că sunt în stare să facă o majoritate”, în timp ce partidele rămase în coaliție (PNL, USR, UDMR) ar fi arătat, „cel puțin asta este poza de moment”, că nu au capacitatea de a face majoritatea. În acest cadru, Bolojan a criticat faptul că, la mai mult de două săptămâni de la moțiune, PSD nu a anunțat public o asumare și o propunere de guvernare. Miza imediată: funcționarea guvernului și fondurile europene Bolojan a avertizat că România are nevoie de un guvern funcțional „în această perioadă”, pe care a descris-o drept crucială pentru accesarea fondurilor europene, și că trebuie evitată o etapă în care guvernul „nu lucrează”. Schimb de acuzații cu PSD: „campanie electorală” vs. „nu e cazul” În același context, Bolojan a respins acuzațiile președintelui PSD, Sorin Grindeanu, potrivit cărora ar fi în „campanie electorală prezidențială” și ar bloca formarea unei majorități. El a susținut că ideea este falsă și a argumentat că munca și comunicarea periodică a unui premier sunt firești și țin de respectul față de cetățeni. Potrivit relatării, Grindeanu i-a cerut premierului interimar „să iasă din campania electorală prezidențială” și a solicitat ca partidele prooccidentale să se așeze la masă pentru a forma guvernul. [...]
Disputa politică pe „fondul de rezervă” riscă să blocheze discuția despre reguli și control , după ce premierul interimar Ilie Bolojan a respins acuzațiile senatorului PSD Daniel Zamfir privind „banii împărțiți pe șervețel” și a susținut că episodul invocat ar fi avut loc în perioada în care Ludovic Orban era prim-ministru, potrivit Antena 3 . Bolojan a reacționat după ce Zamfir l-a acuzat că ar fi împărțit, „pe un șervețel și cu un pix”, bani din fondul de rezervă împreună cu frații Micula, în prezența unor funcționari din Ministerul Finanțelor. Premierul interimar a spus că acuzația este „mincinoasă” și că ar fi fost ulterior „corectată” de Zamfir, care ar fi nuanțat formularea la „doar premierul”. „Să ai tupeul să vii să spui că pe vremea actualului premier s-a întâmplat asta, să minți cu nerușinare, așa cum a făcut domnul Zamfir, apoi să vii să corectezi, să spui doar premierul... arată o lipsă totală de răspundere”, a declarat Bolojan. Ce spune Bolojan și de ce contează instituțional În declarațiile citate, Bolojan a legat atacul de o „perioadă” în care, susține el, ar fi fost lansate „pseudo-știri” pentru a acoperi „fuga de răspundere” a PSD, în contextul în care partidul ar fi „dărâmat un guvern din care a făcut parte” și nu și-ar fi asumat guvernarea. El a invocat și un context tehnic: în toamna anului trecut ar fi existat discuții pe fondul unor adrese privind poziția Guvernului față de sentințe legate de o firmă a fraților Micula, iar „colegii” ar fi avut o întâlnire cu persoane care „știau despre ce este vorba”. În acel cadru, spune Bolojan, ar fi fost relatat că alocări de fonduri s-au făcut „pe vremea fostului premier Ludovic Orban”. Acuzațiile lui Zamfir: sume, mecanism și comparații de impact Daniel Zamfir a susținut că ar fi vorba despre „cel mai grav trafic de influență de la Revoluție” și a plasat discuția în 2019, când, potrivit lui, Ludovic Orban ar fi semnat „prioritizarea suspectă” a unor plăți de „peste 230-250 de milioane de euro” către frații Micula, deși „existau atunci mecanisme suficiente” pentru suspendarea plăților. În continuare, Zamfir a afirmat că, după plata ultimei tranșe, frații Micula ar fi invocat recalcularea dobânzilor la raportul „ROBOR-dolar” și ar fi obținut prin procese „300 de milioane de euro”. Senatorul PSD a comparat aceste sume cu investiții publice, afirmând că ar echivala cu „150 de km de autostradă” sau „5 spitale regionale”, respectiv cu „creșterea pensiilor pentru un an de zile”. Tot Zamfir a mai spus că în decembrie 2025 ar fi avut loc o întâlnire convocată pentru a discuta cazul fraților Micula, în cadrul căreia Bolojan ar fi aflat despre presupuse negocieri „directe și netransparente” privind împărțirea banilor din Fondul de rezervă. Ce urmează Materialul nu indică existența unei anchete oficiale sau a unor măsuri instituționale declanșate ca urmare a acuzațiilor. În lipsa unor clarificări formale (documente, verificări sau sesizări), disputa rămâne la nivel de declarații politice, cu potențial de a muta atenția de la întrebarea de fond: cum se alocă și cum se controlează utilizarea fondului de rezervă. [...]
Ilie Bolojan respinge acuzațiile PSD în cazul fraților Micula și mută disputa în zona răspunderii guvernării , susținând că social-democrații lansează „pseudoștiri” pentru a evita asumarea responsabilității după căderea Executivului, potrivit Mediafax . Premierul interimar spune că PSD ar fi preferat atacurile politice și „informațiile false” în locul unei propuneri „clare” de premier și a unor soluții politice. În acest context, Bolojan afirmă că tema fraților Micula este folosită pentru a alimenta acuzații publice fără bază. „Pentru a acoperi această fugă de răspundere, se creează tot felul de pseudoștiri.” Ce spune Bolojan despre discuțiile invocate în cazul Micula Bolojan afirmă că, în toamna anului trecut, în interiorul Guvernului au existat „discuții tehnice” privind poziția statului român față de sentințe și litigii mai vechi care vizau compania controlată de frații Micula. Potrivit lui, într-o astfel de întâlnire a fost evocată o situație din perioada guvernării conduse de Ludovic Orban . În acest cadru, el acuză PSD că ar fi amestecat perioadele și ar fi atribuit actualei conduceri a Guvernului discuții care ar fi avut loc în alt mandat. „Cineva a povestit că pe vremea fostului premier Ludovic Orban s-au discutat niște fonduri. Să vii acum și să confunzi planurile, să spui că pe vremea actualului premier s-a întâmplat asta, să minți cu nerușinare, este inadmisibil.” Ținta directă: Daniel Zamfir și „nuanțarea” ulterioară Bolojan îl acuză direct pe senatorul PSD Daniel Zamfir că ar fi lansat informații false și că ulterior ar fi încercat să își nuanțeze declarațiile. „După aceea să corectezi și să spui doar «premierul» arată o lipsă totală de răspundere.” În plus, Bolojan afirmă că și informațiile vehiculate despre Alina Gorghiu ar face parte „din același registru al bluffurilor și minciunilor politice”, susținând că astfel de atacuri se întorc împotriva celor care le propagă. [...]
Partidele pro-europene din Parlament au convenit un plafon de creștere a cheltuielilor salariale în 2027 , într-un acord politic care condiționează noua lege a salarizării de țintele fiscale și de jaloanele din PNRR, potrivit Adevărul . Președintele Nicușor Dan a anunțat că, după un proces de mediere coordonat de Administrația Prezidențială, PSD, PNL, USR și UDMR au semnat un acord prin care se angajează să adopte noua lege a salarizării în sectorul public până la finalul actualei sesiuni parlamentare. Miza este îndeplinirea termenului din Planul Național de Redresare și Reziliență , indicat ca 1 iulie 2026. În comunicarea Administrației Prezidențiale, citată de publicație, sunt stabilite două repere cu impact bugetar: niciun angajat din sectorul public nu ar urma să aibă o scădere a venitului total ca efect al aplicării legii, iar cheltuielile totale cu salariile din sectorul public în 2027 nu vor depăși cheltuielile din 2026 cu mai mult de 8 miliarde de lei. Totodată, acordul prevede că aplicarea noii legi nu va pune România în situația de a-și încălca obiectivele fiscale asumate pe termen scurt, mediu și lung. Calendar și reguli de aplicare Noua lege a salarizării ar urma să intre în vigoare integral la 1 ianuarie 2027, „fără aplicare eșalonată”, și, conform acordului, nu ar mai urma să fie modificată ulterior prin „intervenții speciale”. Cine a semnat și ce urmează procedural Acordul a fost semnat de Sorin Grindeanu (PSD), Ilie Bolojan (PNL), Dominic Fritz (USR) și Kelemen Hunor (UDMR). În baza documentului, Ministerul Muncii va publica proiectul de lege și va organiza consultări cu toate categoriile vizate. [...]
Un consilier prezidențial a editat rapid o postare cu limbaj obscen, un episod care ridică din nou problema standardelor de comunicare în funcții publice. Potrivit Mediafax , Vlad Voiculescu , consilierul onorific al președintelui Nicușor Dan , a publicat pe Facebook un mesaj critic la adresa modului în care se poartă dezbaterea publică, însă prima versiune a inclus și hashtagul obscen „#M***PSD”, eliminat ulterior, conform istoricului editărilor. În prima variantă, publicată miercuri seară, mesajul începea cu hashtagurile „#goBolo” și „#M***PSD”, după care Voiculescu scria că are „senzația că am ajuns să nu mai avem răbdare pentru lucrurile care chiar contează”. În varianta editată, hashtagurile au fost scoase, iar începutul textului a fost rescris. Noua formulare debutează astfel: „Mă uit uneori aici pe facebook și în media la care am acces și am senzația că am ajuns să nu mai avem deloc răbdare pentru lucrurile care chiar contează”. Contextul mesajului: critică a „înjurăturilor” și teme de politici publice Restul postării a rămas, în mare parte, similar, Voiculescu susținând că spațiul public ar fi dominat de „o înjurătură, o jignire, un mișto, o conspirație”, în detrimentul unor subiecte precum spitalele, reformele sau fondurile europene. În același mesaj, el a făcut referire la declarațiile lui Gigi Becali și la cele ale lui Attila Cseke și a susținut că România riscă să piardă aproape două miliarde de euro (aprox. 10 miliarde de lei) pentru spitale, bani europeni disponibili până la 31 august 2026. [...]
Președintele Nicușor Dan a trimis la CCR legea care dublează cotele de recoltare a urșilor , invocând riscuri de neconstituționalitate și de încălcare a dreptului UE, într-o mișcare care poate bloca sau întârzia aplicarea noilor reguli și poate readuce în prim-plan riscul unei proceduri de infringement, potrivit HotNews . Sesizarea vizează legea care stabilește cote de prevenție și intervenție pentru ursul brun, inclusiv dublarea numărului de exemplare ce pot fi ucise într-un an. Administrația Prezidențială susține că forma adoptată de Parlament nu respectă Constituția, dreptul Uniunii Europene și jurisprudența Curții de Justiție a UE privind protecția speciilor strict protejate. De ce contestă președintele legea: cote „automate”, alternative non-letale și rolul instituțiilor În sesizarea către Curtea Constituțională , Nicușor Dan arată că numărul urșilor ce pot fi vânați pentru intervenție – 110 – nu este justificat în lipsa unei demonstrații că populația este „excesiv de numeroasă” și că soluțiile alternative nu sunt suficiente. Președintele invocă Directiva Habitate , care impune verificarea existenței unor „alternative satisfăcătoare” înainte de eliminarea animalelor, condiție care, potrivit sesizării, nu apare explicit în lege. În document se argumentează că legea ar transforma parțial o derogare (o excepție) într-un mecanism normativ, contrar principiului potrivit căruia derogările trebuie să fie temporare și justificate punctual. Totodată, șeful statului citează o decizie a Curții de Justiție a UE (Cauza C-674/17), avertizând că stabilirea unor „cote de prevenție” automate – 859 de urși, potrivit legii – elimină analiza obligatorie „caz cu caz”, ignoră prioritatea metodelor non-letale și ar expune România unui „infringement iminent” (procedură prin care Comisia Europeană poate sancționa un stat pentru nerespectarea dreptului UE). O altă critică ține de separația puterilor în stat: președintele susține că decizia privind cotele ar fi trebuit să revină Ministerului Mediului, nu Parlamentului. Lipsa sancțiunilor și problema monitorizării cotelor În sesizare este criticată și lipsa unei sancțiuni pentru vânarea femelelor însoțite de pui sub 2 ani, interzisă prin lege. Nicușor Dan arată că interdicția este „incomplet reglementată”, inclusiv prin absența unei proceduri de determinare a vârstei puilor și a consecințelor juridice în caz de identificare greșită. De asemenea, președintele susține că plafonul pentru cota de prevenție (859) nu poate fi monitorizat, ceea ce ar face imposibilă respectarea lui în practică, în lipsa unui mecanism care să blocheze automat extragerea după atingerea numărului stabilit pentru un fond de vânătoare. Curtea Constituțională a stabilit termen de judecată pentru această lege pe 24 iunie. Alte decizii în aceeași zi: numire la Cotroceni și promulgare pe proceduri judiciare În aceeași zi, Nicușor Dan a semnat decretul de numire a lui Radu-Ioan Mogoș în funcția de consilier de stat, începând cu 25 mai 2026. Comunicatul oficial nu precizează departamentul, însă surse din Administrația Prezidențială au declarat pentru HotNews că acesta ar urma să se ocupe de digitalizare, inteligență artificială și noi tehnologii. Publicația menționează și un CV publicat pe site-ul ASE, potrivit căruia Mogoș este lector universitar doctor la Facultatea de Cibernetică, Statistică și Informatică Economică. Tot joi, președintele a promulgat o lege inițiată de parlamentari PNL care prevede că un deținut este adus la judecată doar când instanța dispune acest lucru; în rest, participarea se face prin videoconferință, la locul de deținere sau internare, în prezența apărătorului (și, după caz, a interpretului). Separat, Nicușor Dan a încheiat prima rundă de consultări la Cotroceni pentru desemnarea viitorului prim-ministru, fără o nominalizare, urmând ca discuțiile să fie reluate săptămâna următoare. [...]
