Știri
Știri din categoria Politică
Noua lege a salarizării unitare ar urma să majoreze net veniturile demnitarilor-cheie de la 1 ianuarie 2027, potrivit datelor obținute de Adevărul. În forma prezentată, președintele României ar ajunge la 20.240 lei net, de la 14.500 lei net în prezent, adică o creștere de peste 5.000 lei net.
Creșterile sunt legate de un acord politic semnat de PSD, PNL, USR și UDMR, după un proces de mediere coordonat de Administrația Prezidențială, prin care partidele se angajează să adopte noua lege până la finalul actualei sesiuni parlamentare, conform aceleiași surse.
Conform datelor prezentate, veniturile nete ar urma să fie:
Legea ar urma să intre în vigoare integral la 1 ianuarie 2027, „fără aplicare eșalonată”, și să nu mai fie modificată ulterior prin intervenții punctuale pentru diverse categorii, potrivit informațiilor din articol.
În plus, ministrul interimar al Muncii, Dragoș Pîslaru, a indicat că reforma se bazează pe trei principii: protejarea veniturilor (fără scăderi salariale ca efect al noii legi), disciplină bugetară și sustenabilitate, respectiv aplicare integrală și predictibilă.
„Avem acord politic pe legea salarizării unitare. Partidele politice au agreat elementele de principiu ale proiectului de lege a salarizării personalului plătit din fonduri publice.”
Informațiile apar după ce președintele a anunțat semnarea acordului politic privind adoptarea legii (detalii în Adevărul), iar principiile reformei au fost prezentate separat (context în Adevărul). În acest stadiu, miza imediată este trecerea proiectului prin Parlament în termenul asumat, astfel încât noile grile să poată fi aplicate de la începutul lui 2027.
Recomandate
AUR cere declanșarea alegerilor anticipate ca ieșire din criza politică , susținând că orice formulă de guvernare negociată în actualul Parlament ar amâna doar problemele fără să refacă „echilibrul” dintre opțiunile alegătorilor și reprezentarea instituțională, potrivit Agerpres . Prim-vicepreședintele AUR, Dan Dungaciu, a scris vineri pe Facebook că partidul vrea alegeri anticipate „nu pentru că AUR este cel mai bine plasat în sondaje, sau nu doar pentru asta”, ci pentru că ar fi „singura soluție” de „reechilibrare” a României. În mesaj, el afirmă că, indiferent ce guvern „se va încropi”, acesta nu ar face decât să mute criza „de pe azi pe mâine”. Negocieri „cu orice partid”, inclusiv cu implicarea Cotroceniului Dungaciu susține că AUR este dispus să înceapă „de mâine” negocieri pentru alegeri anticipate cu orice partid. În același timp, el spune că, pentru accelerarea procesului, ar fi utilă participarea la discuții și a reprezentanților Administrației Prezidențiale de la Palatul Cotroceni . Respinge acuzațiile de înțelegeri și descrie o „bătălie reală” în politică Liderul AUR afirmă că formațiunea a fost acuzată, pe rând, că ar avea o înțelegere cu Guvernul pentru a-l menține în funcție, dar și că ar avea o înțelegere pentru declanșarea anticipatelor, respingând aceste acuzații ca incoerente. În argumentația sa, Dungaciu susține că „marea problemă” este o clasă politică aflată „spre sfârșit” care „nu vrea să iasă din scenă”, pe fondul unor tensiuni atât între partide, cât și între partide și Palatul Cotroceni. Ce înseamnă politic mesajul AUR Din declarațiile citate de Agerpres , AUR își fixează anticipatele ca obiectiv central de ieșire din actuala criză, prezentându-le drept singura opțiune „reală” și anunțând disponibilitatea de a negocia transversal. Materialul nu oferă detalii despre un calendar, pași procedurali sau sprijin parlamentar concret pentru declanșarea alegerilor anticipate. [...]
Europarlamentarul Siegfried Mureșan susține că PSD și-a pierdut pârghiile de influență în Parlament , iar această schimbare ar redesena competiția politică la următoarele alegeri, pe axa AUR versus „forțele pro-europene” conduse de Ilie Bolojan, potrivit G4Media . Mureșan afirmă, într-o postare pe Facebook, că PSD trece printr-o „schimbare istorică” și că a pierdut „rolul de principal partid din România”. El argumentează că, „de la Revoluție încoace”, PSD a influențat decisiv jocul politic inclusiv din opoziție și dă ca exemple perioada 1996–2000, când PDSR ar fi „sabotat” reformele CDR, precum și guvernul minoritar Tăriceanu, menținut în funcție cu sprijin din opoziție. În același registru, europarlamentarul invocă și anul 2016, când, în timpul guvernului tehnocrat condus de Dacian Cioloș, PSD ar fi deținut „cele mai multe funcții în eșalonul 2” și ar fi condus „de facto” țara. De ce contează: semnal de repoziționare a majorităților parlamentare Miza afirmației lui Mureșan este că PSD ar fi ajuns, „pentru prima dată”, în situația de a nu mai putea influența deciziile din Parlament. El susține că, deși au existat „doi premieri desemnați” care au fost „pe placul lor”, social-democrații „nu au reușit să construiască o majoritate” parlamentară. Pe această bază, Mureșan apreciază că PSD „nu va mai recâștiga influența” exercitată în ultimii peste 30 de ani și anticipează că următoarea confruntare electorală va fi între „partidul extremist, populist, antieuropean AUR” și „forțele pro-europene conduse de Ilie Bolojan”. Context politic: Mureșan, propunere de premier, dar nedesemnat G4Media amintește că Siegfried Mureșan a fost propunerea comună a PNL, USR și UDMR pentru funcția de prim-ministru, însă nu a fost desemnat de președintele României, Nicușor Dan . [...]
Europarlamentarul PNL Siegfried Mureșan susține că PSD nu mai poate controla deciziile din Parlament , iar această pierdere de influență ar explica „dezorientarea” social-democraților și ar repoziționa competiția politică înaintea următoarelor alegeri, potrivit Agerpres . Mureșan afirmă, într-o postare pe Facebook, că PSD și-ar fi pierdut „pentru totdeauna” rolul de principal partid din România, rol pe care l-ar fi avut „de la Revoluție încoace”, inclusiv în perioadele în care a fost în opoziție. Argumentul central: PSD nu mai poate face majorități În evaluarea europarlamentarului liberal, schimbarea esențială este că PSD ar fi ajuns, „pentru prima dată”, în situația de a nu mai putea influența deciziile din Parlamentul României . El susține că, deși au existat „doi premieri desemnați” care ar fi fost „pe placul” PSD, partidul nu a reușit să construiască o majoritate parlamentară. Totodată, Mureșan afirmă că PSD „nu va mai recâștiga influența” pe care ar fi avut-o timp de peste trei decenii. Contextul invocat: episoade în care PSD ar fi dominat din opoziție Pentru a-și susține teza, Mureșan amintește mai multe momente din istoria politică recentă: perioada 1996–2000, când PSD (pe atunci PDSR) ar fi rămas „principala forță politică” chiar din opoziție și ar fi „sabotat” reformele CDR; menținerea în funcție a Guvernului minoritar Tăriceanu, pe care o pune tot pe seama PSD; anul 2016, când, în timpul Guvernului tehnocrat condus de Dacian Cioloș, PSD ar fi deținut cele mai multe funcții în „eșalonul 2” și ar fi condus „de facto” țara. Ce anticipează pentru următoarele alegeri Mureșan susține că „confruntarea” la următoarele alegeri ar urma să fie între „partidul extremist, populist, antieuropean AUR” și „forțele pro-europene conduse de Ilie Bolojan”. [...]
Consultările de la Cotroceni nu au produs o soluție de deblocare a crizei guvernamentale , iar PSD susține că discuțiile au avut o „tonalitate mai jos”, fără să se contureze însă un acord, potrivit Mediafax . Declarațiile au fost făcute luni, la finalul discuțiilor de la Palatul Cotroceni. Sorin Grindeanu a spus că președintele „a încercat să vadă dacă s-au schimbat pozițiile, dacă au apărut nuanțe”, dar că nu s-a ajuns la o soluție pentru deblocarea crizei. „Eu spun că azi a fost o tonalitate mai jos, dar nu s-a degajat o soluție.” Grindeanu a mai precizat că „nu s-a discutat azi niciun nume” de posibil premier, ceea ce indică faptul că negocierile nu au intrat în etapa unei propuneri concrete de conducere a viitorului guvern. Cine a participat la întâlnirea de la Cotroceni Potrivit informațiilor publicate, Nicușor Dan s-a întâlnit la Palatul Cotroceni cu: Sorin Grindeanu (PSD), Ilie Bolojan (PNL), Dominic Fritz (USR), Kelemen Hunor (UDMR), Varujan Pambuccian (liderul Grupului Parlamentar al Minorităților Naționale). Întâlnirea a durat două ore, iar la final ceilalți lideri politici nu au făcut declarații publice. [...]
Decizia Tribunalului București, executorie imediat, schimbă raportul de putere în PNL , după ce instanța a dat câștig de cauză contestatarilor conducerii lui Ilie Bolojan , potrivit HotNews . Hotărârea pronunțată pe 8 iulie nu este definitivă, dar este executorie, ceea ce înseamnă că se aplică de îndată. Miza este una de reglementare internă cu efect direct asupra conducerii partidului: instanța a analizat disputa privind modificările de statut și efectele lor juridice, iar consecința imediată este întărirea poziției aripii Veștea–Gorghiu în partid. De ce contează: statutul, între decizie internă și efect juridic În fața instanței, cele două tabere din PNL au susținut că își bazează argumentele pe Statutul partidului. În centrul litigiului a fost întrebarea când produc efecte juridice modificările statutare. Cei 18 contestatari liberali au argumentat că modificările statutare ale unui partid politic nu produc efecte juridice înainte de: încuviințarea lor de către Tribunalul București și publicarea hotărârii definitive în Monitorul Oficial. Ce urmează Hotărârea nu este definitivă, deci poate fi contestată mai departe, însă caracterul executoriu face ca efectele să se vadă imediat în funcționarea și echilibrul de putere din conducerea PNL, în condițiile în care tabăra Veștea–Gorghiu iese întărită din această etapă a disputei. [...]
PSD își retrage sprijinul parlamentar pentru agenda guvernării , iar mesajul transmis la consultările de la Cotroceni către PNL și USR este că partidul „este în opoziție”, potrivit Agerpres . Poziționarea anunțată de Sorin Grindeanu ridică miza negocierilor pe proiecte-cheie, inclusiv cele legate de PNRR și de legea salarizării, într-un moment în care liderul PSD invocă presiuni economice în creștere. Grindeanu a susținut că, la consultările de luni de la Palatul Cotroceni, nu a văzut „nicio preocupare” din partea unor participanți pentru teme precum „creșterea exponențială a șomajului” și „un val fără precedent de falimente în rândul firmelor românești, peste 70 de cazuri pe zi”. El a mai afirmat că România „se împrumută cu aproximativ 900 de euro pe oră” și că totalul împrumuturilor este „cu 25 de miliarde de lei mai mult decât în anul 2024”. Miza imediată: voturile PSD în Parlament și condițiile puse pe PNRR Președintele PSD a criticat strategia premierului demis Ilie Bolojan, pe care o descrie ca încercarea de a „guverna prin intermediul Parlamentului” și de a pune presiune pe voturile PSD, calificând-o drept „complet greșită”. În același context, Grindeanu a spus că PSD nu poate accepta folosirea PNRR „drept paravan mediatic pentru interesele obscure ale unor lideri de dreapta”. Ca exemplu, liderul PSD a indicat un posibil demers legislativ pe tema integrității în funcția publică, afirmând că partidul este „total împotrivă” ca Dominic Fritz „să-și rezolve problemele de integritate prin modificarea legii” și că PSD nu va accepta introducerea în grupul de lucru a unor texte care „să rezolve problemele personale” ale lui Fritz, Clotilde Armand și ale „altor USR-iști condamnați definitiv de Înalta Curte”. Legea salarizării: PSD spune că nu o votează fără transparență și consultare reală Grindeanu a anunțat că PSD nu va vota „pur și simplu” o lege a salarizării care „nici astăzi nu este pusă în transparență” și pentru care consultarea cu sindicatele și patronatele ar fi fost „un simulacru”. El a precizat că PSD urmează să se întâlnească luni cu confederațiile sindicale și miercuri cu patronatele, invocând importanța subiectului. Totodată, Grindeanu a reamintit că, în perioada guvernării conduse de Nicolae Ciucă, jalonul din PNRR privind legea salarizării ar fi fost mutat „din cererea 3 de plată în cererea 6”, pe motiv că miniștrii de finanțe ai PNL ar fi spus că nu există bani pentru implementare. Avertisment pe privatizări și „digitalizare cu dedicație” În final, liderul PSD a avertizat PNL și USR să nu folosească PNRR pentru „a privatiza în mod netransparent și la super discount companiile românești profitabile” sau pentru „o așa-zisă digitalizare cu dedicație pentru un anumit concern străin”, pe care le-a calificat drept „inacceptabile” pentru PSD. Consultările au avut loc luni dimineața, la Cotroceni, unde liderii fostei coaliții de guvernare s-au întâlnit cu președintele Nicușor Dan. [...]
