Știri
Știri din categoria Politică
PNL condiționează stabilitatea guvernării de un acord politic care să blocheze moțiunile de cenzură până la finalul anului, în încercarea de a evita noi blocaje pe reformele din PNRR și riscul unor corecții financiare din partea Comisiei Europene, potrivit Libertatea. Ilie Bolojan, reconfirmat președinte al PNL, a anunțat că partidul nu va susține Executivul propus de premierul desemnat Adrian Veștea și le recomandă parlamentarilor liberali să părăsească sala la votul de învestitură.
Bolojan motivează decizia prin lipsa unei „majorități transparente și asumate” în Parlament și spune că PNL și-a pierdut încrederea în PSD.
În actualul context, liderul PNL susține că „singura soluție fezabilă” este un guvern minoritar, în una dintre următoarele formule:
Bolojan afirmă că a discutat cu USR și UDMR despre „o formulă cinstită, transparentă, pe față” pentru a ajunge la o soluție de guvernare.
„Sunt câteva idei de bază pe care le putem susține toate partidele și nu are decât un partid cum este PSD să își asume guvernarea ca guvern minoritar sau, dacă nu, noi ne asumăm această guvernare împreună cu aliații noștri.”
Pentru a reduce riscul de instabilitate, Bolojan propune un „pact național” pe șase luni, prin care forțele politice să garanteze, indiferent cine guvernează:
În același timp, liderul PNL avertizează că noul guvern ar trebui votat până la jumătatea lunii iulie și să își asume răspunderea în Parlament „cel târziu” până atunci pentru proiectele blocate, miza fiind „de ordinul miliardelor de euro”.
Elementul central al propunerii este ca blocul politic rămas în opoziție să se angajeze să voteze învestirea guvernului minoritar și să nu depună moțiuni de cenzură până la finalul anului. În logica prezentată de Bolojan, această „predictibilitate minimă” ar reduce riscul unor „corecții financiare drastice” din partea Comisiei Europene.
Ce urmează depinde de capacitatea partidelor de a coagula rapid o formulă de guvern minoritar și de a accepta, formal sau informal, un armistițiu parlamentar care să permită trecerea reformelor și a deciziilor bugetare urgente.
Recomandate
Apropierile publice dintre PSD și PNL capătă o miză politică locală după ce primarul PSD din Buzău, Constantin Toma , a publicat pe Facebook o fotografie alături de lideri ai PNL, potrivit Libertatea . Gestul vine în contextul în care Toma a criticat în repetate rânduri conducerea propriului partid și a cerut demisii la vârful PSD. Fotografia a fost publicată vineri, 6 noiembrie, iar în ea apar Ilie Bolojan , președintele PNL, și Ciprian Ciucu, prim-vicepreședinte PNL și primarul Capitalei. Cei doi au fost la Buzău pentru o ședință la sediul PNL din oraș. În mesajul postat, Constantin Toma a descris întâlnirea drept un „schimb de experiență” între „un fost și doi actuali primari” și a mulțumit pentru vizită. Contextul: criticile lui Toma la adresa conducerii PSD În materialul citat, Toma este prezentat ca unul dintre primarii PSD care au atacat public conducerea partidului. El i-a cerut demisia fostului președinte PSD, Marcel Ciolacu, după rezultatul candidatului PSD-PNL-UDMR, Crin Antonescu, în primul tur al alegerilor prezidențiale din 2025, pe care l-a numit „o rușine pentru Partidul Social Democrat”. Ulterior, Toma a cerut și demisia actualului președinte PSD, Sorin Grindeanu, afirmând în mai 2026 că „PSD este într-un mare pericol” și că „o singură ieșire” ar fi ca Grindeanu să plece. Totodată, potrivit aceleiași surse, Toma a spus că secretarul general al PSD de atunci, Paul Stănescu, ar fi recomandat liderilor locali, înainte de turul 1 al prezidențialelor din 2024, să strângă voturi pentru George Simion. De ce contează: semnalul de repoziționare și efectele în plan local Apariția publică a unui primar PSD alături de lideri PNL, dublată de mesajul despre „administrație pentru oameni, pentru comunități”, funcționează ca un semnal de repoziționare politică, cel puțin la nivel de imagine și relaționare locală, într-un moment în care Toma se află în conflict deschis cu vârful PSD. Libertatea notează că Toma a demisionat în vara acestui an din toate funcțiile deținute în PSD, dar a rămas membru de partid. El nu își dă demisia din PSD deoarece și-ar pierde mandatul de primar, în timp ce o eventuală excludere nu ar atrage automat pierderea mandatului, întrucât legea prevede expres pierderea calității de membru prin demisie. [...]
Cătălin Predoiu cere PNL să-și clarifice linia de politică externă înaintea unei alianțe cu USR , după ce Dominic Fritz l-a numit „lame duck” pe președintele SUA Donald Trump, potrivit Digi24 . Miza, în lectura lui Predoiu, este riscul ca disputele politice interne din SUA să fie „importate” în România, cu efecte asupra Parteneriatului Strategic cu Statele Unite. Într-o postare amplă pe Facebook, Predoiu îl critică pe liderul USR pentru formularea folosită după alegerile de la jumătatea mandatului din SUA , pe care o consideră „nepoliticoasă” și o plasează în registrul limbajului politic al democraților americani. El susține că astfel de poziționări confundă simpatiile ideologice cu interesul național și pot ajunge să contrazică obiective strategice ale României. „O astfel de afirmație nu se face din partea unui șef de partid dintr-o țară parteneră. Nu este doar un afront la adresa unei persoane, este un afront la adresa SUA, pentru că Președintele SUA, indiferent cine este acesta, reprezintă SUA.” Presiune pe conducerea PNL înaintea unei alianțe cu USR Dincolo de critica la adresa lui Fritz, Predoiu își îndreaptă mesajul către Ilie Bolojan , președintele PNL, căruia îi solicită să explice „ce viziune comună asupra politicii externe și a Parteneriatului Strategic cu SUA poate construi alături de USR”. Predoiu avertizează că diferențele de abordare nu dispar printr-o alianță electorală și că politica externă „nu poate deveni un teren al improvizațiilor dictate de competiția dintre partide”. Critici și la „infuzia” de reformiști în PNL În același mesaj, Predoiu critică apropierea PNL de USR și spune că nu privește favorabil nici aducerea în partid a unor „reformiști”, indicând „nume gen Pâslaru și Gheorghiu”. El descrie procesul drept o „topire ideologică” a PNL și ridică întrebarea care ar fi poziția partidului „dincolo de declarații” după o eventuală alianță cu USR. În argumentația sa, Predoiu mai afirmă că ironia la adresa președintelui SUA este „cu atât mai condamnabilă” în contextul de securitate al României, pe care îl descrie drept complicat, și califică gestul drept „la limita iresponsabilității” față de interesele naționale. [...]
Disputa dintre Ministerul Muncii și fostul ministru interimar Dragoș Pîslaru mută în prim-plan riscul de corecții pe PNRR , după ce Pîslaru susține, într-o reacție relatată de Digi24 , că lista cu „morți” invocată de actualul ministru al Muncii, Florin Manole, ar fi fost întocmită și semnată la 30 iunie de Alexandra Zară, fosta șefă a ANPDPD, „numită și susținută de PSD”. Pîslaru răspunde astfel acuzațiilor lansate de Manole, care a afirmat că fostul ministru ar fi raportat către Comisia Europeană persoane decedate ca fiind dezinstituționalizate, ceea ce ar duce la pierderea unor bani din PNRR din cauza unor raportări false. În mesajul citat, Pîslaru spune că a demis-o pe Alexandra Zară „pentru acest tip de management dezastruos” și că a numit-o în loc pe Ana Rădulescu, pe care o descrie drept „un profesionist impecabil”. Ce spune Pîslaru despre datele raportate și verificări Fostul ministru interimar afirmă că ANPDPD a raportat la 31 august, pe baza datelor primite din țară către minister, 3.976 de persoane eligibile, „fără vreun caz de deces în centre”, după ce situațiile problematice din raportarea de la 30 iunie ar fi fost eliminate prin verificări. Totodată, Pîslaru susține că atacul lui Manole vine în contextul verificărilor Comisiei Europene pe acest jalon și acuză actuala conducere că ar căuta un „țap ispășitor” în loc să gestioneze discuțiile tehnice cu experții europeni. El afirmă că eventualele neconcordanțe invocate de Comisie ar ține de „clarificări metodologice complexe”, nu de „falsuri” sau de raportarea unor persoane decedate. Miza PNRR și responsabilitatea raportării Pîslaru mai afirmă că, în cele cinci luni în care a fost ministru interimar, nu a semnat și nu a trimis nicio raportare către Comisia Europeană, atribuția revenind direcției de specialitate din minister. În plus, el spune că în primăvara lui 2026 a renegociat jalonul cu Comisia Europeană, reducând ținta la 4.000 de persoane dezinstituționalizate și transformând indicatorul într-unul „mai ușor de măsurat”. Textul Digi24 este trunchiat spre final, astfel că detaliile complete despre „marja permisă de 5%” apar integral în materialul Agerpres. Context: acuzațiile lui Manole privind corecții de fonduri În varianta redată de Agerpres, Florin Manole susține că „corecția de fonduri din PNRR este inevitabilă”, invocând raportări greșite, inclusiv persoane decedate, și alte cazuri neconforme. Aceste acuzații sunt contestate de Pîslaru, care pune responsabilitatea listei inițiale pe fosta conducere a ANPDPD. În lipsa unor concluzii publice ale Comisiei Europene în materialul citat, rămâne de văzut dacă verificările pe jalon vor confirma existența unor raportări neconforme și ce impact bugetar ar putea rezulta din eventuale corecții pe PNRR. [...]
Liderul senatorilor AUR acuză atribuiri fără licitație și pune sub semnul întrebării credibilitatea externă a României , legând direct imaginea țării în relațiile internaționale de modul în care sunt gestionate marile contracte publice și de eșecul unor obiective precum Visa Waiver și aderarea la OCDE , potrivit news.ro . Petrișor Peiu susține că, după alegerile americane din 3 noiembrie 2026, „revine” întrebarea de ce România este percepută „ca un stat de mâna a doua” și afirmă că răspunsul ar fi comportamentul statului român, pe care îl descrie drept „parcă desprins din vremea fanarioților”. În argumentația sa, el invocă atât „contracte” atribuite „în cel mai adânc secret și fără licitație”, cât și preocuparea liderilor politici pentru imagine, în detrimentul intereselor naționale. Contracte mari și proceduri contestate, în centrul criticilor În declarațiile citate, Peiu vorbește despre „contractele de 6 miliarde de euro” acordate „de PNL-USR” fără licitație unei „firme germane” și face trimitere la alte exemple din trecut, inclusiv: un contract de autostradă de „3 miliarde de euro” acordat „acum 22 de ani”, despre care afirmă că „s-a ales praful”; un „contract nuclear de vreo 10 miliarde de euro”, despre care spune că ar fi fost „cadou” și „perfect irealizabil”, plasat temporal „acum 4-5 ani”. Peiu leagă aceste practici de percepția partenerilor externi, afirmând că „nici Washingtonul, nici Berlinul sau Parisul nu dau doi bani pe guvernarea de la București”, motivând prin „incompetență”, „proastă creștere” și „corupție”. Miza: Visa Waiver și OCDE, obiective invocate ca ratate Senatorul AUR afirmă că România ar avea „timid” două obiective majore de politică externă: eliminarea vizelor pentru SUA (programul Visa Waiver) și admiterea în OCDE. În același context, el îi atacă pe Sorin Grindeanu (PSD) și Ilie Bolojan (PNL), dar și pe fostul președinte Klaus Iohannis și pe fostul premier Marcel Ciolacu, întrebând retoric dacă aceștia ar fi avut curajul să ridice tema Visa Waiver sau OCDE în discuții externe. Totodată, Peiu reamintește blocarea aderării la OCDE în 2017, pe care o pune în legătură cu Viktor Orbán, întrebând dacă liderii români i-ar fi reproșat acestuia situația. Legătura făcută între imaginea externă și funcționarea internă a statului Peiu susține că „slugărnicia” în relațiile externe nu poate compensa probleme interne și enumeră, între altele, schimbări frecvente de legislație, incapacitatea de a construi o autostradă Est–Vest, viteza trenurilor de marfă de „17 km/h în 2026”, licitații „trucate” și contracte „fără licitație”, dar și disfuncții din administrație și sistemul sanitar. În final, el afirmă că politica externă ar trebui făcută „cu diplomați de carieră”, „strategii și viziune” și „limbi străine vorbite corect”, criticând, în același timp, comportamentul și prioritățile liderilor politici pe care îi vizează. [...]
Ciprian Ciucu a relansat atacurile la adresa rivalilor politici, într-un mesaj cu miză electorală pentru PNL , susținând că AUR este „un partid de extremiști neofasciști, populiști”, iar PSD „nu mai are lider”, potrivit news.ro . Declarațiile au fost făcute la o întâlnire cu liberalii din Buzău. În intervenția sa, primarul general al Capitalei a încadrat competiția politică în termeni de polarizare, criticând simultan mai multe partide. Despre USR, Ciucu a afirmat că este „un partid de agitați”, pe care l-a descris ca fiind orientat spre contestare permanentă, inclusiv internă. Atac la AUR și USR, plus un mesaj despre PSD Ciucu a spus despre AUR: „AUR este un partid de extremişti neofascişti, populişti.” În același registru, despre USR a declarat: „USR-ul este un partid de agitaţi, care contestă orice, oricând, în orice context, şi se contestă până şi unii pe alţii.” În ceea ce privește PSD, edilul a susținut că formațiunea ar părea puternică la nivel local, în Buzău, dar ar fi „în declin” la nivel național. În acest context, a afirmat: „PSD-ul nu mai are lider. Cine? Manda? Hai să fim serioşi.” Context: mesaj intern și poziționare pentru PNL Declarațiile au fost făcute în cadrul unei întâlniri politice locale, iar mesajul central a fost unul de delimitare față de principalele partide concurente. Din informațiile disponibile în materialul news.ro , Ciucu a indicat și că PNL ar avea „un candidat care se vede”, fără ca textul furnizat să includă detalii suplimentare despre cine este candidatul sau la ce tip de alegeri se referă exact. [...]
UDMR încearcă să limiteze costul de imagine al coaliției după controversa legată de luxul afișat la botezul copilului liderului PSD Alfred Simonis , printr-un mesaj public de distanțare transmis de senatorul Tanczos Barna , potrivit Digi24 . Fost vicepremier, Tanczos Barna a spus, la emisiunea „În Fața Ta”, că în UDMR „nu avem asemenea evenimente” și a comparat situația cu nunta lui Kelemen Hunor, despre care afirmă că nu a ajuns subiect de presă „pentru că nu au găsit material de publicat cei din presă”. Interviul integral urmează să fie difuzat sâmbătă, de la ora 14:00, la Digi24. Mesajul UDMR: problema nu e botezul, ci ostentația Tanczos Barna a insistat că botezul, ca eveniment, nu este în sine o problemă, pe care l-a descris drept „un eveniment fericit”, ci „luxul afișat” și contrastul cu situația unei părți a populației. „Nu pot să-mi explic (luxul afișat), pentru că noi, cei de la UDMR, nu avem asemenea evenimente (...)” În același context, el a invocat și faptul că, potrivit spuselor sale, inclusiv Sorin Grindeanu ar fi recunoscut existența acestui contrast între imaginile apărute din jurul evenimentului și dificultățile economice și incertitudinile resimțite de oameni (probleme financiare, locuri de muncă, tensiune socială). De ce contează: „incidentul mic” care poate afecta un partid întreg Senatorul UDMR a afirmat că nu înțelege de ce social-democrații au ales să se afișeze în acest mod și a avertizat asupra efectului de contagiune în percepția publică: un episod punctual poate ajunge să definească imaginea unui partid sau chiar a întregii clase politice. „Efectul pentru imaginea politicianului român și în special pentru imaginea Partidului Social Democrat rămâne (...)” Tanczos a dat și exemple din Parlament, susținând că anumite comportamente ale unor aleși (a menționat AUR ca exemplu) „pun amprenta” asupra percepției despre toți parlamentarii. În aceeași logică, a concluzionat că episodul legat de botez „rămâne o pată pe obrazul politicienilor”. Ce urmează Potrivit Digi24, discuția completă cu Tanczos Barna va fi difuzată sâmbătă, de la ora 14:00, în emisiunea „În Fața Ta”, unde sunt așteptate detalii suplimentare despre poziționarea UDMR față de controversa care a vizat lideri și apropiați ai PSD. [...]
