Știri
Știri din categoria Externe
Mario Draghi avertizează că Europa trebuie să-și reducă dependențele strategice și să accelereze investițiile, pe fondul unei relații mai imprevizibile cu SUA și al unei economii europene care rămâne în urmă la capitolul productivitate, potrivit Digi24.
Fostul președinte al Băncii Centrale Europene a vorbit la Aachen (Germania), unde a primit Premiul Internațional Carol cel Mare, și a descris actualul context drept unul în care Europa este „cu adevărat singură împreună”. Mesajul central: UE trebuie să se mobilizeze într-o „nouă realitate geopolitică”, în care SUA au devenit „mai ostile și imprevizibile” și „s-ar putea să nu mai garanteze securitatea noastră”.
Draghi a plasat avertismentul într-un moment în care Europa se confruntă cu creștere economică slabă și cu un decalaj de productivitate în creștere față de SUA, presiuni amplificate de revenirea lui Donald Trump și de o abordare mai conflictuală a Washingtonului în comerț și securitate.
În acest cadru, Draghi a reluat și tema planului prezentat în 2024 pentru a inversa declinul economic al UE, menționând că „costul anual al cheltuielilor” pentru implementarea recomandărilor a ajuns între timp la 1,2 trilioane de euro.
Fostul premier italian a cerut reevaluarea dependențelor strategice și a avertizat că simpla menținere a „deschiderii” ca răspuns poate echivala cu lipsa unei decizii.
„Fiecare dependență strategică trebuie reexaminată acum.”
Draghi a indicat explicit câteva zone în care UE ar trebui să accelereze:
Draghi a criticat și ritmul decizional al UE, despre care a spus că „diluează și întârzie” acțiunile până când acestea nu mai corespund nevoilor, avertizând asupra unui cerc vicios între rezultate slabe și legitimitate politică.
„Rezultatele slabe erodează legitimitatea, iar o legitimitate slabă îngreunează și mai mult obținerea de rezultate. Trebuie să rupem acest cerc vicios.”
În sală s-au aflat, potrivit relatării, cancelarul german Friedrich Merz, președinta BCE Christine Lagarde și premierul grec Kyriakos Mitsotakis. Articolul Digi24 citează informațiile publicate de Politico.
Recomandate
Polonia ridică un potențial veto politic în calea aderării Ucrainei la UE , condiționând sprijinul de renunțarea la simboluri naționale asociate cu OUN și UPA, inclusiv Stepan Bandera, potrivit Antena 3 . Vicepremierul Poloniei și ministru al Apărării, Władysław Kosiniak-Kamysz , a declarat că Ucraina va întâmpina „obstacole serioase” în procesul de integrare europeană dacă păstrează aceste repere ca simboluri naționale. El a făcut afirmațiile într-o emisiune difuzată de Polsat News, într-un context în care tema memoriei istorice a reaprins tensiunile dintre Varșovia și Kiev. „În UE nu putem pune pe piedestal persoane care subminează cooperarea europeană. Cu Bandera, Ucraina nu va intra în Uniunea Europeană.” De ce contează: extinderea UE poate fi blocată de un stat membru Mesajul Varșoviei are o miză de reglementare și decizie politică la nivel european: extinderea Uniunii Europene depinde de acordul statelor membre, iar Polonia transmite că își va folosi dreptul de vot în funcție de modul în care Ucraina gestionează subiecte sensibile legate de „memoria istorică”. Kosiniak-Kamysz a insistat că Polonia „va lua propria decizie” privind extinderea și că „nimeni nu îi va dicta” cum să voteze în privința aderării unei țări la UE. În același timp, el a fost de acord cu sugestia moderatorului că la Kiev ar exista forțe politice care, în realitate, nu își doresc aderarea Ucrainei la Uniunea Europeană. Contextul escaladării: decorații retrase și reacții în lanț Potrivit informațiilor prezentate, tensiunile s-au amplificat în ultimele săptămâni. În seara de 19 iunie, președintele Poloniei, Karol Nawrocki, a decis să îl retragă pe Volodimir Zelenski de pe lista celor decorați cu Ordinul Vulturului Alb , după ce o unitate militară ucraineană a fost numită după „Eroii Armatei Insurgente Ucrainene”. Nawrocki a afirmat că Polonia nu va permite aderarea la UE a celor care nu înțeleg necesitatea renunțării la „cultul totalitarismului și al violenței”. Ulterior, mai mulți actuali și foști oficiali ucraineni au anunțat că își vor returna distincțiile primite din partea Poloniei. În paralel, Jarosław Kaczyński, liderul partidului de opoziție Lege și Justiție, a spus că Polonia ar trebui să înceapă să blocheze noile runde de negocieri privind aderarea Ucrainei la UE. Reacția de la Kiev: mesaj de suveranitate asupra „eroilor” Pe 28 iunie, de Ziua Constituției, Zelenski a anunțat că a transmis Radei Supreme un proiect de lege privind înființarea unui Panteon Național dedicat ucrainenilor remarcabili. „Nimeni nu ne va dicta vreodată cum să trăim, cum să vorbim, pe cine să iubim, cui să fim recunoscători sau ce eroi să onorăm.” În lipsa unor detalii suplimentare în material despre pașii următori în negocierile UE-Ucraina, rămâne de văzut dacă disputa privind simbolurile istorice se va traduce într-o poziție formală a Poloniei la nivel european sau va rămâne, deocamdată, un instrument de presiune politică în relația bilaterală. [...]
Turneul lui Wang Yi în Nordul Europei testează spațiul de dialog China–UE în condițiile în care Beijingul încearcă să-și consolideze relațiile bilaterale cu state europene considerate influente în dosarele de securitate și cooperare regională, potrivit Mediafax . Șeful diplomației chineze, Wang Yi, va efectua în perioada 2–8 iulie o vizită oficială în Danemarca, Suedia, Finlanda și Norvegia, unde va avea discuții cu omologii săi. Informația a fost anunțată de purtătorul de cuvânt al Ministerului de Externe al Chinei, iar Mediafax notează că Reuters a relatat despre acest anunț. Potrivit Beijingului, turneul este parte a eforturilor de consolidare a dialogului politic și a cooperării bilaterale cu statele nordice. În acest cadru, vizitele sunt prezentate ca un demers de întărire a relațiilor dintre China și aceste țări. De ce contează: agenda de discuții cu patru capitale nordice, într-un interval scurt, indică o miză de coordonare diplomatică accelerată, cu potențial de a influența tonul relațiilor China–Europa pe termen scurt, chiar dacă sursa nu oferă detalii despre temele concrete care vor fi abordate sau despre rezultate așteptate. [...]
Polonia condiționează sprijinul militar de transferul de tehnologie pentru drone , după ce Varșovia acuză Kievul că s-a retras dintr-o înțelegere „MiG-uri contra drone”, potrivit HotNews . Mesajul are un impact operațional direct: livrările suplimentare de avioane MiG-29 către Ucraina sunt blocate, iar cooperarea bilaterală pe zona dronelor este pusă sub semnul întrebării. Ministrul polonez al Apărării, Wladyslaw Kosiniak-Kamysz, a declarat într-un interviu pentru Polsat News, citat de Kyiv Independent , că Polonia a propus un schimb pe care îl consideră „echitabil”: avioane MiG în schimbul tehnologiei și capabilităților ucrainene în domeniul dronelor. Potrivit acestuia, Ucraina ar fi acceptat inițial, dar nu ar fi respectat angajamentul. „Ucrainenii au acceptat inițial propunerea, dar nu și-au respectat angajamentul, așa că nu mai există avioane MiG pentru Ucraina, deoarece nu există drone sau capacități de drone pentru Polonia.” Ce se întâmplă cu transferul de MiG-29 Guvernul polonez anunțase în ianuarie că a aprobat transferul a până la nouă avioane MiG-29 către Ucraina, pe măsură ce Polonia scoate din uz aeronavele din era sovietică și trece la avioane americane F-16 și F-35. La începutul lunii iunie, oficiali polonezi au spus însă că transferul a fost amânat, pe fondul negocierilor nerezolvate privind transferul de tehnologie militară ucraineană către Polonia. Polonia a mai livrat Ucrainei 14 avioane MiG-29 în primăvara lui 2023, fiind prima țară care a furnizat Kievului avioane de luptă după invazia pe scară largă declanșată de Rusia în 2022. Miza: accesul Poloniei la expertiza ucraineană în drone Declarațiile ministrului polonez vin în contextul în care premierul Donald Tusk spusese în aprilie că Ucraina a acceptat să împărtășească expertiza sa pentru a ajuta armata poloneză să construiască o flotă modernă de drone. Kosiniak-Kamysz a insistat că Ucraina are atât capabilități avansate, cât și experiență operațională relevantă, dar a susținut că partea ucraineană „s-a retras” ulterior din acorduri. Ucraina nu a comentat public afirmațiile ministrului polonez, potrivit informațiilor din articol. Context: relație bilaterală în tensiune Episodul se suprapune peste o deteriorare mai amplă a relațiilor polono-ucrainene, alimentată de dispute politice și simbolice. În acest context, Donald Tusk a avertizat că escaladarea conflictului dintre Varșovia și Kiev este o „greșeală strategică” care poate afecta ambele țări și că singurul beneficiar ar fi Rusia. [...]
Vladimir Zelenski susține că Rusia își amână repetat obiectivul de a cuceri complet Donbasul , iar termenul-limită ar fi fost mutat de 15 ori de la începutul invaziei pe scară largă, potrivit Meduza . Mesajul are o miză operațională: indică faptul că planificarea militară și politică a Moscovei ar fi constrânsă să-și recalibreze constant țintele și calendarul. Într-un discurs de seară, președintele Ucrainei a afirmat că „conducerea politică” a Rusiei, care „bâzâie” (în sensul de „delirează”) despre Donbas, a tot mutat termenele pentru „capturarea completă” a regiunii. Termenele invocate pentru 2026: 31 martie, 1 septembrie, 31 decembrie Zelenski a spus că, doar în acest an, autoritățile ruse ar fi schimbat din nou data-țintă pentru cucerirea regiunii Donețk: inițial: până la 31 martie 2026 ; apoi: până la 1 septembrie 2026 ; în prezent: termen „final” până la 31 decembrie 2026 . El a adăugat că, dacă Rusia nu încheie războiul, și acest termen va trebui amânat. Mesaj către societatea rusă și apel la „obstacole” pentru continuarea războiului În același discurs, Zelenski a susținut că, dacă Vladimir Putin „vrea să mai pună încă un milion de soldați” pentru a continua luptele, ar trebui ca rușii care „încă nu au fost mobilizați” să se gândească „ce îi așteaptă”. Liderul ucrainean a afirmat că Ucraina a făcut „toate propunerile” pentru a încheia războiul, dar că Rusia „refuză de fiecare dată”. Zelenski a mai spus că, „cu o zi înainte”, din partea Rusiei s-ar fi auzit „o dorință clară de a lupta”, concluzionând că ar trebui create „cât mai multe obstacole” pentru dorința de a continua războiul. Context: referire probabilă la declarațiile lui Putin despre o propunere de pace Potrivit relatării, Zelenski s-ar fi referit probabil la declarațiile lui Vladimir Putin dintr-un „interviu” acordat propagandistului Pavel Zarubin. Putin ar fi spus că Ucraina a venit cu o nouă propunere de pace, care ar presupune ca ambele părți să înceteze loviturile în adâncimea teritoriilor. Kremlinul ar fi respins această propunere. [...]
Condamnarea la 30 de ani și despăgubirile de 889 milioane de dolari ridică miza pentru frauda transfrontalieră cu investitori de retail , într-un dosar în care pierderile reclamate ajung la „sute de milioane de dolari” și vizează peste 1.000 de persoane, potrivit Mediafax , care citează Associated Press (AP). Guo Wengui , magnat chinez autoexilat și stabilit în SUA, a fost condamnat luni la 30 de ani de închisoare de judecătoarea Analisa Torres , într-o sală de judecată din Manhattan. Instanța a reținut că frauda a produs pierderi de sute de milioane de dolari pentru peste 1.000 de persoane din întreaga lume. Judecătoarea a spus că Guo „a profitat de cei care doreau să aducă democrația în China”, luându-le banii pentru a trăi în lux. Totodată, instanța i-a ordonat să plătească despăgubiri în valoare de 889 de milioane de dolari (aprox. 4,1 miliarde lei). Ce a reținut instanța despre mecanismul fraudei Procurorii au descris o schemă desfășurată între 2018 și 2023, care ar fi vizat „mii de investitori” și ar fi inclus tranzacții fictive, folosite pentru a finanța un stil de viață fastuos. Guo a fost condamnat pentru nouă dintre cele 12 acuzații penale, în urma unui proces de șapte săptămâni. În motivarea cererii de pedeapsă, procurorii au cerut cel puțin 30 de ani de închisoare, susținând că frauda a „distrus sute de vieți” și a lăsat în urmă victime și familii „devastate din punct de vedere financiar, emoțional și psihologic”. Reacții în sala de judecată și context politic Înainte de pronunțarea sentinței, Guo a protestat față de tratamentul din detenție și a spus că a fost dus la spital în dimineața aceleiași zile. El a contestat descrierea procurorului, care l-ar fi prezentat drept un simulant. Un martor-victimă, Wei Chen, a declarat instanței că frauda „i-a distrus viața” și pe cea a familiei sale. La ieșirea din sală, susținătorii l-au aplaudat. Mediafax mai notează că, înainte de arestarea și detenția fără cauțiune de acum trei ani, Guo a fost apropiat de strategul politic conservator Steve Bannon, cu care a anunțat în 2020 o inițiativă comună de răsturnare a guvernului chinez. În China, autoritățile l-au acuzat de viol, răpire, mită și alte infracțiuni, acuzații pe care Guo le-a descris ca fiind false. [...]
Președintele Taiwanului, Lai Ching-te , le-a cerut cadeților militari să reziste spionajului și infiltrării chineze , într-un mesaj care pune accent pe riscul operațional pentru forțele armate și pe nevoia de disciplină internă în fața intensificării activităților de informații ale Beijingului, potrivit Reuters . Lai a vorbit la ceremonia de absolvire de la Fu Hsing Kang College , o instituție înființată în perioada Războiului Rece pentru a pregăti ofițeri împotriva „pericolelor comunismului”. În discurs, el a legat „onoarea” militarului de loialitate și a cerut viitorilor ofițeri să nu „cedeze” în fața activităților de spionaj ale Chinei. „În fața diferitelor amenințări și provocări, precum și a activităților Chinei de infiltrare, divizare, sabotaj și spionaj care vizează forțele noastre armate, vă cer tuturor să vă formați o conștiință clară despre cine este prieten și cine este dușman.” De ce contează: presiune pe securitatea internă a armatei Taiwan și China se spionează de mult timp, însă autoritățile taiwaneze au raportat o creștere a cazurilor de spionaj chinez, în special în rândul armatei, notează Reuters . În acest context, apelul lui Lai vizează direct vulnerabilitățile interne: recrutarea de surse, influențarea personalului și colectarea de informații sensibile. China consideră Taiwanul drept propriul teritoriu și nu a renunțat la folosirea forței pentru a aduce insula sub controlul său, iar armata chineză operează zilnic în jurul Taiwanului, potrivit aceleiași surse. Mesaj politic: „nu sunt subordonate una alteia” Lai le-a cerut absolvenților să se opună comunismului, să se ferească de infiltrare și să „susțină ferm” democrația și libertatea. Totodată, el a insistat asupra poziției Taipeiului că Republica China (numele oficial al Taiwanului) și Republica Populară Chineză „nu sunt subordonate una alteia”. La ceremonie au participat și ambasadorii Belize, Guatemala și Paraguay — state care păstrează relații diplomatice oficiale cu Taiwan — precum și reprezentantul de facto al Iordaniei, țară care nu recunoaște Taiwanul, conform Reuters. [...]
