Știri
Știri din categoria Externe
Mario Draghi avertizează că Europa trebuie să-și reducă dependențele strategice și să accelereze investițiile, pe fondul unei relații mai imprevizibile cu SUA și al unei economii europene care rămâne în urmă la capitolul productivitate, potrivit Digi24.
Fostul președinte al Băncii Centrale Europene a vorbit la Aachen (Germania), unde a primit Premiul Internațional Carol cel Mare, și a descris actualul context drept unul în care Europa este „cu adevărat singură împreună”. Mesajul central: UE trebuie să se mobilizeze într-o „nouă realitate geopolitică”, în care SUA au devenit „mai ostile și imprevizibile” și „s-ar putea să nu mai garanteze securitatea noastră”.
Draghi a plasat avertismentul într-un moment în care Europa se confruntă cu creștere economică slabă și cu un decalaj de productivitate în creștere față de SUA, presiuni amplificate de revenirea lui Donald Trump și de o abordare mai conflictuală a Washingtonului în comerț și securitate.
În acest cadru, Draghi a reluat și tema planului prezentat în 2024 pentru a inversa declinul economic al UE, menționând că „costul anual al cheltuielilor” pentru implementarea recomandărilor a ajuns între timp la 1,2 trilioane de euro.
Fostul premier italian a cerut reevaluarea dependențelor strategice și a avertizat că simpla menținere a „deschiderii” ca răspuns poate echivala cu lipsa unei decizii.
„Fiecare dependență strategică trebuie reexaminată acum.”
Draghi a indicat explicit câteva zone în care UE ar trebui să accelereze:
Draghi a criticat și ritmul decizional al UE, despre care a spus că „diluează și întârzie” acțiunile până când acestea nu mai corespund nevoilor, avertizând asupra unui cerc vicios între rezultate slabe și legitimitate politică.
„Rezultatele slabe erodează legitimitatea, iar o legitimitate slabă îngreunează și mai mult obținerea de rezultate. Trebuie să rupem acest cerc vicios.”
În sală s-au aflat, potrivit relatării, cancelarul german Friedrich Merz, președinta BCE Christine Lagarde și premierul grec Kyriakos Mitsotakis. Articolul Digi24 citează informațiile publicate de Politico.
Recomandate
Uniunea Europeană ia în calcul un rol de mediator pentru Angela Merkel în discuțiile cu Rusia , o mișcare care ar putea redesena canalul politic de negociere cu Kremlinul, dar care riscă să complice relația cu Kievul, pe fondul criticilor repetate ale președintelui Volodimir Zelenski la adresa fostei cancelare. Informațiile apar în Antena 3 , care citează publicația germană Spiegel. Propunerea este discutată în paralel cu respingerea de către Germania a sugestiei președintelui rus Vladimir Putin, care l-a indicat pe fostul cancelar Gerhard Schroeder drept coordonator al discuțiilor UE–Rusia. De ce contează: riscul unei fisuri UE–Ucraina pe formatul de negociere Potrivit sursei citate, Merkel (71 de ani) vorbește fluent rusa și îi cunoaște personal pe Volodimir Zelenski și Vladimir Putin. Biroul fostei cancelare a transmis că nu a primit o ofertă oficială pentru un astfel de rol, fără să excludă însă posibilitatea de a accepta. În același timp, Zelenski a criticat-o în repetate rânduri pe Merkel pentru sprijinul acordat proiectului Nord Stream 2 și pentru abordarea anterioară față de Kremlin. Spiegel mai notează că, de la declanșarea războiului în februarie 2022, Merkel nu a mai vizitat Ucraina, deși Zelenski i-a cerut să meargă la Bucha după eliberarea orașului. Pozițiile UE și ale Germaniei: prudență și condiții înainte de discuții Președintele Consiliului European, Antonio Costa, a spus recent că vede „potențial” pentru negocieri UE–Rusia, inclusiv pe tema viitoarei arhitecturi de securitate a Europei. În acest context, Putin a afirmat că Schroeder ar fi mediatorul său preferat. Șefa diplomației UE, Kaja Kallas, a respins ideea ca Rusia să influențeze desemnarea negociatorului european: „Dacă am oferi Rusiei dreptul de a numi un negociator în numele nostru, nu ar fi foarte înțelept.” Un oficial german citat de Spiegel a apreciat că oferta nu este credibilă, argumentând că Rusia nu și-a schimbat condițiile și că un test inițial ar fi disponibilitatea Moscovei de a prelungi un armistițiu de trei zile. Separat, un purtător de cuvânt al guvernului german a spus că Berlinul nu vede semne că Rusia ar fi interesată de negocieri serioase și a subliniat că orice discuții UE trebuie coordonate strâns cu statele membre și Ucraina. Ambasadorul Ucrainei în Germania, Oleksii Makeev, a criticat explicit varianta Schroeder, afirmând că acesta nu are „nici legitimitatea morală, nici cea politică” pentru a media, după ce ar fi reprezentat ani la rând interesele Rusiei în Germania. Ce urmează Din informațiile disponibile, numirea Angelei Merkel rămâne, deocamdată, la nivel de opțiune discutată, fără ofertă oficială. În plan politic, orice astfel de decizie ar trebui să treacă testul acceptabilității la Kiev și al coordonării interne în UE, în condițiile în care Berlinul transmite că nu vede încă premise pentru negocieri „serioase” cu Moscova. [...]
Muntenegru intră în „faza finală” a aderării la UE, după ce ambasadorii statelor membre au pornit lucrul la tratatul de aderare , un pas care mută procesul din zona politică în cea tehnico-juridică și poate accelera calendarul de integrare, potrivit Digi24 . Ambasadorii UE au aprobat înființarea unui „Grup de lucru ad-hoc”, format din reprezentanți ai țărilor Uniunii, care se va reuni periodic pentru a definitiva detaliile juridice ale parcursului de aderare al Muntenegrului. Mesajul politic al deciziei este că extinderea rămâne posibilă, în pofida blocajelor și a reticențelor din interiorul UE. „Acest lucru marchează un pas important în procesul de aderare al Muntenegrului şi transmite un semnal puternic tuturor partenerilor de extindere că aderarea la UE rămâne la îndemână.” Unde este Muntenegru în negocieri și care e blocajul major Muntenegru a închis 14 dintre cele 33 de capitole care trebuie închise provizoriu înainte de aderare. Potrivit sursei, „statul de drept” rămâne cel mai dificil obstacol, iar comisarul european pentru extindere, Marta Kos, a îndemnat țara să continue reformele. Țara (aprox. 600.000 de locuitori) a devenit candidată la UE în 2010 și a deschis negocierile de aderare în 2012. Obiectivul asumat de Podgorița este aderarea până în 2028, inclusiv printr-un mesaj public folosit de compania aeriană națională: „28 până în 2028”. De ce contează pentru UE: lecția „Ungaria 2.0” și modelul de aderare treptată Comisia Europeană ar fi intenționat să folosească Muntenegru ca „test” pentru planuri menite să evite o situație de tip „Ungaria 2.0”, printr-o propunere de aderare treptată, pe două niveluri, care să reducă riscul de regres democratic după intrarea în UE. Conform materialului, proiectul a întâmpinat însă rezistență din partea unor state membre în ultimele luni, ceea ce arată că arhitectura extinderii rămâne un subiect sensibil la nivelul Uniunii. Context de securitate: discuții și cu NATO În paralel, secretarul general al NATO, Mark Rutte , s-a întâlnit miercuri cu președintele Muntenegrului, Jakov Milatovic, în timpul unei vizite în țară. Milatovic a transmis pe X că discuțiile au vizat „factorii-cheie” pentru etapa finală a negocierilor cu UE, inclusiv stabilitatea regională și „aderarea credibilă” la NATO. În acest punct, miza imediată este dacă grupul de lucru reușește să transforme avansul procedural într-un ritm mai rapid de închidere a capitolelor rămase, în special pe zona statului de drept, care – potrivit sursei – rămâne principalul test pentru Podgorița. [...]
Iranul a început să permită unor nave chineze să traverseze Strâmtoarea Ormuz , o relaxare punctuală a restricțiilor care poate influența fluxurile de export de energie din regiune, în condițiile în care ruta este esențială pentru transporturile globale de petrol și gaze, potrivit Agerpres . Decizia vine „în urma unei înțelegeri privind protocoalele iraniene de gestionare” a rutei maritime, conform agenției iraniene semioficiale Fars, preluată de Reuters. Fars își bazează informația pe o „sursă bine informată”, care susține că Teheranul a acceptat tranzitul unor nave chineze în cadrul parteneriatului bilateral, la cererile ambasadorului Chinei în Iran și ale ministrului chinez de externe Wang Yi . Context: restricții după atacuri și blocadă asupra porturilor iraniene Iranul a restricționat sever traficul prin strâmtoare după ce a fost atacat de SUA și Israel începând din 28 februarie, mai arată materialul. Ulterior, Statele Unite au creat o blocadă a porturilor iraniene la câteva zile după ce un armistițiu convenit cu Iranul în aprilie a prelungit criza pe ruta maritimă. Strâmtoarea Ormuz este descrisă ca o arteră pe care, înainte de război, trecea „o cincime din transporturile mondiale de petrol și gaze naturale”, ceea ce face ca orice schimbare de regim al tranzitului să fie urmărită de piețele energetice și de industria de shipping (transport maritim). Ce se vede în teren și ce rămâne neclar Reuters notează că nu este clar în ce măsură decizia recentă a Iranului schimbă situația „de pe teren”. Teheranul indicase deja după începerea războiului că navele neutre – în special cele legate de China – pot traversa strâmtoarea dacă își coordonează deplasările cu forțele armate iraniene. Un exemplu invocat este trecerea, miercuri, a unui super-petrolier chinez care transporta două milioane de barili de petrol iranian, potrivit datelor de monitorizare a navigației. Nava fusese blocată timp de două luni în Golful Persic din cauza conflictului armat. De ce contează pentru economie Pentru companii și investitori, semnalul principal este că Iranul pare să aplice un regim diferențiat de acces în Strâmtoarea Ormuz, favorizând cel puțin parțial nave asociate Chinei. Într-o zonă în care riscul geopolitic se traduce rapid în costuri (asigurări, rute ocolitoare, întârzieri), orice „fereastră” de tranzit pentru exporturi poate avea efecte asupra livrărilor și, implicit, asupra prețurilor și disponibilității pe piața energiei. [...]
Marco Rubio estimează că Rusia pierde lunar 15.000–20.000 de soldați uciși , un nivel al costurilor umane care, în lectura Washingtonului, apasă atât pe capacitatea militară a Moscovei, cât și pe perspectiva reluării negocierilor, potrivit Mediafax . Declarațiile au fost făcute într-un interviu acordat Fox News pe 14 mai, în timpul unei călătorii în China alături de Donald Trump, în care secretarul de stat american a descris războiul drept o sursă de pierderi „enorme” atât pentru Rusia, cât și pentru Ucraina, inclusiv din perspectivă economică, fără a detalia însă cifre sau estimări privind pagubele materiale. Costul uman, în centrul evaluării SUA Rubio a susținut că raportul pierderilor lunare ar fi net defavorabil Rusiei, afirmând că „rușii pierd de cinci ori mai mulți soldați pe lună decât ucrainenii”, în condițiile în care Ucraina „este o țară mai mică și are o armată mai mică”. Tot el a precizat o estimare explicită pentru pierderile rusești: „Rușii pierd între 15 și 20.000 de soldați pe lună – uciși. Nu răniți, ci, exact, uciși.” Implicația politică: negocieri încetinite, dar așteptate să revină În același context, Rubio a spus că „impulsul negocierilor a încetinit” în ultimele luni, invocând o creștere a încrederii ucrainenilor în pozițiile lor pe câmpul de luptă și un „oarecare optimism” al rușilor, pe fondul creșterii prețurilor petrolului. Rubio a adăugat că SUA speră ca atât Moscova, cât și Kievul să revină la masa negocierilor, menționând posibilitatea ca acest lucru să se întâmple „fie datorită declarației lui Vladimir Putin, fie din alte motive”. Context: evaluarea capacității militare a Ucrainei În interviu, Rubio a afirmat și că Forțele Armate ale Ucrainei au devenit „cele mai puternice și mai formidabile” din Europa, atribuind această evoluție atât ajutorului primit, cât și experienței acumulate în luptă. În material este menționat și că Ucraina își împărtășește experiența privind utilizarea dronelor, inclusiv în cadrul exercițiilor militare Aurora 26 din Suedia, unde operatori ucraineni ar fi demonstrat impactul dronelor FPV (drone controlate în timp real prin cameră, „first-person view”) asupra unităților terestre. [...]
Cuba ia în calcul un ajutor umanitar de 100 de milioane de dolari din SUA, pe fondul unei crize energetice care amplifică presiunea economică internă , potrivit G4Media . Havana spune că este dispusă să analizeze propunerea și modul de implementare, după o nouă pană masivă de curent raportată în estul insulei. Ministrul cubanez de Externe, Bruno Rodríguez Parrilla , a declarat că autoritățile sunt pregătite „să asculte caracteristicile propunerii și modul în care aceasta va fi implementată”, într-o reacție la oferta Departamentului de Stat al SUA. Oferta americană vizează asistență umanitară directă în valoare de 100 de milioane de dolari (aprox. 460 milioane lei), care ar urma să fie distribuită „în coordonare cu Biserica Catolică și alte organizații umanitare independente”, conform mesajului transmis de guvernul american și redat în articol. Cum ar urma să fie distribuit ajutorul și ce condiții apar Autoritățile cubaneze afirmă că nu au rețineri să colaboreze cu Biserica Catolică, invocând o experiență „îndelungată și pozitivă” de cooperare, și spun că sunt dispuse să discute detaliile ofertei și concretizarea ei. Context: pene de curent mai dese și sancțiuni mai stricte Anunțul vine pe fondul unei pene masive de curent în estul Cubei, potrivit companiei naționale de energie. În același timp, articolul notează că penele de curent au devenit tot mai frecvente după ce Statele Unite au introdus sancțiuni mai stricte împotriva regimului de la Havana. Materialul mai menționează că, de la începutul anului, Cuba s-a confruntat cu o „blocadă energetică” impusă de administrația americană și cu amenințări, în condițiile în care președintele Donald Trump ar fi vehiculat în repetate rânduri ideea preluării controlului insulei. [...]
Volodimir Zelenski a cerut pregătirea unor opțiuni de ripostă după ce Rusia a lansat, pe parcursul a aproape două zile, un atac aerian masiv cu peste 1.500 de drone și zeci de rachete, punând din nou în prim-plan presiunea pe apărarea antiaeriană a Ucrainei și nevoia de muniție și sisteme suplimentare, potrivit Kyiv Post . În urma unei reuniuni cu conducerea militară, Zelenski a spus că Ucraina a interceptat 94% dintre drone și 73% dintre rachetele lansate în noaptea de miercuri spre joi. Conform președintelui ucrainean, forțele ruse au folosit 1.567 de drone și 56 de rachete de diverse tipuri în valuri de atac din 13-14 mai. Miza operațională: rachetele balistice și „supraîncărcarea” apărării aeriene Zelenski a indicat rachetele balistice drept principala problemă și a descris atacurile ca o tactică deliberată de „teroare”, în care Rusia ar fi acumulat drone și rachete înainte de a lansa lovituri aproape continue, pentru a copleși sistemele de apărare aeriană. „Provocarea-cheie sunt rachetele balistice și protejarea miilor de obiective de infrastructură din spate și a orașelor noastre.” După întâlnirea cu liderii militari, el a declarat că a cerut Forțelor de Apărare și serviciilor de informații să propună „formate posibile” de răspuns la atac. „Am instruit Forțele de Apărare ale Ucrainei și serviciile speciale să propună posibile formate pentru răspunsul nostru la această lovitură rusească.” Totodată, oficialii ucraineni au discutat creșterea livrărilor de echipamente de apărare aeriană, în special sisteme radar și capabilități anti-balistice. „Toți trebuie să se concentreze pe sistemele anti-balistice și pe rachetele pentru ele. Aceasta este prioritatea numărul unu.” Victime și distrugeri: bilanț provizoriu, operațiuni de salvare în desfășurare Atacurile au lovit mai multe regiuni, de la Rivne și Ivano-Frankivsk până la regiunile Kyiv și Harkiv. În capitală, operațiunile de căutare și salvare erau încă în desfășurare după ce intrarea unui bloc de locuințe s-a prăbușit de la etajul 1 la etajul 9. Zelenski a afirmat că în Kyiv au fost confirmate cel puțin șapte decese și 39 de răniți, iar soarta a aproape 20 de persoane care ar fi putut fi în clădire rămânea necunoscută la acel moment. Ulterior, șeful Administrației Militare a Orașului Kyiv, Tymur Tkachenko, a anunțat că bilanțul a urcat la opt morți, inclusiv o fată de 13 ani. Ce urmează: presiune pe parteneri pentru muniție antiaeriană Președintele ucrainean a mai spus că va discuta cu diplomații ucraineni despre obținerea de rachete suplimentare pentru apărarea aeriană de la partenerii internaționali, adăugând că eficiența diplomației Ucrainei în mai și iunie va depinde parțial de progresele în întărirea „scutului aerian” al țării. [...]
