Știri
Știri din categoria Politică
UDMR condiționează susținerea reformei administrativ-teritoriale de protejarea drepturilor comunității maghiare, avertizând că va folosi „toate mijloacele” împotriva unei reorganizări care nu simplifică administrația și „lezează” aceste drepturi, potrivit Digi24. Mesajul lui Kelemen Hunor introduce o linie roșie politică într-un proiect aflat încă la nivel de propunere în PSD, cu potențial de a complica negocierile pe un pachet de măsuri prezentat drept reducere de costuri și creștere a calității serviciilor publice.
Președintele UDMR spune că o reformă „bună” trebuie să vină „în ajutorul oamenilor” și să nu aducă prejudicii comunităților locale. În caz contrar, liderul UDMR afirmă că formațiunea va reacționa „dur”.
„Dacă o reformă nu simplifică administraţia şi lezează drepturile comunităţilor maghiare, atunci este o reformă proastă! Vom lua măsuri împotriva ei cu toate mijloacele de care dispunem”, a scris Kelemen Hunor pe Facebook.
Kelemen Hunor mai arată că UDMR insistă ca orice fuziune de localități să fie decisă prin referendum în fiecare localitate afectată. El își argumentează poziția prin discuții avute la Aiud cu viceprimari UDMR care lucrează sub conducerea unui primar român și prin consultări anterioare cu lideri locali din Rimetea.
În relatarea sa, liderul UDMR indică faptul că discuția a evoluat de la ideea fuziunii localităților cu mai puțin de 1.500 de locuitori la „planuri” succesive pe care le numește „nechibzuite”, fără a detalia concret variantele.
Din partea PSD, Sorin Grindeanu afirmă că reforma administrativă este, deocamdată, în stadiul unei propuneri formulate de europarlamentarul Dragoș Benea și că nu a existat până acum o discuție pe acest subiect în interiorul partidului.
„Să ştiţi că n-am avut această discuţie în partid. A fost o propunere pe care a făcut-o Dragoş Benea, să discutăm despre o reorganizare asemănătoare sau aşa cum au Curţile de Apel din România. Şi de aici, probabil, s-a dezvoltat această hartă”, a declarat Grindeanu.
Grindeanu mai susține că reforma ar urmări servicii mai bune pentru cetățeni și costuri mai mici ale statului, invocând situația unor localități mici care „nu mai pot să se susțină din punct de vedere economic” și nu au capacitatea administrativă pentru proiecte europene sau servicii publice de calitate.
În forma prezentată, proiectul este descris ca propunere internă, fără o decizie formală în PSD. Poziționarea UDMR ridică însă o condiționare explicită pentru orice variantă de reorganizare: să nu afecteze drepturile comunităților maghiare și, în cazul fuziunilor, să existe validare prin referendum local.
Recomandate
PSD nu are încă o decizie internă privind desființarea unor județe , iar discuția despre reforma administrativ-teritorială este, deocamdată, la nivel de propunere, potrivit Kyiv Independent . Mesajul transmis de liderul PSD, Sorin Grindeanu , indică faptul că un proiect cu impact major de reglementare și organizare a administrației locale nu a intrat încă în dezbaterea formală a partidului, deși este prezentat public ca o reformă asumată. Grindeanu a spus, miercuri seară, la Antena 3, că reforma este „în stadiul unei propuneri” formulate de europarlamentarul PSD Dragoș Benea și că nu a existat până acum o discuție în interiorul PSD pe tema dispariției unor județe. El a legat apariția unei „hărți” vehiculate public de această propunere, care ar viza o reorganizare „asemănătoare” cu modelul Curților de Apel. Ce ar putea declanșa reforma: comasări la nivel de județe și presiune pe localitățile mici Liderul PSD a relatat că a discutat în aceeași zi cu șefii Consiliilor Județene din Ialomița și Călărași, care i-ar fi spus că vor să își unească județele. Argumentul invocat: sunt județe mici, „de 200 și ceva de mii de locuitori”, care „nu fac față la ceea ce se întâmplă acum”. În același context, Grindeanu a afirmat că PSD „își asumă această reformă”, chiar dacă ar avea de pierdut electoral, și a susținut că obiectivele sunt servicii mai bune pentru cetățeni și costuri mai mici ale statului. Argumentele economice invocate: capacitate administrativă și acces la fonduri europene Grindeanu a motivat nevoia de reformă prin situația unor localități mici care, în opinia sa, nu se mai pot susține economic și nu au capacitatea administrativă necesară pentru: realizarea de proiecte europene; furnizarea de servicii publice de calitate. El a descris reforma drept „extrem de grea”, sugerând că ar putea fi cea mai dificilă reformă asumată de cineva. Ce spune Dragoș Benea despre criterii și pașii instituționali În același material sunt redate și declarații ale europarlamentarului PSD Dragoș Benea, prezentat drept coordonator al grupului intern din partid pentru reforma administrativ-teritorială. Acesta a vorbit despre un „cost politic cert” pe care PSD ar fi pregătit să și-l asume. Benea a susținut că 55% dintre orașe nu mai îndeplinesc pragul legal de 10.000 de locuitori, dar au „o administrație locală bugetofagă”. El a mai spus că ar urma să fie folosite criterii pentru o „matrice a sustenabilității administrative”, iar la nivelul fiecărui județ ar urma să se constituie un comitet județean de reorganizare, construit în jurul prefectului, alături de alte instituții (Consiliul Județean, Oficiul de Cadastru, Direcția Județeană de Statistică, Inspectoratul Școlar, Poliția, Direcția Agricolă). Potrivit declarațiilor sale, după parcurgerea etapelor ar urma să rezulte „primul document de reorganizare administrativ-teritorială” din 1968 încoace, în perspectiva angajării răspunderii Guvernului în fața Parlamentului. [...]
USR acuză PSD că împinge reforma administrativă fără bază de analiză, riscând să o transforme într-un exercițiu politic, nu într-o schimbare care să îmbunătățească serviciile publice. Potrivit Digi24 , președintele USR, Dominic Fritz , spune că planul PSD de reorganizare administrativ-teritorială este „o bâlbâială” și „un spectacol” menit să distragă atenția de la reforme „esențiale” pe care guvernarea nu le-ar livra. Fritz susține că discuția despre redesenarea hărții administrative a fost aruncată în spațiul public prin „tot felul de variante, tot felul de praguri, tot felul de hărți”, fără o abordare aplicată și fără o dezbatere reală, mai ales pe componenta care ar conta cel mai mult: dezvoltarea zonei rurale și modul de finanțare a acesteia. „Nu așa faci o reformă profundă a țării, pentru că aici nu vorbim doar despre niște cifre, despre niște praguri, despre niște reduceri. De fapt, trebuie să discutăm cum ridicăm din nou, mai ales, zonele rurale.” Ce critică USR la modul de lucru propus de PSD Liderul USR indică drept problemă și ideea vehiculată de PSD privind asumarea răspunderii Guvernului pentru o astfel de reformă, pe care o consideră incompatibilă cu amploarea schimbării. În viziunea sa, o reorganizare administrativ-teritorială ar avea nevoie de „seriozitate”, „analize” și „dezbateri la toate nivelurile, inclusiv în Parlament”. În același timp, Fritz afirmă că PSD ar folosi tema pentru a menține o controversă publică, în timp ce „nu avansează pe câteva reforme esențiale”, acuzând partidul că joacă simultan rolul puterii și al opoziției, prin voci diferite. Unde vede Fritz miza: servicii mai bune prin „economii de scară” Deși critică demersul PSD, Fritz admite că o reformă administrativ-teritorială este necesară și spune că „avem prea multe județe”, inclusiv județe care „nu se pot susține” din punct de vedere „administrativ, managerial, financiar”. El afirmă că direcția de reducere a numărului de județe și de creștere a numărului de locuitori pe unitate administrativ-teritorială (UAT) ar putea avea sens dacă obiectivul este îmbunătățirea serviciilor. Întrebat cum pot fi îmbunătățite serviciile pentru cetățeni dacă mai puțini oameni ar urma să deservească mai mulți locuitori, Fritz invocă „scalarea” (extinderea aceleiași structuri de lucru la un volum mai mare), cu economii rezultate din faptul că anumite activități administrative ar putea fi făcute centralizat, nu replicate în fiecare primărie. „Munca pentru 2.000 de oameni e aceeași ca și pentru 4.000 de oameni. Și astea sunt economii care se fac, care apoi se pot investi efectiv în calitatea serviciilor.” În argumentația sa, reducerea aparatului administrativ de bază ar trebui să ducă la servicii care „ajung la mai mulți, la costuri mai puține”, nu doar la tăieri de posturi sau la schimbări de hartă. Ce urmează Din informațiile prezentate, poziția USR este că discuția trebuie mutată de la „cine pierde” la „ce câștigăm”, cu accent pe finanțarea și ridicarea calității serviciilor publice în mediul rural. Articolul nu indică un calendar concret al PSD pentru adoptarea reformei, dar menționează că în spațiul public au fost vehiculate mai multe variante și praguri, inclusiv ideea asumării răspunderii Guvernului. [...]
Reforma administrativ-teritorială revine pe agenda PSD cu miza reducerii birocrației și a costurilor , însă primarul Buzăului, Constantin Toma , avertizează că demersul nu trebuie transformat într-o simplă redesenare politică a hărții, potrivit Digi24 . Social-democratul spune că partidul încearcă astfel „să mai stingă din imaginea proastă din ultimul timp”, dar susține că efectul poate veni doar dintr-o reformă amplă, cu interes național. Toma afirmă că o eventuală reorganizare administrativ-teritorială ar trebui construită ca „proiect de țară”, cu implicarea mediului academic și a unor instituții precum Academia Română și Administrația Prezidențială, urmată de negociere într-o comisie cu reprezentanți ai tuturor partidelor, pe baza unor reguli stabilite dinainte. „Probabil vor să mai stingă din imaginea proastă din ultimul timp. Acest lucru nu-l poţi face decât printr-o mare reformă şi atunci prima pe care o ai la îndemână este reforma administrativ-teritorială, care nu s-a făcut de 58 de ani (...)” Ce ar urmări reforma, în viziunea lui Constantin Toma Primarul Buzăului leagă reorganizarea de obiective operaționale: reducerea birocrației și îmbunătățirea serviciilor publice. El spune că discuția nu ar trebui limitată la economii bugetare, ci la „așezarea României pe un drum de dezvoltare”, în condițiile în care o parte dintre cetățeni ar vedea în acest demers o cale către o dezvoltare mai bună. În același context, Toma indică și o posibilă comasare a județului Buzău cu Vrancea, invocând legături istorice între cele două județe. Criteriile propuse de PSD pentru „localități sustenabile” PSD a propus șase criterii care ar urma să fie avute în vedere în reforma administrativ-teritorială, pentru a stabili localitățile sustenabile din punct de vedere administrativ: populație și demografie; sustenabilitate economică; capacitate administrativă; conectivitate; accesibilitate; servicii publice locale. Toma insistă că reforma nu ar trebui făcută „în funcție de interese personale sau de partid”, ci în logica unui interes național, tocmai pentru ca reorganizarea să producă efecte în administrație și în calitatea serviciilor, nu doar schimbări pe hartă. [...]
PSD leagă reorganizarea administrativă de accesul la fonduri UE și de reducerea costurilor locale , într-un context în care banii de Coeziune ar urma să fie mai puțini în bugetul UE 2028–2034, potrivit Digi24 . Dragoș Benea , europarlamentar și vicepreședinte PSD, care conduce grupul de lucru din partid, susține că miza este crearea unor „comunități mai puternice” capabile să concureze mai eficient pentru finanțare europeană și să scadă povara administrativă pentru contribuabili. Benea afirmă că inspirația pentru noua hartă ar fi modelul Curților de Apel, pe care îl descrie drept un sistem „rigid”, dar „eficient”, și spune că PSD urmărește să ajungă la un „prim document de reorganizare administrativ-teritorială” de la reforma din 1968 încoace. În perspectiva adoptării, el indică drept scenariu angajarea răspunderii Guvernului în Parlament, precizând însă că „suveran este Guvernul pe acest subiect”. De ce contează: competiție mai dură pentru banii europeni după 2028 Argumentul central invocat de vicepreședintele PSD este schimbarea priorităților la nivel european. În viziunea sa, fondurile de Coeziune ar urma să scadă și să intre în competiție cu alte domenii, inclusiv agricultura, pe fondul reorientării UE către inovare, tehnologie și apărare. „Trebuie să convenim că banii europeni vor fi tot mai scumpi, în sensul că vor fi tot mai greu de obținut. Banii de Coeziune vor fi mai puțini și vor fi în competiție cu agricultura.” În acest context, PSD își justifică reorganizarea prin nevoia de a crește capacitatea administrativă și „pregătirea” unităților teritoriale pentru a îndeplini cerințele programelor europene și naționale. Cum ar urma să funcționeze: comitete județene și „matrice a sustenabilității” Benea spune că partidul propune un mecanism de „comitete județene de reorganizare” care ar lucra pe baza unei „matrici a sustenabilității” cu șase criterii, descrise ca „total apolitice”. În material nu sunt detaliate criteriile, dar eurodeputatul indică explicit importanța demografiei în orice analiză cost–beneficiu. „În orice analiză cost-beneficiu, populația și demografia trebuie să fie un criteriu.” El dă exemple de posibile comasări, prezentate ca soluții pentru județe „mai puternice” și mai capabile să atragă finanțare: Maramureș cu Satu Mare; Ialomița cu Călărași (menționată ca discuție despre o „comasare voluntară”). Efectul bugetar invocat: mai puțini aleși locali și costuri administrative mai mici Pe lângă componenta de finanțare europeană, Benea susține că reorganizarea ar trebui să aibă un efect direct asupra cheltuielilor de funcționare ale administrației locale, prin reducerea numărului de aleși și a infrastructurii administrative. „Mai puțini aleși locali, mai puțini primari, mai puțini viceprimari, mai puține sedii de primărie, cu cheltuieli de funcționare și de mentenanță.” În logica prezentată, beneficiarul final ar trebui să fie „cetățeanul”, prin servicii publice mai bune și o presiune fiscală mai mică, astfel încât contribuabilul să nu se mai confrunte cu „taxe și impozite majorate nejustificat peste noapte”. Ce rămâne neclar Textul disponibil este trunchiat spre final, iar materialul nu oferă, în porțiunea furnizată, un calendar ferm, lista completă a criteriilor din „matricea sustenabilității” sau o estimare a economiilor bugetare. De asemenea, deși este menționată ideea reducerii numărului de județe (inclusiv la 15, în contextul prezentării Digi24), detaliile tehnice și pașii legislativi concreți nu sunt descriși integral în fragmentul citat. [...]
PSD anunță că cel puțin 100 de entități ale statului vor fi desființate sau comasate în cadrul reorganizării instituțiilor și companiilor de stat, iar primul proiect („draft”) urmează să fie prezentat luni de vicepremierul Marian Neacșu , potrivit HotNews . Grindeanu a spus la Antena 3 că i-a cerut lui Neacșu să coordoneze echipa și să analizeze „fără menajamente” ce instituții și companii pot fi eliminate sau comasate, mai ales acolo unde există structuri cu atribuții similare. „Săptămâna viitoare, să ştiţi, luni, Marian Neacşu va ieşi cu primul draft legat de desfiinţare, comasare, reorganizarea instituţiilor şi companiilor de stat. I-am cerut lui Marian Neacşu să fie fără milă. Fără milă (…) Eu vă asigur (…) că sunt pe puţin 100 de entităţi ale statului care vor dispărea”, a declarat Sorin Grindeanu . Ce înseamnă politic și administrativ: un calendar accelerat până în martie 2027 În context, liderul PSD a reamintit că, pe 26 octombrie, i-a propus premierului Luca Niculescu ca guvernul să-și asume răspunderea atât pe reforma administrativă, cât și pe restructurarea la nivel guvernamental. Potrivit lui Grindeanu, PSD a stabilit și coordonatorii celor două reforme: europarlamentarul Dragoș Benea pentru reforma administrativă și vicepremierul Marian Neacșu pentru restructurarea guvernamentală. Grindeanu a indicat și un termen-țintă pentru aceste angajări de răspundere: până în martie 2027. Reforma administrativă: discuția despre județe nu e încă tranșată în PSD Pe tema reformei administrative (care ar putea include comasări de localități și desființarea unor județe), Grindeanu a afirmat că subiectul nu a fost discutat încă în partid și că, deocamdată, este vorba despre o propunere venită de la Dragoș Benea. „Să ştiţi că n-am avut această discuţie în partid. A fost o propunere pe care a făcut-o Dragoş Benea”, a declarat Grindeanu. Totodată, el a spus că a discutat cu șefii Consiliilor Județene din Ialomița și Călărași, care i-ar fi transmis că vor să își unească județele, invocând dificultăți legate de dimensiunea și capacitatea lor administrativă. Miza economică invocată: costuri mai mici și servicii publice mai bune Grindeanu a motivat reforma administrativă prin nevoia de servicii mai bune pentru cetățeni și costuri mai mici ale statului, susținând că există localități mici care nu se mai pot susține economic și nu au capacitatea administrativă pentru proiecte europene și servicii publice de calitate. Ce urmează Următorul pas anunțat este prezentarea, luni, a primului „draft” de desființare/comasare/reorganizare, de către vicepremierul Marian Neacșu. În privința reformei administrative, Grindeanu indică faptul că discuția internă în PSD nu a avut loc încă, deși partidul susține că își asumă reforma „cu toate riscurile”. [...]
PSD își asumă reforma administrativ-teritorială, cu potențiale comasări de localități și chiar județe , pe fondul presiunii tot mai mari a unităților mici care nu își mai pot susține serviciile publice și proiectele europene, potrivit Digi24 . Sorin Grindeanu spune că partidul își asumă „cu toate riscurile” reorganizarea, inclusiv cu posibile costuri electorale. Grindeanu a argumentat că România are un număr mare de localități foarte mici: 429 sub 1.500 de locuitori, circa 1.200 sub 2.500 și „vreo 1.500-1.600” sub 3.000 de locuitori. În opinia sa, aceste localități „nu mai pot să se susțină”, nu pot derula proiecte cu finanțare europeană și nu pot livra servicii publice de calitate din lipsă de capacitate administrativă. De ce contează: reorganizarea ar schimba arhitectura administrativă și regulile de finanțare locală Miza imediată este una de reglementare și funcționare a administrației: comasările ar putea modifica modul în care sunt organizate primăriile și consiliile județene, dar și criteriile după care se alocă resurse și se planifică investițiile publice la nivel local. Liderul PSD a susținut că menținerea actualei structuri ar afecta direct locuitorii din comunitățile mici, invocând riscul de sărăcie și acces limitat la servicii publice. În acest context, a avansat ideea unor stimulente pentru comasări, inclusiv „reducerea unor impozite” și „poate chiar înjumătățirea impozitelor locale”, ca mecanism de încurajare. Ce criterii ar urma să fie folosite și cine gestionează discuțiile în teritoriu Grindeanu a spus că reforma nu ar trebui să se bazeze doar pe numărul de locuitori, ci și pe criterii precum conectivitatea și accesul la servicii publice. El afirmă că i-a cerut lui Dragoș Benea să lucreze cu „criterii cuantificabile” care să nu poată fi contestate. La nivel local, ar urma să existe „comitete județene conduse de prefecți” care să discute reforma în județe, respectiv „comisii județene” care să abordeze comasările. Semnal politic: discuții despre unirea unor județe Un element nou invocat de Grindeanu este că ar fi fost contactat de doi președinți de consiliu județean din Ialomița și Călărași, care i-ar fi transmis că vor să își unească județele, fără să mai aștepte decizia de la centru. Totodată, el a afirmat că în partid nu ar fi existat discuții pe o „hartă” vehiculată public, menționând că a fost vorba despre o propunere de reorganizare „asemănătoare cu Curțile de Apel”, din care ar fi derivat ulterior diverse variante. Declarațiile au fost făcute de Sorin Grindeanu la Antena 3 CNN , conform relatării Digi24. [...]
