Știri
Știri din categoria Politică
PNL avertizează că moțiunea PSD–AUR poate amplifica riscurile economice și cere parlamentarilor PSD să nu o voteze, invocând posibile efecte asupra stabilității și costurilor de finanțare ale României, potrivit news.ro.
Într-un comunicat transmis marți, PNL susține că PSD și AUR „au ales calea greșită” prin depunerea moțiunii de cenzură și acuză cele două partide că nu vin cu soluții, ci cu „politica demolării”. Liberalii afirmă că demersul ar lovi atât reformele „împotriva privilegiilor și robinetelor de bani publici”, cât și stabilitatea politică și economică.
PNL leagă criza politică de o serie de posibile consecințe economice, fără a oferi estimări sau date cantitative în comunicat. Formațiunea enumeră:
Totodată, PNL afirmă că „semnalele de pe bursă sunt deja vizibile”, fără a detalia la ce indicatori se referă.
Liberalii spun că îl susțin în continuare pe premierul Ilie Bolojan, pe care îl consideră capabil să ducă reformele „până la capăt”, și afirmă că România are nevoie de „un guvern serios”, ancorat în valorile europene și transatlantice.
În același mesaj, PNL anunță că nu va mai face „nicio alianță cu PSD” și le cere parlamentarilor care susțin direcția euroatlantică să voteze împotriva moțiunii, inclusiv celor din PSD care se revendică drept pro-europeni.
„Nu vă puteţi numi pro-europeni şi vota în acelaşi timp alături de AUR împotriva unui guvern care apără tocmai aceste valori. Acest vot vă defineşte.”
Moțiunea de cenzură este semnată de parlamentari PSD–AUR–PACE–Întâi România și este intitulată „STOP «Planului Bolojan» de distrugere a economiei, de sărăcire a populaţiei şi de vânzare frauduloasă a averii statului!”. Documentul îl acuză pe premier, între altele, că ar pregăti „cea mai amplă înstrăinare de active strategice” din ultimele două decenii, fără consultare și dezbatere publică.
Moțiunea a fost depusă marți în Parlament și, potrivit liderului AUR, George Simion, este semnată de 251 de parlamentari. Dezbaterea și votul sunt programate pentru 5 mai.
Recomandate
Decizia PNL de a-și bloca propriul premier desemnat deschide o criză de guvernare cu efect direct asupra stabilității politice , într-un moment în care partidul intră și într-un conflict frontal cu președintele României, potrivit Mediafax . În ședința Biroului Politic Național, PNL condus de Ilie Bolojan a votat cu 41 pentru și 13 împotrivă să nu susțină în Parlament învestirea lui Adrian Veștea – vicepreședinte PNL – deși acesta fusese desemnat premier de președintele Nicușor Dan. Bolojan a cerut ca Veștea să își depună mandatul de premier desemnat până „astăzi la ora 10.00” și a avertizat că orice membru care contestă decizia partidului – inclusiv prin acceptarea unui portofoliu într-un eventual Executiv Veștea sau prin votarea cabinetului – va fi exclus din PNL. Miza: blocaj instituțional și disciplină de partid dusă la limită Dincolo de disputa internă, decizia PNL mută conflictul în Parlament și pune presiune pe calendarul formării guvernului. În același timp, amenințarea cu excluderea pentru cei care ar susține un guvern condus de un membru PNL indică o încercare de a impune disciplină totală într-un moment de fractură politică. Conflict deschis PNL – Președinție Mediafax notează că, spre deosebire de episoadele anterioare în care PNL a contribuit la căderea propriilor guverne în acord cu președintele de atunci, în iunie 2026 „schimbarea majoră” este poziționarea PNL și a lui Ilie Bolojan într-un conflict deschis cu președintele Nicușor Dan. Bolojan l-a acuzat pe șeful statului de acte „ostile” și de „o evidentă încercare de rupere a PNL”, susținând că nominalizarea unui premier din rândul PNL fără consultarea partidului „încalcă orice principiu de colaborare politică loială”. „Încercarea de a impune unui partid un premier din rândurile sale, fără a avea măcar o consultare prealabilă și după toate deciziile luate în unanimitate de forurile partidului, încalcă orice principiu de colaborare politică loială.” „PNL nu va susține instalarea unui astfel de Guvern având în vedere atât modalitatea în care s-a făcut această desemnare cu încălcarea spiritului democrație parlamentare printr-o nominalizare a unui prim vicepresedinte al PNL fără consultarea partidului.” Precedentul PSD: partidul care și-a dat jos propriul guvern În paralel, materialul amintește precedentul din 2017, când PSD i-a retras sprijinul politic lui Sorin Grindeanu, iar după refuzul acestuia de a demisiona a depus și a votat o moțiune de cenzură împotriva propriului guvern – un caz prezentat drept unic la acel moment în istoria democratică a României. În 2018, Mihai Tudose a demisionat după pierderea sprijinului politic în Comitetul Executiv Național al PSD. Mediafax trimite la relatarea de atunci despre finalul mandatului Grindeanu: Mediafax . Context în PNL: guverne căzute pe fondul conflictelor interne Publicația reamintește că PNL a mai trecut prin episoade în care conflictele interne au dus la prăbușirea guvernelor, chiar dacă nu printr-o moțiune de cenzură inițiată de partid împotriva propriului cabinet: în februarie 2020, Guvernul Orban I a fost demis prin moțiune de cenzură în cadrul unei strategii politice deliberate a PNL, în acord cu președintele Klaus Iohannis, pentru declanșarea alegerilor anticipate (strategie blocată ulterior de pandemie); în 2021, conflictul intern din PNL, suprapus peste criza cu USR, a contribuit la izolarea politică a premierului Florin Cîțu; guvernul a căzut prin moțiune de cenzură inițiată de opoziție și susținută de PSD, USR și AUR, în timp ce parlamentarii PNL au fost prezenți, dar nu au votat. În acest cadru, decizia de acum – blocarea învestirii unui premier desemnat din propriul partid – ridică riscul unui nou episod de instabilitate, cu efect imediat asupra formării guvernului și asupra relației dintre PNL și Președinție. [...]
Intrarea UDMR la guvernare devine o piesă de aritmetică parlamentară , după ce premierul desemnat Adrian Veștea le-a propus oficial să se alăture viitorului Executiv, potrivit Digi24 . Liderul deputaților UDMR, Csoma Botond , spune că Veștea i-a indicat o formulă de guvern cu PSD și „o parte din PNL”, fără a nominaliza tabăra liberală care ar intra în coaliție. Miza imediată este majoritatea necesară pentru învestirea Guvernului, iar UDMR își asumă rolul de potențial „balans” în negocieri: Csoma Botond afirmă că, fără voturile UDMR, Adrian Veștea nu își poate trece Cabinetul prin Parlament. Ce a discutat UDMR cu Adrian Veștea și ce lipsește din negocieri Csoma Botond a relatat că întâlnirea cu premierul desemnat a fost scurtă, de aproximativ 10–15 minute, deoarece Veștea s-a grăbit să ajungă la o ședință a PNL. Potrivit declarațiilor sale, discuția a fost una de principiu, fără detalii despre împărțirea puterii în viitorul Executiv. Concret, liderul UDMR spune că nu s-a discutat „nimic concret despre portofolii, ministere”, iar formațiunea urmează să decidă marți, în Consiliul Permanent, dacă intră sau nu la guvernare. Formula de guvern invocată și riscul unei majorități „amestecate” Întrebat cu cine ar urma să facă guvernul, Veștea ar fi indicat PSD și „o parte din PNL”, adică acei liberali care susțin participarea la guvernare, fără să ofere nume, potrivit lui Csoma Botond. În același timp, liderul deputaților UDMR a ridicat problema voturilor necesare pentru învestire din afara acestei formule. El a spus că Veștea ar avea nevoie și de voturi de la PACE și de la neafiliați proveniți din „unele partide extremiste”, menționând că UDMR nu ar dori „să se trezească cu AUR-ul în barcă”. Ce urmează UDMR anunță o decizie marți privind participarea la guvernare. Până atunci, rămâne deschisă întrebarea dacă majoritatea pentru învestirea Guvernului Veștea se poate construi strict din PSD, o parte din PNL și UDMR sau dacă va depinde de voturi suplimentare, cu costuri politice și de stabilitate. [...]
PNL susține că Adrian Veștea s-a plasat „în afara partidului” prin continuarea demersului de formare a Guvernului, în pofida deciziilor obligatorii ale conducerii , potrivit Agerpres . Miza imediată este una de disciplină internă cu efect direct asupra negocierilor politice: partidul invocă statutul pentru a delimita oficial poziția sa de acțiunile premierului desemnat. Într-un comunicat, PNL arată că, în ședința Biroului Politic Național (BPN) din 15 iunie, a adoptat „o serie de decizii obligatorii” privind poziția partidului „în actualul context politic”, în baza art. 111 din Statutul PNL. Formațiunea afirmă că desemnarea lui Adrian Veștea pentru formarea unui guvern s-a făcut „fără aprobarea forurilor statutare” și „cu încălcarea Statutului partidului”. Deciziile BPN invocate de PNL și voturile din conducere PNL reamintește că BPN a votat: împotriva participării PNL la un guvern cu PSD (39 pentru, 10 împotrivă, 4 abțineri); împotriva susținerii unui guvern condus de Adrian Veștea (41 pentru, 13 împotrivă, 2 abțineri); pentru solicitarea ca Veștea să își depună mandatul de premier desemnat (39 pentru, 13 împotrivă, 3 abțineri). Pe această bază, liberalii invocă prevederi din statut potrivit cărora deciziile organismelor de conducere sunt obligatorii pentru toți membrii și concluzionează că, „prin continuarea acestui demers împotriva hotărârilor adoptate” de BPN, Adrian Veștea „se situează în afara” PNL. Ce spune Veștea și ce urmează În aceeași zi, după expirarea ultimatumului dat de conducerea PNL, Adrian Veștea a anunțat că nu își va depune mandatul. Ulterior, a declarat că „nu are nicio emoție” și că „nu o să îl dea nimeni afară din partid”, potrivit relatării. Tot marți, Veștea a avut discuții despre formarea viitorului Cabinet cu reprezentanți ai mai multor grupuri parlamentare. Agerpres nu oferă detalii despre rezultatul acestor discuții sau despre pașii procedurali următori, dincolo de pozițiile publice exprimate de PNL și de premierul desemnat. [...]
PNL, USR și UDMR își coordonează o ieșire din blocajul guvernamental fără AUR , mizând fie pe un cabinet condus de PSD, fie pe un guvern minoritar susținut de social-democrați, potrivit informațiilor publicate de Antena 3 . Miza imediată este formarea unei majorități funcționale în Parlament, după ce, conform sursei, a doua propunere de premier a președintelui Nicușor Dan , Adrian Veștea, nu ar strânge voturile necesare. Întâlnirea, descrisă ca „secretă”, ar fi avut loc marți dimineață între Ilie Bolojan, Kelemen Hunor și Dominic Fritz, care ar fi decis să își coordoneze pozițiile și propunerile ce urmează să fie prezentate președintelui, în contextul crizei politice. Potrivit surselor citate de Antena 3, Bolojan ar fi devenit „mult mai flexibil” și ar fi renunțat la ideea de a cere din nou nominalizarea sa ca premier, pentru a permite reluarea discuțiilor cu PSD și refacerea colaborării între cele patru partide pro-europene. Două variante de guvernare, ambele cu PSD în ecuație Conform informațiilor din articol, liderii PNL, USR și UDMR ar fi convenit să susțină împreună două opțiuni: Mandat pentru formarea Guvernului acordat lui Sorin Grindeanu (PSD) , cu sprijin parlamentar din partea PNL, USR și UDMR pe baza unui protocol axat pe „marile obiective” ale României (în text sunt menționate PNRR , SAFE, OECD). Guvern minoritar PNL–USR–UDMR , care nu ar fi condus de Ilie Bolojan și care ar urma să fie susținut în Parlament de PSD , pe un protocol similar. În discuția de marți dimineață, potrivit sursei, nu s-ar fi avansat nume de potențiali premieri, însă s-ar fi stabilit explicit ca numele lui Ilie Bolojan să nu fie propus, pentru a debloca negocierile. De ce cade varianta Veștea și ce urmează Antena 3 notează că cei trei lideri ar fi anticipat că Adrian Veștea nu va reuși să obțină validarea Parlamentului, ceea ce ar duce la reluarea consultărilor la Palatul Cotroceni. În acest scenariu, sursa susține că o majoritate care să ocolească AUR ar fi posibilă doar cu cele patru partide pro-europene. În context, articolul menționează și o rundă de discuții de luni seara între Nicușor Dan și Kelemen Hunor, Adrian Veștea și Sorin Grindeanu, în care ar fi fost ridicată problema susținerii în Parlament a guvernului Veștea de către parlamentari „extremiști și anti-occidentali”, aspect care ar fi determinat UDMR să respingă oferta de a participa la guvernare. Marți după-amiază ar fi continuat discuții „încrucișate” între președinte, premierul desemnat și liderii partidelor, după ce decizia UDMR ar fi făcut evidentă imposibilitatea formării unei majorități pentru validarea lui Veștea. [...]
Ministrul Economiei Irineu Darău cere o ruptură în PNL și spune că „liberalii roșii” nu mai pot rămâne în partid, în condițiile în care Adrian Veștea nu își depune mandatul de premier desemnat, potrivit Mediafax . Declarațiile vin pe fondul tensiunilor interne din PNL legate de susținerea unei formule de guvernare și de relația cu PSD. Darău a intervenit telefonic la Digi24, unde a fost întrebat direct dacă PNL „se va rupe” după ce Veștea nu și-a depus mandatul. Răspunsul ministrului a fost că, „după tot ce s-a întâmplat în aceste zile”, „liberalii roșii nu mai pot să fie în PNL” și că „PNL trebuie să se rupă”. Miza politică: delimitarea de o colaborare cu PSD În aceeași intervenție, Darău a susținut că partidul ar avea „o problemă” dacă nu își găsește „coloana” pentru a se separa de cei pe care îi descrie ca fiind gata „să bată palma cu PSD-ul”. „Dacă acum PNL nu are coloana să desparță apele și să renunțe la oamenii care sunt oricând cu arma la picior să bată palma cu PSD-ul, înseamnă că PNL-ul are o problemă.” Scenariul anticipatelor, invocat ca opțiune de ultimă instanță Ministrul Economiei a mai spus că, „în cel mai rău caz”, alegerile anticipate ar putea fi o soluție, dacă nu se conturează „nicio formulă” de guvernare. „În cel mai rău caz și anticipatele sunt o soluție.” „Dacă tot se împart apele și dacă nu există nici o formulă, mergem la popor.” [...]
Eșecul Guvernului Tomac mută presiunea pe Cotroceni și pe negocierile pentru o majoritate potrivit Adevărul , care arată că formula „tehnică” propusă de Eugen Tomac a fost vulnerabilă politic și nu a reușit să strângă sprijinul necesar în Parlament, iar acum miza se mută pe capacitatea noului premier desemnat, Adrian Veștea , de a reconstrui o coaliție funcțională. În analiza citată de publicație, coordonatorul Agenției de Rating Politic, Cristian Andrei, susține că Tomac nu avea „anvergura” necesară pentru a negocia un armistițiu între partide și că, în realitate, pârghiile decisive sunt la președinte. „Eugen Tomac nu era el în poziția să negocieze un armistițiu între partide (...). Aceste calcule și negocieri se fac la Cotroceni, doar președintele are forța asta. (...) președintele nu a uzat de toate instrumentele pentru a susține această formulă «tehnică».” De ce nu a trecut formula „tehnocrată” Una dintre criticile politice majore la adresa cabinetului propus a vizat componența: potrivit textului, unele nominalizări pentru portofoliile ministeriale au fost contestate pe motiv că nu ar fi fost „lipsite de conexiuni politice”. În acest context, adversarii au descris proiectul drept un guvern „paravan” – prezentat ca tehnocrat, dar perceput ca influențat politic. Analistul mai indică o problemă de aritmetică parlamentară: ignorarea interesului UDMR pentru portofolii și pentru o reprezentare care să permită asumarea guvernării. În logica descrisă, sprijinul UDMR este important atât pentru votul de învestitură, cât și pentru susținerea viitoarelor inițiative legislative, într-un Parlament „foarte fragmentat”. „UDMR a spus clar că el votează guverne din care face parte și pentru care își poate asuma ceva. Un guvern tehnic nu este ceva pe placul UDMR (...). UDMR rămâne un actor cheie pentru formarea unei majorități.” De ce a fost abandonată varianta unui al doilea guvern tehnocrat Textul notează că președintele Nicușor Dan pare să fi renunțat la strategia susținută anterior, iar Cristian Andrei estimează că un guvern cu „compoziție politică” ar mobiliza mai ușor taberele din PSD și PNL, în condițiile în care partidele își doresc control direct asupra ministerelor. „Pentru un guvern cu compoziție politică se vor mobiliza mai ușor taberele din PSD sau din PNL (...). Partidele și politicienii își doresc control direct asupra ministerelor. Un guvern tehnic era al tuturor și al nimănui.” În același registru, analiza menționează că evitarea testului votului în Parlament a alimentat speculații despre o strategie de blocare a unui scenariu care, după respingerea a două guverne consecutive, ar fi putut duce la alegeri anticipate – scenariu asociat în text cu un obiectiv susținut de AUR. Potrivit analistului, președintele ar fi folosit „amenințarea” anticipatelor ca instrument de presiune, fără să își dorească efectiv acest deznodământ. Ce urmează: Veștea, între reticența partidelor și disciplina internă din PNL După desemnarea lui Adrian Veștea, reacțiile rămân rezervate: USR se opune refacerii coaliției cu PSD, PSD nu are încă o poziție oficială, UDMR așteaptă deciziile liberalilor, iar o parte din PNL ar prefera rolul de opoziție, potrivit articolului. În paralel, PNL a votat în Biroul Național Politic împotriva formării unui guvern cu PSD (39 împotrivă, 10 pentru, 5 abțineri) și a decis să nu susțină Guvernul Veștea, cu amenințarea excluderii pentru parlamentarii care nu respectă linia partidului. În aceste condiții, șansele de a construi rapid o majoritate depind de negocieri politice care, în lectura analistului, nu pot ocoli rolul președintelui și capacitatea partidelor de a-și asuma explicit guvernarea. [...]
