Știri
Știri din categoria Politică
Administrația Trump ia în calcul un „Consiliu pentru pace” și pentru Ucraina, după modelul inițiativei anunțate pentru Fâșia Gaza, potrivit Financial Times, via Kyiv Independent. Detaliile despre cum ar funcționa un astfel de organism pentru Ucraina nu au fost clarificate imediat.
Inițiativa este descrisă ca fiind inspirată din planul președintelui american Donald Trump pentru reconstrucția postbelică a Gazei. Trump a anunțat inițial „Consiliul pentru Pace” din Gaza pe 15 ianuarie, într-o postare pe Truth Social, ca început al unei „a doua faze” a planului condus de SUA pentru o pace pe termen lung între Israel și Palestina.
Consiliul, prezidat de Trump, ar urma să preia temporar administrarea și eforturile de reconstrucție din Gaza. În structura anunțată sunt menționați, între alții, Ajay Banga (președintele Băncii Mondiale) și premierul canadian Mark Carney, iar lista completă ar urma să fie prezentată la Davos, în cadrul Forumului Economic Mondial de săptămâna viitoare.
Oficiali americani ar fi propus extinderea acestui „Consiliu pentru pace” pentru a include și alte țări afectate de războaie și conflicte, inclusiv Ucraina și Venezuela, conform relatărilor citate. În lista de nume asociate consiliului apar și oficiali implicați în negocierile de pace dintre Ucraina și Rusia: trimișii speciali Steve Witkoff și Jared Kushner, precum și secretarul de stat Marco Rubio.
O persoană informată despre propunere a declarat pentru Financial Times că administrația Trump vede conceptul drept „un potențial substitut al ONU... un fel de organism paralel neoficial care să se ocupe de alte conflicte din afara Fâșiei Gaza”. Kyiv Independent a contactat Departamentul de Stat al SUA pentru comentarii, fără ca în material să fie indicat un răspuns.
Rapoartele despre un consiliu axat pe Ucraina apar în contextul în care președintele Volodimir Zelenski urmează să se întâlnească cu Donald Trump în marja Forumului de la Davos. Tot acolo, Zelenski ar urma să supravegheze semnarea unui plan de 800 de miliarde de dolari, pe zece ani, destinat relansării economiei Ucrainei după încetarea ostilităților.
Un înalt oficial ucrainean a salutat în Financial Times perspectiva unui „Consiliu de Pace” pentru Ucraina, văzut ca parte importantă a implementării unei păci durabile. Potrivit acestuia, consiliul, prezidat de Trump, ar putea include reprezentanți ucraineni, europeni, ruși și NATO.
În paralel, mai multe țări occidentale au luat în calcul trimiterea de trupe într-o desfășurare postbelică, ca forță multinațională pentru menținerea unui eventual acord de pace. La începutul lunii, Franța și Marea Britanie au semnat o declarație de intenție pentru a participa la desfășurare, ca „copreședinți ai Coaliției Bunăvoinței”, iar liderii europeni care se întâlnesc cu Zelenski și Trump pe 21 ianuarie ar urma să discute și despre aprobarea SUA pentru această arhitectură.
Trump a condus de luni de zile eforturi de negociere a unui armistițiu între Rusia și Ucraina, „fără niciun rezultat”, în timp ce Moscova ar fi respins în mod repetat un armistițiu, potrivit materialului. Pe 15 ianuarie, Trump a sugerat că Ucraina nu ar fi pregătită să pună capăt războiului.
„Cred că (președintele rus Vladimir Putin) este gata să încheie un acord. Cred că Ucraina este mai puțin pregătită să încheie un acord”, a afirmat Trump, adăugând că „trebuie să-l convingem pe președintele Zelenski să fie de acord”.”
Recomandate
Jordan Bardella își leagă proiectul pentru Franța de o „rescriere” a regulilor UE și NATO , mizând pe mai multă suveranitate națională în apărare și pe „preferință europeană” în achizițiile militare, potrivit unui interviu acordat Politico . Pentru mediul de afaceri, miza este creșterea incertitudinii de reglementare și a riscului de blocaj în deciziile europene, dacă o Franță condusă de extrema dreaptă ar împinge Uniunea spre o arhitectură mai interguvernamentală (cu putere mai mare la capitale și mai mică la Bruxelles). Bardella, europarlamentar în vârstă de 30 de ani și protejat al lui Marine Le Pen, a ajuns în prim-planul cursei prezidențiale după condamnarea acesteia, în 2025, pentru deturnare de fonduri europene, condamnare care a adus o interdicție de cinci ani de a ocupa funcții publice. Pe 7 iulie, o curte de apel urmează să decidă dacă menține condamnarea, ceea ce ar influența direct cine va fi candidatul partidului. UE „fără a distruge nimic”, dar cu putere redusă pentru Comisie În interviu, Bardella spune că partidul său nu vrea ieșirea Franței din Uniunea Europeană, ci „să schimbe totul fără a distruge nimic”, argumentând că UE ar trebui să-și schimbe modul de funcționare. În aceeași logică, el respinge ideea transferului de suveranitate în domeniul apărării către Comisia Europeană și afirmă că nu ar accepta ca aceasta să aibă puterea de a decide trimiterea de soldați francezi. Din perspectiva pieței, o astfel de poziționare sugerează o Franță mai puțin dispusă să susțină inițiativele de integrare în apărare și, mai larg, un stil de negociere mai conflictual în dosare unde Comisia are un rol central (reguli industriale, achiziții comune, condiționalități). NATO și Ucraina: ieșire din comanda integrată, dar „nu în timp de război” Bardella afirmă că nu susține ieșirea Franței din NATO, dar este în favoarea retragerii din comanda militară integrată a Alianței, pentru a recâștiga „libertate și independență” în deciziile diplomatice și militare. Totuși, el condiționează o astfel de mișcare de încheierea războiului „de la ușa Europei”, susținând că nu este momentul „să redefinești cadrul tratatelor” în plin conflict. Pe Ucraina, Bardella spune că prioritatea ar fi un armistițiu, urmat de garanții de securitate. El se opune trimiterii de trupe franceze în Ucraina, cu excepția unui scenariu în care acestea ar acționa ca forțe de menținere a păcii sub egida ONU, după un acord de încetare a focului. Industria de apărare: „cumpărați Rafale, nu F-35” Un punct cu impact economic direct este mesajul său privind achizițiile militare: Bardella pledează pentru „preferință europeană” și, în particular, pentru cumpărarea de echipamente franceze. El invocă riscul „extrateritorialității” americane — adică aplicarea unor reguli și restricții ale SUA dincolo de teritoriul lor — și susține că dependența de platforme americane ar putea oferi partenerilor transatlantici pârghii operaționale (inclusiv posibilitatea de a împiedica decolarea aeronavelor). În același timp, Bardella admite nevoi europene unde cooperarea industrială „trebuie pusă pe masă” (capabilități de lovire la distanță, supraveghere cu drone, apărare antirachetă) și critică eșecul cooperării franco-germane, inclusiv în programul FCAS (viitor avion de luptă franco-german). Relația cu SUA și Trump: aliat „mai greu de citit”, cu risc de retragere din Europa Bardella descrie SUA ca aliat care „va rămâne” aliat, dar care nu mai intenționează să „vină în salvarea Europei” în același fel. Despre Donald Trump, el spune că poziționarea este „eratică” și „instabilă”, iar al doilea mandat ar fi diferit de primul, fiind legat de o strategie de securitate care ar prefigura o revenire la doctrina Monroe (accent pe sfera de influență în emisfera vestică). În această cheie, Bardella consideră că evoluțiile de la Washington sunt „amenințătoare” pentru Europa prin riscul de dezangajare americană. Pentru Europa, mesajul central este că o eventuală conducere Bardella ar încerca să reconfigureze echilibrele UE-NATO-SUA dintr-o perspectivă suveranistă, cu efecte potențiale asupra deciziilor comune în apărare și asupra direcției politicilor industriale europene. [...]
Votul de învestitură ar putea avea loc miercuri, dar PNL își blochează propriul premier desemnat , după o ședință tensionată a conducerii partidului, potrivit Mediafax . Miza imediată este una de funcționare a guvernării: fără o majoritate parlamentară asumată, procedura de învestire riscă să devină un test de forță intern, cu efect direct asupra calendarului politic. Adrian Veștea , premierul desemnat, a intervenit în ședința de luni a conducerii PNL și a spus că îl va propune pe Nazare pentru funcția de ministru al Finanțelor. În stenogramele citate, Veștea afirmă că își asumă programul de guvernare și descrie acceptarea poziției drept „un act de curaj și de responsabilitate”. Ruptura internă: Veștea admite o eroare de comunicare cu Bolojan Conform stenogramelor, Veștea a recunoscut că a greșit pentru că nu i-a spus lui Ilie Bolojan despre propunerea făcută de Nicușor Dan. „Sunt lucruri pe care mi le reproșez, că nu am apucat să am o discuție cu dumneavoastră. Dar asta a fost succesiunea evenimentelor.” În aceeași intervenție, Veștea a invocat presiunea asupra familiei și a spus că nu este „supărat pe niciunul” și că nu va fi „ostil”. Calendarul și condiția-cheie: fără guvern minoritar Veștea a spus că votul de învestitură ar putea avea loc miercuri, dar a condiționat explicit acceptarea guvernării de existența unei susțineri parlamentare solide. „Guvern minoritar, nu sunt vremuri pentru așa ceva. Eu nu-mi asum guvern minoritar. În situația în care voi fi învestit, vreau să am un parlament pe care să mă pot baza.” Votul din PNL: linie dură față de PSD, dar cu opoziție internă În ședință, 39 de liberali au votat pentru confirmarea deciziei de a nu face alianță cu PSD. Zece au votat împotrivă, iar cinci s-au abținut. Decizia complică ecuația majorității pentru învestire, în condițiile în care Veștea vorbește despre necesitatea unui Parlament „pe care să se poată baza”, iar votul ar putea veni rapid, chiar în această săptămână. [...]
Premierul desemnat Adrian Veștea refuză să-și depună mandatul, deși PNL i-a retras sprijinul și i-a dat ultimatum , ceea ce prelungește incertitudinea privind formarea rapidă a unui guvern cu majoritate și împinge criza politică spre o nouă rundă de consultări la Cotroceni , potrivit Antena 3 . Veștea a spus, după ședința Biroului Politic Național (BPN) al PNL, că va merge mai departe „cu mandatul încredințat”, invocând nevoia „urgentă de stabilitate și de un guvern funcțional”. El a susținut că nu își dorește tensiuni interne și că respectă decizia colegilor, chiar dacă ar fi vrut ca propunerea sa să fie analizată „dincolo de presiunea și emoțiile momentului”. În același mesaj, Veștea a respins ideea că desemnarea sa ar fi „un act ostil” față de partid sau față de Ilie Bolojan și a argumentat că un guvern minoritar nu este o opțiune potrivită în acest moment. Decizia PNL și presiunea internă BPN al PNL a votat respingerea „Guvernului Veștea”, cu 41 de voturi „pentru”, 13 „împotrivă” și 2 abțineri, conform informațiilor prezentate de Antena 3. Conducerea partidului i-a cerut premierului desemnat să își depună mandatul până marți, ora 10:00. Totodată, PNL a decis că parlamentarii care nu respectă linia partidului și votează învestirea Guvernului Veștea vor fi excluși. Ce urmează: consultări reluate la președinte Conducerea PNL a mai hotărât să solicite președintelui reluarea consultărilor cu partidele parlamentare pentru formarea noului guvern. În acest context, refuzul lui Veștea de a renunța la mandat menține deschis un conflict politic cu efect direct asupra calendarului de instalare a unui executiv și asupra capacității de a obține o majoritate parlamentară pentru învestire. [...]
Desemnarea lui Adrian Veștea ca premier a deschis un nou front de instabilitate în PNL , cu risc de blocaj politic pe termen scurt, în condițiile în care liberalul ar putea ajunge să fie contestat chiar de propriul partid înainte de a încerca să strângă majoritatea parlamentară necesară, potrivit Libertatea . România se află într-o criză politică prelungită, după săptămâni de negocieri eșuate și alianțe de conjunctură, iar mutarea de duminică dimineață a președintelui Nicușor Dan – retragerea lui Eugen Tomac și desemnarea lui Adrian Veștea – a escaladat tensiunile, transformând disputa într-un „război” deschis între Nicușor Dan și Ilie Bolojan . Cum s-a ajuns la schimbarea de premier desemnat Cronologia prezentată de publicație pornește de la 23 aprilie, când PSD și-a retras miniștrii din Guvern, într-o mișcare prin care conducerea partidului ar fi urmărit să-l forțeze pe Ilie Bolojan să ceară un vot de încredere în Parlament. Bolojan nu a mers în Parlament, iar PSD s-a aliat oficial cu AUR pentru moțiunea de cenzură, care a trecut pe 5 mai, „cu un număr record de voturi”, conform aceleiași surse. Deși demis prin moțiune, Ilie Bolojan a rămas premier interimar (premier demis) la conducerea Guvernului. Tot pe 5 mai a existat și o tentativă de contestare internă în PNL, care, potrivit relatării, nu a slăbit poziția lui Bolojan, ci i-a întărit-o. Pe 4 iunie, Nicușor Dan l-a desemnat premier pe Eugen Tomac, pe care l-a numit „independent”, însă Libertatea notează că Tomac conduce un partid care a ratat intrarea în Parlament, după ce a obținut 2% la alegeri. În acest context, Tomac nu a reușit să atragă sprijin politic consistent: PNL și USR au refuzat să voteze un guvern în care ar vedea influența PSD, iar UDMR a avut o poziție tranșantă. PSD a fost singurul partid care a lăsat impresia că îl susține, inclusiv pe fondul faptului că Nicușor Dan nu i-a încredințat lui Sorin Grindeanu formarea Executivului. Miza imediată: voturile din Parlament și testul intern din PNL Duminică dimineață, președintele a decis retragerea lui Tomac și l-a desemnat pe Adrian Veștea, liberal, fără consultarea partidului, ceea ce a declanșat conflictul cu Ilie Bolojan, potrivit sursei. În plan parlamentar, Veștea este prezentat ca un posibil candidat capabil să atragă peste pragul de 233 de voturi necesare învestirii. În plan intern însă, are un obstacol imediat: ședința PNL de luni seară, unde, potrivit Libertatea, ar putea fi pusă în discuție chiar excluderea sa. Din punct de vedere procedural, planul „Veștea-premier” ar trebui concretizat printr-o echipă de miniștri și un program de guvernare până miercuri, 24 iunie, în timp ce negocierile parlamentare sunt în desfășurare, iar deznodământul rămâne incert. [...]
Ședința de urgență a conducerii PNL de la ora 17:00 riscă să adâncească ruptura internă după nominalizarea lui Adrian Veștea ca premier, în condițiile în care primarul general Ciprian Ciucu vorbește despre „o tentativă de puci” și acuză presiuni politice asupra partidului, potrivit Libertatea . Ciucu, aflat în Singapore la World Cities Summit 2026, susține că președintele Nicușor Dan „joacă la ruperea PNL” și compară situația cu un episod istoric din 1935, când Carol al II-lea l-a numit premier pe liberalul Tătărăscu „peste capul PNL”. În opinia sa, miza depășește conflictul de partid și devine „periculoasă pentru democrație, pluralism, parlamentarism”. „Președintele joacă la rupere. La ruperea PNL. (...) Este periculos pentru democrație, pluralism, parlamentarism.” Acuzații de negocieri „pe ascuns” și „sprijin extern” Primarul general afirmă că în interiorul PNL ar exista o facțiune care ar fi acționat fără mandat, în contact cu adversari politici, și leagă această dinamică de desemnarea lui Adrian Veștea. „Colegi de-ai noștri, fără mandat din partea noastră, pe ascuns, au conspirat împreună cu adversarii noștri împotriva noastră. AȘA CEVA NU SE FACE!” Ciucu spune că vizita sa în Singapore „a picat prost” în acest context și reia ideea că partidul ar fi supus unei tentative de preluare internă. „Suntem supuși unei tentative de puci. Nu îmi este ușor, dar încerc să mă concentrez pe scopul prezenței mele aici: să învăț și să identific soluții pentru problemele noastre.” Decizia PNL: sprijin pentru Veștea sau blocaj politic Conducerea PNL urmează să se reunească într-o ședință extinsă a Biroului Politic Național (BPN) , luni la ora 17:00, pentru a decide dacă îi acordă sprijin politic lui Adrian Veștea, desemnat premier de președintele Nicușor Dan după retragerea lui Eugen Tomac. În partid, discuțiile sunt descrise ca tensionate: Ilie Bolojan îl acuză pe președinte că a făcut numirea fără consultarea PNL, ceea ce ar reprezenta o încălcare a „colaborării politice loiale”. În același timp, USR a anunțat deja că nu va susține un cabinet condus de Veștea. Potrivit informațiilor din articol, liberalii ar avea pe masă trei scenarii majore: asumarea guvernării; refuzul sprijinului pentru propriul prim-vicepreședinte; amânarea unei decizii pentru continuarea negocierilor. În mesajul său, Ciucu le cere colegilor să nu împingă partidul „în zona irelevanței” și își exprimă încrederea că PNL va trece peste criză și va rămâne un actor politic important. [...]
PSD a decis să intre în negocieri cu premierul desemnat Adrian Veștea , într-un moment în care partidul reclamă un „blocaj instituțional” după expirarea celor 45 de zile de interimat , potrivit Libertatea . Consiliul Politic Național al PSD, reunit online, i-a acordat mandat președintelui Sorin Grindeanu să înceapă discuțiile cu Veștea. Grindeanu a susținut că desemnarea lui Adrian Veștea este „constituțională”, dar a afirmat că nu a știut dinainte de această numire. El a invocat un precedent din 2008, când, după alegeri, premierul desemnat inițial (Theodor Stolojan) a fost înlocuit după câteva zile cu Emil Boc, fără consultări, argumentând că o astfel de schimbare este posibilă din punct de vedere constituțional. Negocierile pornesc pe fondul acuzațiilor de vid de putere Ședința PSD a fost convocată după ce președintele Nicușor Dan l-a desemnat pe liberalul Adrian Veștea să formeze Guvernul, o decizie despre care Libertatea notează că ar fi fost luată fără consultarea sau informarea prealabilă a PNL. Primele discuții dintre Grindeanu și premierul desemnat ar urma să aibă loc marți, potrivit News.ro, citată de publicație. În interiorul PSD, liderii au reclamat că, odată cu expirarea celor 45 de zile de interimat, s-ar fi ajuns la un „blocaj instituțional major”, invocând lipsa miniștrilor (inclusiv la Justiție) și absența unei ordonanțe de abilitare, potrivit unor stenograme scurse către presă, menționate de Libertatea. Majoritatea parlamentară rămâne incertă: USR refuză, UDMR așteaptă, PNL își decide linia Pe partea de aritmetică parlamentară, Libertatea consemnează mai multe semnale care complică misiunea lui Veștea: USR a decis să nu susțină Guvernul Veștea și a transmis că nu va intra la guvernare alături de PSD, ceea ce reduce opțiunile de majoritate. UDMR a spus că nu a fost consultat înainte de desemnare și că poziția sa depinde de deciziile PNL, de programul de guvernare, de formula cabinetului și de majoritatea pe care s-ar baza. PNL urma să discute luni, de la ora 17.00, la Palatul Parlamentului, desemnarea lui Veștea, în condițiile în care partidul condus de Ilie Bolojan nu i-ar fi dat un mandat oficial pentru formarea Guvernului și ar fi aflat despre nominalizare după ce decizia fusese luată la Cotroceni. În acest context, ședința PNL este prezentată drept „primul test real” pentru Adrian Veștea, în condițiile în care, fără o poziție internă unitară a liberalilor și fără sprijinul USR, negocierile pentru votul de învestitură rămân fragile. Context: Veștea l-a înlocuit pe Tomac după 10 zile Nicușor Dan l-a desemnat pe Adrian Veștea după ce Eugen Tomac și-a depus mandatul de premier desemnat. Libertatea notează că Tomac nu a reușit să strângă sprijin parlamentar suficient, iar după retragere a transmis public că „a jucat cinstit” și pleacă „împăcat”. În paralel, liderul PNL Ilie Bolojan l-a acuzat pe președinte că ar încerca să rupă partidul, criticând desemnarea unui premier din rândurile PNL fără consultare prealabilă. Veștea, la rândul său, a transmis un mesaj intern în PNL în care a spus că vrea continuarea reformelor și că partidul ar trebui să înceapă negocieri cu formațiunile proeuropene, însă Libertatea arată că mesajul nu a calmat toate reacțiile, Ciprian Ciucu acuzându-l public de „trădare”. Ce urmează, potrivit informațiilor din sursă, este deschiderea negocierilor PSD–Veștea și decizia PNL privind susținerea politică a premierului desemnat, elemente care vor determina dacă desemnarea de la Cotroceni se poate transforma într-un guvern cu puteri depline. [...]
