Tag: mark carney
Știri despre „mark carney”
Trump amenință cu tarife de 100% – Carney îndeamnă canadienii să susțină producția internă
Premierul canadian Mark Carney îndeamnă populația să susțină economia națională și să cumpere produse locale , după ce fostul președinte american Donald Trump a amenințat cu impunerea unui tarif de 100% pentru toate produsele canadiene, în cazul în care Canada continuă acordul comercial recent cu China. Într-un discurs video difuzat pe rețelele sociale, Carney a transmis un mesaj de repliere economică, subliniind că „nu putem controla ce fac alte națiuni, dar putem fi cei mai buni clienți ai noștri. Vom cumpăra canadian, vom construi canadian”. Declarația vine în urma unei postări făcute de Trump pe propria platformă, Truth Social, în care acesta a acuzat Canada că ar deveni o „poartă de intrare” pentru produsele chineze în SUA și a avertizat că „China va înghiți complet Canada, distrugându-i afacerile, structura socială și stilul de viață”. Remarcabil este că tonul lui Trump s-a schimbat radical față de declarațiile din 16 ianuarie, când sugera că o înțelegere comercială cu China ar putea fi benefică pentru Ottawa. În replică, Carney a lansat o nouă inițiativă guvernamentală denumită „Buy Canadian” , prin care statul federal va acorda prioritate furnizorilor locali în toate achizițiile publice. El a menționat investiții majore planificate, precum „milioane de locuințe, proiecte de infrastructură transformatoare și noi echipamente militare”. Detaliile inițiativei au fost publicate inclusiv pe contul oficial de Instagram al premierului. Tensiunile dintre Ottawa și Washington au crescut după ce Carney a semnat săptămâna trecută un acord strategic la Beijing cu președintele chinez Xi Jinping, vizând reducerea tarifelor comerciale. Conform informațiilor oficiale publicate pe site-ul guvernului canadian , China urmează să reducă taxele vamale pentru uleiul de rapiță canadian de la 85% la 15%, în timp ce Canada va diminua tarifele pentru vehiculele electrice chinezești. Cu toate acestea, ministrul comerțului, Dominic LeBlanc, a declarat că Ottawa nu urmărește încheierea unui acord de liber schimb cu China . Iar ministrul justiției, Sean Fraser, a reafirmat că accentul trebuie să rămână pe consolidarea internă, subliniind că evoluțiile recente confirmă că „planul guvernului este cel corect”, potrivit Telegraf . [...]
Trump amenință Canada cu tarif de 100% dacă încheie un acord comercial cu China - măsura vizează protejarea pieței americane de importuri canadiene
Donald Trump amenință Canada cu un tarif de 100% dacă finalizează un acord comercial cu China, potrivit Reuters . Președintele SUA a susținut că un astfel de acord ar pune în pericol Canada și ar facilita ocolirea tarifelor americane prin intermediul pieței canadiene. Amenințarea cu tarife și argumentul „ocolirii” taxelor americane Trump a declarat sâmbătă că ar impune un tarif de 100% „pentru toate bunurile și produsele canadiene” care intră în Statele Unite, dacă Ottawa „merge până la capăt” cu un acord comercial cu Beijingul. Mesajele au fost publicate pe platforma Truth Social . „Dacă Canada face un acord cu China, va fi lovită imediat cu un tarif de 100% împotriva tuturor bunurilor și produselor canadiene care intră în SUA.” Într-o a doua postare, Trump a afirmat că Beijingul ar încerca să folosească Canada drept punct de tranzit pentru a evita tarifele SUA și l-a numit pe premierul Mark Carney „guvernator”, reluând o formulare legată de apelurile sale anterioare ca Canada să devină al 51-lea stat american. Ce spune Ottawa despre discuțiile cu Beijingul Reuters notează că Mark Carney a călătorit în această lună în China pentru a „reseta” relațiile tensionate dintre cele două țări și că a ajuns la un acord comercial cu al doilea partener comercial al Canadei, după Statele Unite. Biroul premierului nu a răspuns imediat unei solicitări de comentarii. Totuși, Dominic LeBlanc , ministrul responsabil pentru comerțul Canada-SUA, a susținut sâmbătă, într-o postare pe X, că nu este vorba despre un acord de liber schimb. El a precizat că rezultatul discuțiilor a fost „rezolvarea mai multor chestiuni importante legate de tarife”. Posibil impact economic și escaladarea tensiunilor politice Dacă amenințarea lui Trump s-ar materializa, noul tarif ar crește semnificativ taxele americane aplicate importurilor din Canada și ar pune presiune pe sectoare industriale precum metalurgia, industria auto și producția de utilaje, potrivit Reuters. În paralel, relațiile dintre Carney și Trump s-au tensionat în ultimele zile, după ce liderul canadian a criticat demersurile lui Trump privind Groenlanda. La Forumul Economic Mondial de la Davos , Carney a vorbit despre sfârșitul ordinii globale bazate pe reguli și a pledat pentru cooperarea „puterilor mijlocii”, iar Trump a replicat în propriul discurs că Canada „trăiește datorită Statelor Unite”, afirmație respinsă ulterior de premierul canadian. Context: presiuni comerciale mai largi și negocieri în 2026 Reuters mai arată că Trump a lansat numeroase amenințări tarifare de la revenirea la președinție, însă în unele cazuri le-a suspendat sau a renunțat la ele în timpul negocierilor. În această săptămână, el a dat înapoi de la o amenințare recentă privind tarife ridicate pentru aliați europeni, după ce lideri NATO au promis măsuri suplimentare de securitate în Arctica . Pe fondul acestor evoluții, Trump a catalogat în ianuarie drept „irelevant” acordul comercial dintre SUA, Canada și Mexic, care urmează să fie renegociat în iulie 2026. În plan bilateral, Reuters notează și că Trump a revocat invitația Canadei la un „Board of Peace” pe care vrea să-l folosească pentru dosare precum conflictele internaționale și viitorul Gazei. [...]
Canada pregătește un model de apărare împotriva unei posibile invazii a SUA - Răspuns la dorința lui Trump de a anexa Groenlanda
Forțele Armate ale Canadei au elaborat un model pentru scenariul unei invazii americane , potrivit The Telegraph , pe fondul declarațiilor repetate ale lui Donald Trump despre anexarea unor teritorii și al tensiunilor politice legate de Groenlanda. Planurile, care exclud recrutarea obligatorie, ar marca prima dată în aproximativ 100 de ani când Ottawa ia în calcul explicit posibilitatea unui atac dinspre vecinul de la granița sudică, notează publicația britanică. Documentele subliniază însă că un astfel de atac este considerat „extrem de improbabil”. Ce prevede modelul militar: rezistență și tactici neconvenționale Conform unui material citat de The Globe and Mail , generalii canadieni ar aprecia că, în fața superiorității militare a SUA, Canada ar fi împinsă către un tip de război neconvențional, bazat pe ambuscade și acțiuni „hit-and-run” (lovire și retragere). Modelul descrie tactici comparate cu cele folosite de mujahedinii afgani împotriva forțelor americane în Afganistan, inclusiv implicarea trupelor și a civililor înarmați în acțiuni de hărțuire. În plus, dronele ar putea avea un rol în provocarea de pierderi forțelor de ocupație, prin analogie cu utilizarea lor de către Ucraina împotriva Rusiei, potrivit articolului. De ce contează: dezechilibrul de forțe și fereastra de pregătire Oficiali canadieni din domeniul apărării ar considera că o invazie dinspre sud ar putea copleși apărarea Canadei „în doar două zile”. Unul dintre scenariile de lucru ar fi trecerea rapidă la o insurgență de durată, similară conflictului de 20 de ani purtat în Afganistan împotriva SUA. Articolul oferă și repere de ordin numeric: armata canadiană are 71.500 de militari și aproximativ 30.000 de rezerviști, în timp ce armata SUA ar avea 2,8 milioane de persoane înrolate. Corpul Pușcașilor Marini americani, indicat ca forță probabilă pentru o operațiune de asalt, are circa 186.000 de militari activi și 40.000 în rezervă. Rezerve, aliați și semnalul politic de la Davos Pentru a reduce decalajul, șefa Statului Major al Apărării, generalul Jennie Carignan , anunțase anterior un plan de constituire a unei rezerve de 400.000 de voluntari, cu rol de a perturba forțele invadatoare. Un „senior defence source” citat de publicație afirmă că Ottawa ar avea, în cel mai bun caz, până la trei luni pentru pregătiri, iar primele indicii ar fi o acumulare de forțe americane. Documentele de planificare ar prevedea și apelarea la aliați precum Marea Britanie sau Franța. În acest context, The Telegraph relatează că Mark Carney l-a salutat pe Emanuel Macron la Davos , într-un gest de unitate, pe fondul reacțiilor europene după ce Trump și-a reînnoit promisiunea de a anexa Groenlanda. Declarațiile lui Carney și scepticismul unor militari retrași Mark Carney, premierul Canadei, a declarat marți că a existat o „ruptură” în ordinea mondială după ce Donald Trump a cerut preluarea Groenlandei . Trump a afirmat în repetate rânduri că ar dori ca Canada să devină parte a SUA, ironizându-l pe fostul premier Justin Trudeau drept „guvernator” și numind Canada „al 51-lea stat”. Un fost planificator strategic al forțelor canadiene, general-locotenent (r) Mike Day, a calificat drept „fantezist” scenariul unei invazii americane, dar a argumentat că și în acest caz SUA ar avea dificultăți să ocupe toate marile orașe. „E un scenariu fantezist să vorbești despre o invazie americană, dar chiar și atunci SUA ar avea probleme să controleze toate marile orașe. Și, la fel ca Ucraina, pentru mine e de neimaginat să capitulăm doar pentru că ne-ar lua capitala.” În planul mai larg al relației bilaterale, articolul amintește că Trump și-a justificat interesul pentru Canada prin ideea că Ottawa nu ar gestiona adecvat amenințările din nord asociate Chinei și Rusiei. În 2025, el a impus tarife de 35% Canadei, ulterior reduse, iar un raport recent al NBC News susține că Trump are în continuare o „fixație” legată de transformarea Canadei într-o parte a SUA. [...]
Mark Carney la Davos - Discurs despre rivalitatea marilor puteri și ordinea internațională
Discursul premierului canadian Mark Carney la Davos 2026 a subliniat necesitatea unei schimbări fundamentale în abordarea internațională a Canadei. Carney a evidențiat provocările actuale ale ordinii internaționale și a făcut apel la o adaptare strategică a politicilor externe ale Canadei. Contextul internațional actual În discursul său, Carney a subliniat că trăim într-o perioadă de rivalitate între marile puteri, în care ordinea internațională bazată pe reguli este în declin. El a citat un aforism al lui Tucidide pentru a ilustra cum cei puternici își impun voința, iar cei slabi suferă consecințele. Acest context a determinat Canada să își reevalueze poziția strategică. Carney a menționat că, de-a lungul timpului, Canada și alte țări au prosperat sub o ordine internațională bazată pe reguli, dar această ordine este acum amenințată de marile puteri care folosesc integrarea economică ca instrument de coerciție. În fața acestor provocări, multe țări caută să își dezvolte o autonomie strategică mai mare. Răspunsul Canadei Premierul canadian a anunțat că țara sa a început să își schimbe fundamental poziția strategică, adoptând o abordare numită „realism bazat pe valori”. Aceasta implică un echilibru între principii fundamentale, precum suveranitatea și respectul pentru drepturile omului, și pragmatismul necesar în relațiile internaționale. Carney a subliniat că Canada își construiește forța internă prin reducerea taxelor și accelerarea investițiilor în sectoare strategice, precum energie și inteligență artificială. De asemenea, țara își diversifică rapid parteneriatele internaționale, semnând acorduri comerciale și de securitate cu mai multe țări și regiuni. Parteneriate strategice și cooperare internațională Canada a convenit asupra unui parteneriat strategic cu Uniunea Europeană și a semnat 12 noi acorduri comerciale și de securitate pe patru continente. În plus, țara a încheiat parteneriate strategice cu China și Qatar și negociază acorduri de liber schimb cu India și alte țări din Asia și America de Sud. Premierul Canadei a marcat importanța formării de coaliții bazate pe valori și interese comune pentru a aborda probleme globale. El a evidențiat angajamentul Canadei față de NATO și eforturile de a consolida flancurile alianței prin investiții în apărare. Impactul asupra economiei și politicii externe Premierul a subliniat că diversificarea internațională este esențială nu doar din motive economice, ci și pentru a susține o politică externă onestă. Canada, ca superputere energetică și cu rezerve vaste de minerale critice, este bine poziționată pentru a influența scena internațională. „Canada are ceea ce lumea își dorește. Suntem o superputere energetică. Avem rezerve vaste de minerale critice. Avem cea mai educată populație din lume.” Acesta a concluzionat că, în fața unei lumi în schimbare, Canada trebuie să acționeze decisiv, construind o rețea densă de conexiuni în comerț, investiții și cultură. Aceasta va permite țării să facă față provocărilor și să valorifice oportunitățile viitoare. PE SCURT: Discursul lui Mark Carney la Davos a evidențiat o schimbare semnificativă în politica externă a Canadei, adaptându-se la noile realități internaționale. Abordarea sa pragmatică și principială subliniază angajamentul Canadei de a rămâne un partener stabil și de încredere pe scena globală. [...]
Trump: „Consiliul pentru Pace” ar putea înlocui ONU – o provocare directă la ordinea globală
Într-un articol publicat de noi puțin mai devreme , am prezentat reacțiile internaționale privind invitațiile trimise de Donald Trump pentru a forma „Consiliul pentru Pace”. Acum, fostul președinte american afirmă că acest consiliu ar putea deveni o alternativă la Organizația Națiunilor Unite , informează The Washington Times . Declarația a fost făcută marți, 20 ianuarie 2026, în cadrul unei conferințe de presă susținute la Casa Albă, unde Trump a criticat deschis eficiența ONU, sugerând că aceasta nu și-a atins niciodată adevăratul potențial: „Sunt un mare fan al potențialului ONU, dar nu a fost niciodată valorificat. Ar fi trebuit să rezolve toate războaiele pe care le-am încheiat eu. Nici măcar nu m-am gândit să merg la ei.” Întrebat direct dacă „Consiliul pentru Pace” ar putea înlocui ONU, Trump a răspuns simplu: „S-ar putea.” Totuși, într-un ton aparent mai moderat, fostul președinte a adăugat că „trebuie să lași ONU să continue, pentru că potențialul este atât de mare” . Această ambiguitate între critică și concesie reflectă stilul său politic – contestarea instituțiilor tradiționale, dublată de propuneri proprii în care își asumă un rol central. „Consiliul pentru Pace” – o structură alternativă, dar condiționată financiar Potrivit unui proiect de statut obținut de presă, consiliul este definit ca „o organizație internațională care urmărește stabilitatea, restabilirea guvernării legale și pacea durabilă în regiunile afectate de conflicte” . Mandatul fiecărui stat membru ar fi limitat la trei ani, cu excepția celor care contribuie cu cel puțin 1 miliard de dolari în primul an – aceștia ar obține automat un loc permanent. Această formulă bazată pe contribuții financiare stârnește deja întrebări privind legitimitatea și echilibrul decizional al structurii propuse. Modelul pare să privilegieze influența economică în detrimentul consensului internațional sau al principiului egalității între state – unul dintre fundamentele Cartei ONU . Lideri invitați și reacții internaționale: Printre liderii invitați recent se numără: Javier Milei (președintele Argentinei), Santiago Peña (președintele Paraguayului), Mark Carney (premierul Canadei), Abdel-Fattah el-Sisi (președintele Egiptului), Recep Tayyip Erdogan (președintele Turciei). Potrivit aceleiași surse, Emiratele Arabe Unite, Maroc, Vietnam, Kazahstan, Ungaria, Argentina și Belarus și-au exprimat deja acordul de principiu. Kremlinul a confirmat că Vladimir Putin analizează în continuare invitația, fără o decizie anunțată. Premierul israelian Benjamin Netanyahu nu a comentat până în acest moment, iar președintele francez Emmanuel Macron, conform relatărilor, rămâne rezervat față de idee. O inițiativă în coliziune cu ordinea internațională actuală? Declarațiile lui Trump vin pe fondul unei istorii de confruntări cu ONU: în timpul mandatului său, SUA s-au retras din peste 30 de agenții și organisme afiliate organizației, pe motiv că ar acționa împotriva intereselor americane. Propunerea unui consiliu paralel, sub conducerea sa directă și dependent financiar de statele membre, poate fi interpretată ca o mișcare menită să redefinească regulile jocului în diplomația globală — în favoarea celor dispuși să plătească și să-i valideze autoritatea. [...]
Liderii lumii răspund rezervat la invitația lui Trump - Semnal de prudență înaintea negocierilor multilaterale
Doar Ungaria a acceptat fără echivoc Consiliul pentru Pace propus de Trump , în timp ce majoritatea capitalelor au răspuns prudent, potrivit HotNews.ro , care citează Reuters via Agerpres. Inițiativa , transmisă prin scrisori către aproximativ 60 de țări, a generat reacții rezervate și îngrijorări legate de posibile efecte asupra rolului ONU în gestionarea crizelor internaționale. Reacțiile liderilor: sprijin explicit limitat, restul rămân la „da, dar” Singurul sprijin exprimat fără echivoc a venit din partea Ungariei, unde premierul Viktor Orbán este considerat un aliat apropiat al lui Donald Trump. Din perspectiva poziționării publice, aceasta rămâne, cel puțin deocamdată, singura acceptare clară menționată. Canada a transmis un mesaj mai nuanțat. Prim-ministrul Mark Carney a spus că este de acord „în principiu”, însă a indicat că „detaliile sunt încă în lucru”, ceea ce plasează Ottawa într-o zonă de sprijin condiționat, fără angajament final. „Guvernele din întreaga lume au reacţionat prudent duminică faţă de invitaţia preşedintelui american Donald Trump de a se alătura iniţiativei sale numite Consiliul pentru Pace.” Implicații pentru ONU și arhitectura multilaterală Alte guverne au evitat declarații ferme, iar oficiali și diplomați, vorbind în general sub protecția anonimatului, și-au exprimat îngrijorarea că noua structură ar putea afecta activitatea Organizației Națiunilor Unite . Din perspectivă geopolitică, această temere indică o posibilă competiție instituțională: un mecanism paralel, condus politic de Washington, ar putea diminua legitimitatea sau centralitatea ONU în mediere și managementul conflictelor. Reiese din documentele consultate de Reuters că structura ar urma să fie condusă de Donald Trump „pe viață” și să se ocupe inițial de conflictul din Gaza, urmând ca ulterior să abordeze și alte dosare. O astfel de formulă de conducere și mandat poate amplifica reticența statelor care preferă cadre multilaterale cu reguli clare de rotație, reprezentare și control instituțional, tipice ONU . România: confirmarea invitației, fără un răspuns de fond Administrația Prezidențială de la București a confirmat duminică primirea scrisorii prin care președintele Nicușor Dan este invitat oficial ca România să devină membră a Consiliului. Până la acest moment, informația disponibilă în material se oprește la confirmarea primirii invitației, fără a indica o decizie de acceptare sau respingere. În termeni de bilanț al poziționărilor publice menționate în articol, există o țară care și-a exprimat sprijinul fără echivoc (Ungaria), în timp ce restul reacțiilor descrise sunt prudente sau condiționate (Canada) ori rămân la nivel de îngrijorări exprimate neoficial privind impactul asupra ONU. [...]
SUA avertizează Canada după acordul pentru 49.000 de EV-uri chinezești - fricțiuni comerciale cu Washingtonul
Administrația SUA avertizează că Ottawa „va regreta” deschiderea pieței pentru EV-uri chinezești , potrivit Reuters . Reacția vine după ce premierul canadian Mark Carney a anunțat la Beijing un acord ce permite importul în Canada a până la 49.000 de vehicule electrice (EV) din China, la un tarif de 6,1% în regim de „națiune cea mai favorizată” (MFN), față de tariful de 100% introdus de Canada în 2024. Mesajul politic de la Washington este că aceste mașini nu vor avea acces pe piața americană și că decizia Canadei poate crea o breșă pentru consolidarea prezenței Chinei în America de Nord. Secretarul american pentru Transporturi, Sean Duffy , a declarat, la un eveniment organizat într-o fabrică Ford din Ohio, că Ottawa „se va uita înapoi la această decizie și cu siguranță o va regreta” pentru că a adus mașini chinezești pe piața sa. În paralel, SUA își mențin o linie dură față de vehiculele și componentele auto canadiene, ceea ce amplifică tensiunile comerciale bilaterale. Din perspectiva relației SUA–Canada, combinația dintre volum și tarif este esențială: plafonul de 49.000 de vehicule și reducerea tarifului la 6,1% schimbă semnificativ semnalul față de politica din 2024, când Canada a urmat exemplul SUA și a impus 100% pentru EV-urile chinezești. Washingtonul se teme că o astfel de fereastră de acces în Canada ar putea deveni, indirect, un avantaj strategic pentru producătorii chinezi în regiune, chiar dacă oficialii americani insistă că mașinile respective „merg în Canada” și „nu vin aici”. Reprezentantul comercial al SUA, Jamieson Greer , a spus că numărul limitat de vehicule nu ar trebui să afecteze exporturile auto americane către Canada, dar a calificat decizia drept „problematică”, invocând rolul tarifelor în protejarea muncitorilor din industria auto din SUA. El a adăugat, într-un interviu separat pentru CNBC , că există un motiv pentru care în SUA nu se vând multe mașini chinezești: tarifele și măsurile de protecție, inclusiv reguli privind securitatea cibernetică a vehiculelor conectate la internet și a sistemelor de navigație, adoptate în ianuarie 2025, care ar face dificilă conformarea pentru producătorii chinezi. Pe fondul acestor fricțiuni, acordul anunțat de Carney la Beijing include și așteptarea ca China să reducă până la 1 martie tarifele la semințele de rapiță (canola) la circa 15% cumulat, de la 85%, un element care sugerează o reechilibrare a intereselor comerciale canadiene spre Asia. Pentru Washington, însă, miza politică internă rămâne ridicată: opoziția față de vehiculele chinezești este puternică în ambele partide, iar senatorul republican Bernie Moreno a declarat la același eveniment că, „atât timp cât are aer în corp”, nu vor fi vândute vehicule chinezești în SUA. În acest context, decizia Canadei riscă să devină un nou punct de tensiune economică și politică în relația cu SUA , chiar dacă accesul pe piața americană rămâne, deocamdată, blocat. [...]