Știri
Știri din categoria Externe
O delegație ucraineană de rang înalt merge la Miami pentru discuții cu apropiați ai lui Trump, înaintea Forumului Economic Mondial de la Davos, potrivit HotNews.ro, care citează relatări ale corespondentului Kyiv Post la Washington și informații Reuters.
Echipa de negociere îi include pe Rustem Umerov, Kiril Budanov și David Arakhamia, care ar urma să se întâlnească cu persoane din cercul lui Donald Trump, între care emisarul special Steve Witkoff și Jared Kushner. Miza este reducerea tensiunilor dintre președintele Volodimir Zelenski și Trump, într-un moment în care, potrivit diplomaților citați, aceasta ar fi „o ultimă încercare diplomatică” înainte ca presiunea să crească pe scena internațională.
În centrul discuțiilor se află două documente pe care Kievul insistă să fie tratate împreună: garanții de securitate „obligatorii” menite să descurajeze viitoare agresiuni rusești și un cadru de reconstrucție și prosperitate estimat la 800 de miliarde de dolari, care ar combina împrumuturi, subvenții și investiții private. Zelenski a indicat că Ucraina consideră textele, în linii mari, finalizate și speră ca ele să poată fi semnate în marja reuniunii de la Davos de săptămâna viitoare.
Tonul de la Washington este descris ca fiind mai rezervat, iar articolul notează că Trump ar fi transmis în privat semne de nerăbdare. În plus, Trump a declarat săptămâna aceasta că îl consideră pe Vladimir Putin „pregătit pentru pace” și a sugerat că Zelenski ar fi obstacolul, în pofida faptului că poziția militară a Rusiei ar fi rămas neschimbată.
„Este vorba de pârghiile politicii. Trump vrea să creeze un elan înainte de Davos, iar asta înseamnă să forțeze Kievul să cedeze – chiar dacă rușii nu au făcut niciun pas înapoi”, a declarat un înalt oficial occidental pentru Kyiv Post, sub condiția anonimatului.
Conform Reuters, Zelenski a spus vineri, la Kiev, că există cooperare cu partea americană, dar și divergențe, și a criticat ideea de ultimatumuri în relațiile dintre state. Totodată, el a acuzat Rusia că blochează eforturile de pace, invocând atacurile asupra sistemului energetic al Ucrainei ca argument privind intențiile Moscovei. Ambasadoarea Ucrainei în SUA, Olga Stefanishyna, a scris pe Facebook că scopul vizitei de la Miami este „perfecționarea” acordurilor cu partenerii americani, care „ar putea fi semnate” la Davos.
Recomandate
Ucraina încearcă să transforme experiența din războiul cu drone în contracte și sprijin extern , inclusiv în statele din Golf, într-un moment în care conflictul dintre SUA și Iran a reconfigurat prioritățile de securitate și a pus presiune pe piețele energetice, potrivit Adevărul . Vizita președintelui Volodimir Zelenski în Arabia Saudită, în martie, a avut o miză explicită: să valorifice „know-how”-ul (expertiza practică) acumulat de Ucraina în utilizarea dronelor și să-l convertească într-un atu geopolitic și economic. Zelenski a spus că scopul deplasării a fost „să întărească protecția vieților”, iar Kievul urmărește să se poziționeze nu doar ca beneficiar de ajutor, ci și ca furnizor de expertiză relevantă pentru parteneri expuși la atacuri cu rachete și drone. Export de expertiză militară către statele din Golf De la începutul invaziei ruse din 2022, Ucraina a devenit un „laborator” de inovație militară în zona dronelor, iar acum încearcă să exporte această experiență. Potrivit autorităților ucrainene, au fost semnate acorduri cu: Arabia Saudită Emiratele Arabe Unite Qatar Aceste state au fost, la rândul lor, ținte ale unor atacuri recente cu rachete și drone iraniene, ceea ce face ca lecțiile Ucrainei să fie direct aplicabile. Zelenski a indicat că astfel de colaborări pot deschide și beneficii economice, inclusiv perspectiva unor contracte de apărare cu state bogate, aliate ale SUA. Energia: avantaj pentru Rusia, dar și o țintă pentru Ucraina Materialul notează că izbucnirea conflictului cu Iranul a venit inițial cu riscuri pentru Ucraina: exista teama că Washingtonul își va muta atenția, iar scumpirea energiei, pe fondul instabilității din Orientul Mijlociu, ar fi putut crește veniturile Rusiei din petrol. Moscova ar fi profitat de perturbarea rutelor energetice, inclusiv din cauza dificultăților de tranzit prin Strâmtoarea Ormuz , pentru a vinde mai mult petrol la prețuri mai mari. În același context, Donald Trump a reînnoit o derogare care permite unor state să cumpere petrol rusesc sancționat, invocând creșterea costurilor globale. În paralel, Ucraina a intensificat atacurile asupra infrastructurii energetice ruse, folosind drone cu rază lungă, încercând să lovească direct exporturile de energie ale Moscovei. Potrivit lui Zelenski, Rusia ar suferi pierderi „critice”, de ordinul miliardelor de dolari, iar atacurile ucrainene ar fi redus câștigurile cu aproximativ un miliard de dolari într-o singură săptămână, după ce creșterea prețului petrolului dusese inițial la dublarea veniturilor față de lunile precedente. Costul dronelor și efectul asupra apărării antiaeriene Zelenski a pus accent pe raportul cost–eficiență în războiul cu drone, inclusiv în cazul dronelor Shahed-136, de origine iraniană, folosite pe scară largă de Rusia. În articol sunt menționate următoarele ordine de mărime: o dronă Shahed: 80.000–130.000 de dolari (aprox. 360.000–585.000 lei) interceptare cu sisteme de circa 10.000 de dolari (aprox. 45.000 lei) Această realitate, arată textul, a atras atenția și statelor NATO, care urmăresc lecțiile Ucrainei în contextul survolărilor de drone în orașe europene. Acorduri europene și finanțare UE, pe fondul incertitudinii politice din SUA În aprilie, Ucraina a semnat două acorduri majore: unul cu Norvegia, în valoare de 8,6 miliarde de dolari (aprox. 38,7 miliarde lei), parte a unui pachet de sprijin de 28 de miliarde până în 2030, și altul cu Germania, evaluat la 4,7 miliarde de dolari (aprox. 21,2 miliarde lei), care include drone, rachete, software și sisteme moderne de apărare. Separat, Ucraina a obținut aprobarea unui împrumut de 90 de miliarde de euro (aprox. 450 miliarde lei) de la Uniunea Europeană, bani considerați esențiali pentru producția și achiziția de echipamente militare în anul următor. Împrumutul fusese blocat anterior de Ungaria, dar schimbarea de leadership la Budapesta a deblocat decizia, potrivit articolului. Pe fondul acestor evoluții, perspectivele de pace rămân neclare. Trump a spus că o „soluție” ar putea fi găsită „relativ rapid” după o discuție „foarte bună” cu Vladimir Putin, însă negocierile nu au produs rezultate concrete până acum, iar Zelenski a criticat indirect lipsa de implicare a emisarilor americani, considerând absența lor din Ucraina „lipsită de respect”. În Europa, apar semne de întrebare legate de direcția Washingtonului, inclusiv după ce noua Strategie de Securitate Națională a SUA nu mai definește Rusia drept o amenințare directă, punând accent pe „stabilitate strategică” și pe posibilitatea unei colaborări viitoare cu Moscova. [...]
Kremlinul încearcă să contureze o bază politică pentru negocieri , susținând că Donald Trump și Vladimir Putin „au opinii similare” despre „comportamentul” conducerii de la Kiev, potrivit Stirile Pro TV . Mesajul vine în contextul discuțiilor despre un posibil acord de pace, pe care Moscova îl descrie însă ca fiind încă neclar. Purtătorul de cuvânt al Kremlinului, Dmitri Peskov , a declarat că această convergență de opinii ar fi fost exprimată în cadrul convorbirii telefonice dintre Trump și Putin. În aceeași discuție cu jurnaliștii, Peskov a spus că Trump i-ar fi transmis lui Putin că încheierea unui acord de pace cu Ucraina este un „concept vag”. „Acordul pașnic”, dar cu obiectivele Moscovei intacte Deși a reluat formula rusă a „operațiunii militare speciale”, Peskov a afirmat că obiectivele acesteia ar fi îndeplinite „cel mai bine” printr-un acord pașnic. Din informațiile prezentate, nu rezultă însă detalii despre parametrii unui astfel de acord sau despre condițiile concrete discutate. Peskov a mai indicat că discursul lui Putin de la parada de Ziua Victoriei, programată pe 9 mai, va fi „foarte important”, potrivit agenției de știri Baha, citată de Știrile Pro TV. Summitul G20 din SUA: participarea lui Putin rămâne nehotărâtă Separat, președinția rusă a anunțat că nu a fost luată încă o decizie privind o eventuală participare a lui Vladimir Putin la summitul G20 din Statele Unite, prevăzut în decembrie, după ce Rusia a comunicat că a fost invitată, relatează AFP. Summitul ar urma să aibă loc la Miami, în Florida, într-un complex de golf al familiei lui Donald Trump. Peskov a spus că Rusia a participat la fiecare summit „la un nivel adecvat” și că, pe măsură ce evenimentul se apropie, va fi decis formatul participării. În context, Știrile Pro TV amintește că Putin nu a participat la precedentul summit G20, la Johannesburg, în noiembrie 2025, pe fondul mandatului internațional de arestare emis de Curtea Penală Internațională. [...]
Negocierile despre „pace” în Ucraina se mută spre Bruxelles, iar spațiul de manevră al lui Volodîmîr Zelenski se îngustează , pe fondul presiunilor occidentale pentru concesii teritoriale și al incertitudinii privind garanțiile de securitate, potrivit unei analize publicate de Al Jazeera . Textul susține că, dincolo de imaginea publică a liderului ucrainean, dinamica de pe front nu indică o schimbare majoră față de ultimii doi ani. Chiar și acolo unde au existat afirmații oficiale despre câștiguri teritoriale ucrainene, analiza notează că evaluările sunt dificil de făcut din cauza „zonelor gri” de pe linia frontului, iar avansurile sunt limitate, de ordinul a 150-200 km pătrați pe lună. Presiunea militară și problema resurselor umane Analiza indică faptul că trupele ruse asediază mai multe orașe industriale din nordul regiunii Donețk și că înaintările de-a lungul frontierei nordice extind linia activă a frontului cu sute de kilometri, ceea ce ar agrava deficitul de personal al Ucrainei. În paralel, articolul afirmă că armata ucraineană a recurs la campanii dure pentru aplicarea recrutării obligatorii, în timp ce Rusia ar continua să atragă voluntari prin compensații ridicate. Sunt menționate și contradicții în mesajele publice privind pierderile ruse: Zelenski a vorbit despre 35.000 de victime rusești în martie, dar această cifră ar intra în conflict cu propriile date invocate de Ministerul ucrainean al Apărării (care ar fi indicat un vârf de peste 48.000 în ianuarie 2025 și o medie lunară de aproximativ 35.000 în 2025). Totodată, șeful său de cabinet, Kirilo Budanov, este citat cu ideea că un colaps al mobilizării ruse „nu era iminent”. Banii din petrol și ecuația finanțării războiului Un punct central al analizei este că loviturile cu drone asupra infrastructurii petroliere ruse pot produce efecte vizuale și pagube punctuale, dar este „îndoielnic” că schimbă decisiv cursul războiului. În același timp, articolul afirmă că în aprilie veniturile Rusiei din petrol au urcat la 9 miliarde de dolari (aprox. 41 miliarde lei), pe fondul războiului SUA-Israel cu Iranul. Autorul compară această sumă cu finanțarea externă a Ucrainei, susținând că „câștigul” lunar al Rusiei ar echivala cu 10% din împrumutul de 90 de miliarde euro (aprox. 450 miliarde lei) pe care Ucraina ar urma să îl primească de la Uniunea Europeană în următorii doi ani pentru susținerea efortului de război. Analiza mai afirmă că, deși Rusia a suferit pierderi economice, declinul ar fi comparabil cu cel din alte economii europene afectate de războaiele din Ucraina și Iran. În sprijinul ideii de reziliență relativă, textul invocă grafice FMI potrivit cărora PIB-ul pe cap de locuitor ajustat la paritatea puterii de cumpărare (indicator al nivelului de trai) al Rusiei ar depăși nivelul unor state UE mai puțin prospere, precum România și Grecia, în timp ce Ucraina ar fi la un nivel comparabil cu Mongolia și Egipt. „Târgul” se poartă cu aliații, nu doar cu Moscova Miza imediată, în această lectură, este că negocierile privind conturul păcii se poartă tot mai mult între Zelenski și aliații occidentali, în special europeni, care ar transmite semnale nealiniate despre ce ar putea primi Ucraina în schimbul unor concesii. Sunt menționate două poziții prezentate ca relevante: Cancelarul german Friedrich Merz ar fi sugerat că Ucraina ar trebui să cedeze o parte din teritoriu pentru a încheia războiul, primind la schimb o cale mai rapidă către aderarea la UE. Șeful apărării din UE, Andrius Kubilius, ar fi spus că aderarea Ucrainei la NATO este exclusă, iar aderarea la UE va fi „un proces complicat”, propunând în schimb o uniune militară între Ucraina și alte țări europene — idee pe care Moscova ar respinge-o, interpretând-o ca o extindere indirectă a NATO. În acest context, analiza susține că Zelenski ar avea nevoie să arate „măcar un câștig” atunci când va fi semnat un tratat de pace dificil de acceptat intern, iar cele mai importante două „câștiguri” posibile — aderarea la UE sau garanții reale de securitate — par, în această evaluare, puțin probabile. Tensiuni interne și vulnerabilitate politică Articolul notează că frustrarea în Ucraina este în creștere și îl citează pe Danylo Hetmanțev, șeful comisiei fiscale din parlamentul ucrainean, care a cerut oficialilor europeni să nu mai trateze ucrainenii ca „instrument” pentru obiective geopolitice sau ca „scut uman” și să nu le „definească destinul”. Pe plan intern, analiza afirmă că Zelenski este urmărit de o investigație de amploare privind corupția care ar implica anturajul său apropiat și concluzionează că liderul ucrainean „nu pare să aibă cărți de jucat” nici împotriva Rusiei, nici în raport cu aliații occidentali, într-un moment în care menținerea status quo-ului devine tot mai greu de susținut. [...]
Pe fondul scăderii încrederii ucrainenilor în sprijinul SUA și al limitărilor de stoc ale americanilor, Kievul ar putea miza mai mult pe Turcia ca pârghie de presiune economică asupra Rusiei , inclusiv prin controlul strâmtorilor Bosfor și Dardanele , potrivit Euronews . În material se arată că Donald Trump „s-a dovedit să nu fie un partener de încredere” pentru Ucraina, iar Volodimir Zelenski ar căuta un alt partener puternic, orientându-se spre Turcia, descrisă drept a doua forță din NATO după SUA. În paralel, americanii ar avea dificultăți în a susține ajutorul pentru Ucraina, în contextul consumului de armament în conflictul cu Iran, conform aceleiași surse. Datele citate indică și o deteriorare a percepției publice din Ucraina: încrederea în sprijinul SUA ar fi scăzut la 40% (cu 17 puncte procentuale mai puțin față de ianuarie), iar încrederea în SUA „în general” ar fi coborât la 27%, de la 39% în ianuarie. Pârghia Turciei: strâmtorile ca instrument economic Euronews susține că una dintre principalele pârghii ale Ankarei în raport cu Moscova este controlul asupra Strâmtorii Bosfor și Strâmtorii Dardanele, descrise ca puncte-cheie pentru traficul de mărfuri: Bosforul leagă Marea Neagră de Marea Marmara, iar Dardanele leagă Marea Marmara de Marea Egee. Potrivit articolului, dacă Turcia ar opri comerțul Rusiei prin aceste strâmtori, „mare parte din economia Kremlinului ar colapsa”, iar presiunea s-ar suprapune peste efectele sancțiunilor occidentale. Textul mai afirmă că Rusia „aproape că nu mai exportă nimic spre Europa”, atribuind această informație publicației Russia News. Negocieri găzduite de Turcia și contactele recente Următoarea rundă de negocieri Ucraina–Rusia ar urma să fie găzduită în Turcia, potrivit publicației Elitexpert, citată de Euronews. Articolul amintește însă că Turcia a mai găzduit discuții între părți, fără rezultat. În plan diplomatic, Zelenski și președintele Turciei, Recep Tayyip Erdogan , s-au întâlnit ultima dată la începutul lunii aprilie, conform sursei citate. [...]
Participarea premierului slovac Robert Fico la parada de 9 mai de la Moscova consolidează profilul Slovaciei ca excepție în linia UE față de Rusia , într-un moment în care Kremlinul reduce formatul evenimentului din motive de securitate, potrivit HotNews . Fico se numără printre puținii lideri mondiali care ar urma să participe luna aceasta la ediția „restrânsă” a paradei de Ziua Victoriei din Piața Roșie , a relatat televiziunea de stat rusă, conform Reuters. În același context, la festivitățile din 9 mai este așteptat și președintele Belarusului, Aleksandr Lukașenko. După înfrângerea electorală suferită luna trecută de Viktor Orban în Ungaria, Robert Fico este considerat acum cel mai pro-rus lider din Uniunea Europeană, notează materialul. HotNews amintește că atât Ungaria, cât și Slovacia au continuat să importe gaze rusești, în pofida eforturilor UE de a reduce dependența energetică de Rusia. Kremlinul schimbă formatul paradei, invocând riscul de atacuri Moscova va organiza anul acesta o versiune restrânsă a paradei, fără demonstrația amplă de armament care în mod tradițional însoțește evenimentul, a anunțat miercuri Kremlinul. Motivul invocat este riscul crescut al unor atacuri ucrainene. Parada de Ziua Victoriei este unul dintre evenimentele centrale din calendarul politic și simbolic al Rusiei, marcând victoria Uniunii Sovietice asupra Germaniei naziste în Al Doilea Război Mondial, conflict în care URSS a pierdut aproximativ 27 de milioane de oameni. Kievul încearcă o discuție directă cu Fico În paralel, președintele ucrainean Volodimir Zelenski a anunțat că l-a sunat sâmbătă pe premierul slovac și l-a invitat la Kiev, potrivit HotNews. Relația dintre cei doi a fost tensionată, inclusiv pe fondul disputelor legate de tranzitul petrolului rusesc prin secțiunea ucraineană a conductei Drujba. Chiar și așa, Zelenski a spus că Ucraina și Slovacia trebuie să aibă „relații puternice” și că ar fi necesară o întâlnire față în față în curând. Cei doi și-au adresat invitații reciproce și au convenit să aibă o întrevedere la Kiev sau Bratislava, iar Fico a reafirmat susținerea Slovaciei pentru aderarea Ucrainei la UE, potrivit Kyiv Post . HotNews mai notează că Zelenski îl invitase pe Fico la Kiev și în prima parte a anului trecut, dar premierul slovac a refuzat. Fico nu a fost în capitala Ucrainei de când a preluat funcția, în 2023, însă s-a întâlnit cu Zelenski la Ujhorod, în Transcarpatia, în septembrie 2025. [...]
Rusia încearcă să satureze apărarea antiaeriană a Ucrainei printr-un volum ridicat de atacuri aeriene, cu aproximativ 1.600 de drone de atac, aproape 1.100 de bombe aeriene ghidate și trei rachete lansate în ultima săptămână, potrivit Kyiv Post , care îl citează pe președintele Volodîmîr Zelenski . Zelenski a susținut sâmbătă, 2 mai, că frecvența și amploarea loviturilor sunt menite să „satureze” și să depășească capacitățile apărării aeriene ucrainene. În acest context, el a insistat asupra importanței livrărilor zilnice de rachete interceptoare (muniție folosită pentru doborârea țintelor aeriene) și asupra menținerii sancțiunilor internaționale, pentru a limita capacitatea Kremlinului de a-și finanța operațiunile militare. Atacuri asupra civililor și infrastructurii Președintele ucrainean a descris o „vânătoare brutală de oameni” în comunitățile de pe linia frontului și din zonele de graniță, menționând un atac de sâmbătă dimineață în Herson, unde o dronă FPV (dronă controlată în timp real, cu cameră video) a lovit un microbuz de transport public. Conform informațiilor prezentate, atacul a ucis un angajat municipal și o femeie, iar alți șapte pasageri (șase bărbați și o femeie) au fost spitalizați cu răni provocate de explozie. Zelenski a afirmat că victimele erau civili și că operatorii ruși știau ce țintesc. În aceeași noapte, forțele ruse au lovit și o clădire rezidențială înaltă din Harkiv și au vizat infrastructură energetică în regiunea Nikolaev. Au mai fost raportate lovituri în regiunile Dnipropetrovsk, Odesa, Sumî, Herson și Donețk. Interceptări multe, dar nu suficiente Forțele Aeriene ale Ucrainei au anunțat că, în cel mai recent atac nocturn, au fost interceptate sau neutralizate 142 de drone, dintr-un total de 163 de „ținte aeriene”. Chiar și așa, 17 drone au lovit 12 locații diferite din țară, indicând că presiunea asupra apărării antiaeriene rămâne ridicată. Zelenski a mai mulțumit celor implicați în limitarea schemelor de evitare a sancțiunilor, avertizând că orice slăbire a presiunii externe alimentează direct resursele de război ale Rusiei. [...]
