Știri
Știri din categoria Politică
PSD mută miza pe riscul de a pierde 770 mil. euro din PNRR și cere ca PNL, prin Ilie Bolojan și Dragoș Pîslaru, să își asume politic eșecul Legii salarizării, într-un schimb de acuzații care pune presiune pe calendarul de adoptare al unui act normativ cu impact bugetar, potrivit Recorder.
PSD susține că liberalii trebuie să răspundă „în fața cetățenilor” pentru nereușita legii, după ce PNL a acuzat social-democrații că blochează „cu bună știință” adoptarea și că România ar fi în „pericol iminent” să piardă aproximativ 770 de milioane de euro. Suma echivalează cu circa 3,85 miliarde lei, la un curs aproximativ de 5 lei/euro.
Într-un comunicat, PSD afirmă că PNL ar fi ținut proiectul „luni întregi” la secret și că nu ar fi existat consultări și consens, inclusiv cu sindicatele. Social-democrații mai susțin că ultima variantă prezentată de reprezentanții PNL din Guvern ar fi fost respinsă atât de sindicate, cât și de reprezentanții Comisiei Europene și că ar fi „nesustenabilă” social și financiar.
„Ei trebuie să explice românilor de ce luni întregi au ținut proiectul de lege la secret, de ce nu s-au consultat cu nimeni, de ce nu au căutat consensul cu sindicatele și de ce au adus astfel România în situația de a pierde 770 de milioane de euro din PNRR.”
PSD mai afirmă că, „în al 12-lea ceas al PNRR”, partidul premierului demis nu ar fi depus în Parlament un proiect de lege privind salarizarea din sistemul bugetar și invocă riscuri precum „convulsii sociale”, „instabilitate” și „blocaje instituționale” dacă o variantă considerată „proastă” ar fi adoptată.
PNL a acuzat, la rândul său, că PSD blochează adoptarea Legii salarizării unitare și că România riscă să piardă aproximativ 770 de milioane de euro. Liberalii mai susțin că PSD ar fi „înșelat” cetățenii, partidele pro-europene și pe președintele României, în fața căruia și-ar fi asumat susținerea integrală a actelor normative din PNRR.
PNL spune că susține proiectul și invită toate partidele parlamentare să îl sprijine, astfel încât să poată fi depus și votat în Parlament „pe ultima sută de metri”, în această săptămână.
Schimbul de acuzații are ca punct central riscul pierderii unei sume semnificative din PNRR și blocajul politic în jurul unei legi cu efect direct asupra cheltuielilor cu salariile din sectorul public. Din informațiile disponibile în material, nu reiese care este stadiul procedural exact al proiectului în Parlament, dincolo de disputa privind existența sau depunerea lui.
Recomandate
România pierde 770 de milioane de euro (aprox. 3,85 miliarde lei) din PNRR după blocajul pe legea salarizării , iar premierul interimar Ilie Bolojan acuză PSD că a împiedicat adoptarea actului normativ și, implicit, îndeplinirea jalonului, potrivit Economica . Bolojan susține că PNL „a făcut tot ce a fost posibil” pentru un acord politic privind legea salarizării, dar negocierile s-ar fi lovit de „ipocrizia și fuga de răspundere a PSD”. El afirmă că trei miniștri succesivi ai Muncii din partea PSD „nu au fost în stare” să finalizeze proiectul început în 2022. Miza economică: jalon PNRR ratat și presiune pe buget În centrul disputei este „anvelopa” salarială – adică impactul bugetar total al legii. Bolojan indică mai multe variante discutate în timp și arată că, în final, nu s-a ajuns la o formă acceptată politic: un draft lăsat „în sertar” cu o anvelopă de 15,5 miliarde lei , descrisă ca peste un nivel suportabil pentru buget; un acord semnat ulterior pentru o anvelopă de 8 miliarde lei , în negocieri organizate de Administrația Prezidențială; o escaladare până la 12 miliarde lei , variantă pe care PSD „în final, nu a acceptat-o”, potrivit lui Bolojan. Premierul interimar afirmă că, în lipsa unui acord politic, PNL a analizat depunerea unui proiect în Parlament, dar a renunțat invocând riscul ca acesta să fie modificat prin creșterea anvelopei „dincolo de ceea ce putea suporta bugetul României”. Disputa politică: consultări, proiecte și relația cu Comisia Europeană Bolojan respinge acuzațiile privind lipsa consultărilor și susține că au existat „nenumărate runde” atât politice, cât și cu sindicatele, inclusiv în grupul de lucru de la Cotroceni. El mai afirmă că trei proiecte au fost transmise în consultare echipei tehnice a Comisiei Europene, iar „ultimul proiect a fost considerat conform cu îndeplinirea jalonului, primele nu”. În mesajul său, Bolojan acuză PSD că apără un sistem în care deciziile de salarizare rămân dependente de „bunăvoința șefilor”, în locul unuia bazat pe reguli și criterii obiective. Ce urmează Bolojan susține că „efectele acestei iresponsabilități” vor fi plătite de România și că PSD nu poate evita răspunderea. În paralel, potrivit Economedia , președintele Nicușor Dan a anunțat că PSD, PNL, USR și UDMR nu au ajuns la un consens politic și social asupra legii salarizării, ceea ce duce la pierderea celor 770 de milioane de euro aferente jalonului. [...]
PSD acuză un risc de pierdere a 770 de milioane de euro din PNRR din cauza întârzierilor și a blocajului pe Legea salarizării , cerând ca PNL să își asume „responsabilitatea politică” pentru eșecul jalonului, potrivit Agerpres . Într-un comunicat transmis miercuri, PSD susține că liberalii trebuie să explice „de ce, după luni de întârzieri”, România ar putea pierde finanțarea europeană aferentă acestui jalon din Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR). Social-democrații îi nominalizează pe Ilie Bolojan și Dragoș Pîslaru, alături de PNL, ca responsabili politic pentru situație. „Bolojan, Pîslaru și PNL trebuie să răspundă toți politic pentru această nereușită costisitoare pentru bugetul României.” Miza: jalon PNRR și presiune pe buget PSD afirmă că proiectul ar fi fost ținut „la secret” luni întregi, fără consultări și fără căutarea unui consens cu sindicatele, ceea ce ar fi dus la respingerea sa și la riscul de a pierde 770 de milioane de euro din PNRR (aprox. 3,85 miliarde lei). Totodată, partidul susține că ultima variantă a Legii salarizării prezentată de reprezentanții PNL din Guvern ar fi fost respinsă atât de sindicate, cât și de reprezentanții Comisiei Europene și că ar fi „nesustenabilă” social și financiar. Ce reproșează PSD pe partea de procedură și conținut În comunicat, PSD își construiește critica pe două direcții: lipsa unui proiect depus în Parlament , afirmând că „nici măcar în al 12-lea ceas al PNRR” nu ar fi fost depus un proiect de lege privind salarizarea în sistemul bugetar; calitatea și sustenabilitatea proiectului , despre care spune că ar putea genera „convulsii sociale”, instabilitate și blocaje instituționale, cu efecte negative pentru cetățeni și economie. PSD mai afirmă că PNL ar încerca să transfere responsabilitatea către alții, deși „tehnic, nu există” un proiect de lege depus în Parlament, conform comunicatului citat de Agerpres. [...]
Eșecul negocierilor pe Legea salarizării riscă să blocheze 770 de milioane de euro din PNRR , iar premierul Ilie Bolojan pune responsabilitatea pe PSD, acuzând partidul că a refuzat constant un acord politic și că a „compromis” șansa României de a încasa banii, potrivit Mediafax . Într-o postare pe Facebook, Bolojan susține că PNL „a căutat toate soluțiile” pentru a ajunge la un consens politic, dar că demersurile s-au lovit de „ipocrizia și fuga de răspundere a PSD”. El leagă miza legii de îndeplinirea angajamentelor asumate de România și de introducerea „ordinii, echității și predictibilității” în salarizarea bugetară. Disputa pe „anvelopa” salarială și riscul bugetar Bolojan acuză PSD de tergiversarea proiectului și afirmă că Ministerul Muncii a fost, în cea mai mare parte, sub responsabilitatea social-democraților. În acest context, premierul indică diferențe mari între variantele discutate pentru „anvelopa” salarială (valoarea totală a cheltuielilor cu salariile vizate de lege): un draft lăsat de fostul ministru Florin Manole, cu o anvelopă de 15,5 miliarde de lei ; un acord semnat ulterior de Sorin Grindeanu, pentru o anvelopă de 8 miliarde de lei , în negocierile de la Administrația Prezidențială; o revenire a PSD la o anvelopă de 12 miliarde de lei , care, potrivit lui Bolojan, „în final, nu a acceptat-o”. „Trei miniștri succesivi ai Muncii din partea PSD nu au fost în stare să finalizeze proiectul din 2022 până acum.” Consultări, variante trimise la Bruxelles și acuzații de „secretizare” Premierul interimar respinge acuzațiile PSD că proiectul ar fi fost ținut la secret sau că nu ar fi existat consultări publice. El afirmă că au avut loc „nenumărate runde de consultări”, inclusiv cu sindicatele, la ministere și în grupul de lucru de la Cotroceni. Bolojan mai spune că trei variante de lucru au fost transmise echipei tehnice a Comisiei Europene și că doar ultima ar fi fost avizată de experții de la Bruxelles ca fiind conformă cu jalonul din PNRR. De ce PNL nu a mers singur în Parlament Întrebat de ce PNL nu a înaintat pe cont propriu proiectul în Parlament, Bolojan invocă riscul ca, fără un acord politic prealabil, legea să fie modificată prin majorarea anvelopei salariale „dincolo de ceea ce putea suporta bugetul României”. Contextul reacției este anunțul președintelui Nicușor Dan , care a comunicat miercuri seara că PSD, PNL, USR și UDMR nu au ajuns la un consens privind Legea salarizării, deși negocierile au fost purtate în ultimele luni sub medierea Administrației Prezidențiale. După acest eșec, Sorin Grindeanu l-a acuzat pe Bolojan că nu ar fi susținut un dialog adecvat cu sindicatele din sectorul public. [...]
România riscă să piardă 770 de milioane de euro din PNRR din cauza blocajului politic pe Legea salarizării unitare , iar PSD și PNL își pasează public responsabilitatea cu doar câteva zile înainte de termenul-limită, potrivit Antena 3 . Miza este îndeplinirea unui jalon din Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR) , de care depinde încasarea banilor europeni. PSD susține că PNL și premierul demis Ilie Bolojan au întârziat proiectul și l-au ținut „la secret”, fără consultări și fără consens cu sindicatele, iar acum România este în situația de a pierde finanțarea aferentă jalonului. Social-democrații afirmă că, „nici măcar acum, în al 12-lea ceas al PNRR”, PNL nu a depus în Parlament un proiect de lege privind salarizarea în sistemul bugetar și că ultima variantă ar fi fost respinsă atât de sindicate, cât și de reprezentanții Comisiei Europene. „Este în mod vădit o lege nesustenabilă nici social, nici financiar! Ea este eșecul exclusiv al autorilor acestei legi și o probă suplimentară a incompetenței celor care însă se mai agață de scaunele guvernamentale din care au fost demiși de Parlament!” De cealaltă parte, PNL acuză PSD că blochează „cu bună știință” adoptarea legii și că tergiversează îndeplinirea jalonului „chiar și cu 5 zile înaintea termenului-limită”, într-o „strategie cinică” menită să forțeze ratarea legii. Liberalii mai susțin că PSD a condus Ministerul Muncii aproape cinci ani fără să finalizeze legea și avertizează că menținerea actualului sistem ar perpetua inechități, iar promisiunile „fără acoperire” ar putea împinge România spre deficite bugetare severe, dobânzi ridicate și degradarea ratingului de țară. Termen-limită: 31 august și șanse în scădere pentru un acord Ilie Bolojan a declarat la Digi24 că probabilitatea unui acord între partide scade „de la o oră la alta”, în condițiile în care legea ar trebui adoptată până la 31 august pentru a nu periclita cei 770 de milioane de euro din PNRR. Premierul a acuzat PSD că nu respectă înțelegerile privind legea. Efecte potențiale în sănătate, potrivit sindicatelor Federația „Solidaritatea Sanitară” avertizează că noul proiect ar aduce creșteri pentru peste 92% dintre angajații din sănătate, dar și că o categorie ar putea înregistra scăderi de venit. Federația estimează că venitul net median ar crește de la 5.941 lei la 7.778 lei pe lună dacă sporurile pentru condiții de muncă sunt acordate la nivel maxim, respectiv la 7.219 lei dacă sunt acordate la nivel minim; proporția angajaților afectați de scăderi ar fi între 0,81% și 2,66%, în funcție de nivelul sporurilor acordate de unități. În lipsa unui acord rapid și a depunerii și votării proiectului „pe ultima sută de metri”, disputa politică riscă să se traducă direct într-un cost bugetar și de finanțare: pierderea tranșei de 770 de milioane de euro din PNRR asociată acestui jalon. [...]
Negocierile dintre PSD, PNL, USR și UDMR pentru noua lege a salarizării unitare s-au încheiat fără acord, ceea ce duce la pierderea a 770 de milioane de euro din PNRR (aprox. 3,85 miliarde lei), potrivit Adevărul , care citează un comunicat al Administrației Prezidențiale transmis miercuri, 26 august, de președintele Nicușor Dan . Miza este dublă: pe de o parte, România ratează un jalon din Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR) , iar pe de altă parte, reforma salarizării în sistemul bugetar rămâne blocată politic, deși are „implicații sociale și economice majore”, după cum a argumentat șeful statului. De ce contează: bani pierduți și reformă amânată Președintele a spus că Administrația Prezidențială a mediat discuțiile începând din luna mai, însă „în ciuda negocierilor intense din ultimele luni”, cele patru partide nu au ajuns la „un consens politic și social” asupra legii. În comunicat, Nicușor Dan a plasat eșecul negocierilor și în contextul amânărilor repetate, afirmând că reforma „nu ar fi trebuit să fie amânată ani la rând, începând din 2022”, ceea ce a împins dezbaterea într-o „uriașă presiune a timpului”. Ce au convenit totuși partidele și ce urmează Deși nu există un acord pe conținutul legii, președintele a apreciat „disponibilitatea la dialog” și a indicat două angajamente asumate de partide: să nu depună separat proiecte concurente în Parlament, acceptând „împreună” pierderea celor 770 de milioane de euro aferente jalonului PNRR; să adopte legea până la sfârșitul acestui an și să respecte „anvelopa salarială” agreată cu Comisia Europeană (adică limita totală de cheltuieli cu salariile din sectorul public). În paralel, Nicușor Dan a avertizat că resursele bugetare disponibile nu vor putea acoperi toate cererile sindicatelor, iar deși proiectul este „aproape finalizat din punct de vedere tehnic”, decizia rămasă este una politică: cum va fi împărțită anvelopa salarială între categoriile profesionale, cu efect direct asupra nivelului veniturilor din sistemul bugetar. Pentru context despre conținutul reformei, Adevărul a relatat separat despre noii legi a salarizării unitare , iar pe disputa politică și consecința din PNRR într-un material dedicat privind pierderea celor 770 de milioane de euro aferente acestui jalon . [...]
România riscă să piardă 770 de milioane de euro (aprox. 3,85 miliarde lei) din PNRR după blocajul negocierilor pe Legea salarizării, iar ministrul interimar al Muncii, Dragoș Pîslaru , susține că eșecul repetă „aceeași situație” de acum un deceniu, potrivit Mediafax . Pîslaru compară impasul cu „Ziua Cârtiței”, argumentând că miza este acum mai mare deoarece reforma salarizării este inclusă în PNRR. El avertizează că finanțarea europeană depinde de implementarea reformei, nu doar de promisiuni. „Ziua Cârtiței, cu aceiași actori – mai puțin faptul că acum avem o miză mare pentru România, de 770 de milioane de euro, pentru că reforma este prinsă în PNRR. Doar-doar se face, de data asta, ca lumea. Însă UE îți dă, dar nu îți bagă în traistă.” Acuzații politice și un proces de negociere blocat Ministrul interimar afirmă că PSD este „principalul vinovat” pentru eșecul negocierilor, invocând faptul că Ministerul Muncii a fost condus timp de patru ani și jumătate de social-democrați, prin trei miniștri succesivi. În același timp, Pîslaru susține că în această perioadă nu ar fi existat un proiect pus pe masă și nici consultări cu sindicatele și partenerii sociali. În lectura sa, problemele actuale sunt legate și de modul în care a fost construită și aplicată Legea 153/2017: Pîslaru spune că aceasta a fost implementată în proporție de 60%, iar între timp au apărut „legi speciale și amendamente punctuale” care ar fi amplificat inechitățile și ar fi slăbit caracterul unitar al sistemului. Cât ar fi costat noua lege și unde mergeau banii Pîslaru spune că proiectul pregătit în timpul mandatului său a pornit de la constrângeri bugetare și de la corectarea inechităților. Potrivit lui, bugetul luat în calcul a crescut de la 8 miliarde de lei la 12,1 miliarde de lei, după analizarea mai multor variante. În distribuția menționată de ministru, cele mai mari alocări ar fi fost: educație: 3,3 miliarde lei; sănătate: 2,9 miliarde lei. El motivează ponderea ridicată prin dimensiunea celor două sectoare, cu „peste 500.000 de angajați însumați”. Ce urmează: risc de pierdere a banilor și reformă amânată Pîslaru admite că există sindicate care au înțeles contextul și altele cu nemulțumiri „îndreptățite”, însă acuză PSD că ar fi sabotat procesul și avertizează că România nu pierde doar finanțarea din PNRR, ci și șansa unei reforme reale a salarizării în sectorul public. Tot el afirmă că salariile din sectorul public sunt, în medie, peste cele din privat. „PSD a ales deliberat și conștient să saboteze fiecare pas al acestui proces. A făcut-o direct, în plan politic, și indirect prin agenții lor de influență din zona sindicală.” [...]
