Știri
Știri din categoria Politică
Eșecul negocierilor pe Legea salarizării riscă să blocheze 770 de milioane de euro din PNRR, iar premierul Ilie Bolojan pune responsabilitatea pe PSD, acuzând partidul că a refuzat constant un acord politic și că a „compromis” șansa României de a încasa banii, potrivit Mediafax.
Într-o postare pe Facebook, Bolojan susține că PNL „a căutat toate soluțiile” pentru a ajunge la un consens politic, dar că demersurile s-au lovit de „ipocrizia și fuga de răspundere a PSD”. El leagă miza legii de îndeplinirea angajamentelor asumate de România și de introducerea „ordinii, echității și predictibilității” în salarizarea bugetară.
Bolojan acuză PSD de tergiversarea proiectului și afirmă că Ministerul Muncii a fost, în cea mai mare parte, sub responsabilitatea social-democraților. În acest context, premierul indică diferențe mari între variantele discutate pentru „anvelopa” salarială (valoarea totală a cheltuielilor cu salariile vizate de lege):
„Trei miniștri succesivi ai Muncii din partea PSD nu au fost în stare să finalizeze proiectul din 2022 până acum.”
Premierul interimar respinge acuzațiile PSD că proiectul ar fi fost ținut la secret sau că nu ar fi existat consultări publice. El afirmă că au avut loc „nenumărate runde de consultări”, inclusiv cu sindicatele, la ministere și în grupul de lucru de la Cotroceni.
Bolojan mai spune că trei variante de lucru au fost transmise echipei tehnice a Comisiei Europene și că doar ultima ar fi fost avizată de experții de la Bruxelles ca fiind conformă cu jalonul din PNRR.
Întrebat de ce PNL nu a înaintat pe cont propriu proiectul în Parlament, Bolojan invocă riscul ca, fără un acord politic prealabil, legea să fie modificată prin majorarea anvelopei salariale „dincolo de ceea ce putea suporta bugetul României”.
Contextul reacției este anunțul președintelui Nicușor Dan, care a comunicat miercuri seara că PSD, PNL, USR și UDMR nu au ajuns la un consens privind Legea salarizării, deși negocierile au fost purtate în ultimele luni sub medierea Administrației Prezidențiale. După acest eșec, Sorin Grindeanu l-a acuzat pe Bolojan că nu ar fi susținut un dialog adecvat cu sindicatele din sectorul public.
Recomandate
PSD acuză un risc de pierdere a 770 de milioane de euro din PNRR din cauza întârzierilor și a blocajului pe Legea salarizării , cerând ca PNL să își asume „responsabilitatea politică” pentru eșecul jalonului, potrivit Agerpres . Într-un comunicat transmis miercuri, PSD susține că liberalii trebuie să explice „de ce, după luni de întârzieri”, România ar putea pierde finanțarea europeană aferentă acestui jalon din Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR). Social-democrații îi nominalizează pe Ilie Bolojan și Dragoș Pîslaru, alături de PNL, ca responsabili politic pentru situație. „Bolojan, Pîslaru și PNL trebuie să răspundă toți politic pentru această nereușită costisitoare pentru bugetul României.” Miza: jalon PNRR și presiune pe buget PSD afirmă că proiectul ar fi fost ținut „la secret” luni întregi, fără consultări și fără căutarea unui consens cu sindicatele, ceea ce ar fi dus la respingerea sa și la riscul de a pierde 770 de milioane de euro din PNRR (aprox. 3,85 miliarde lei). Totodată, partidul susține că ultima variantă a Legii salarizării prezentată de reprezentanții PNL din Guvern ar fi fost respinsă atât de sindicate, cât și de reprezentanții Comisiei Europene și că ar fi „nesustenabilă” social și financiar. Ce reproșează PSD pe partea de procedură și conținut În comunicat, PSD își construiește critica pe două direcții: lipsa unui proiect depus în Parlament , afirmând că „nici măcar în al 12-lea ceas al PNRR” nu ar fi fost depus un proiect de lege privind salarizarea în sistemul bugetar; calitatea și sustenabilitatea proiectului , despre care spune că ar putea genera „convulsii sociale”, instabilitate și blocaje instituționale, cu efecte negative pentru cetățeni și economie. PSD mai afirmă că PNL ar încerca să transfere responsabilitatea către alții, deși „tehnic, nu există” un proiect de lege depus în Parlament, conform comunicatului citat de Agerpres. [...]
Blocajul Legii salarizării riscă să lase România fără 770 de milioane de euro (aprox. 3,85 miliarde lei) din PNRR , iar ministrul interimar al Apărării, Radu Miruță, spune că întârzierea arată „incapacitatea” statului de a corecta inechitățile din sectorul public, potrivit Mediafax . Miruță afirmă că România „nu a pierdut doar” suma de 770 de milioane de euro, ci a ratat și o reformă care ar fi trebuit să repare „nedreptățile din sistemul de stat”. În același context, el susține că legea ar fi trebuit finalizată încă din 2023 și invită publicul să evalueze „cine au fost miniștrii Muncii” responsabili de această sarcină. Atac politic la PSD și acuzații de blocaj Ministrul interimar lansează un atac direct la adresa PSD, despre care spune că „ar trebui să țină capul în pământ o vreme”, acuzând partidul că a contribuit la blocarea reformelor și că a gestionat defectuos subiectul salarizării. „A trântit fără niciun plan un guvern, a blocat reforme, a avut miniștri care nu s-au atins de legea salarizării , a votat incompatibilitatea aleșilor locali și după, în 24 de ore, a avut grijă să-i scape, a făcut o lege să își scoată din joc un adversar politic și ne-a arătat clar că nu poate să facă nimic bine pentru cetățeni, doar interesul de partid e important.” Miza financiară și contextul negocierilor Miruță leagă eșecul de o problemă mai largă de capacitate administrativă și de utilizare a fondurilor europene, afirmând că „Europa ne-a pus la dispoziție 30 de miliarde să ne facem curat în propria casă”. „Fiecare euro neluat este dovada clară că nouă nu ne place curățenia în casă”. În plan politic, președintele Nicușor Dan a anunțat că PSD, PNL, USR și UDMR nu au ajuns la un consens pe Legea salarizării, deși negocierile s-au derulat în ultimele luni sub medierea Administrației Prezidențiale. [...]
România riscă să piardă 770 de milioane de euro din PNRR din cauza blocajului politic pe Legea salarizării unitare , iar PSD și PNL își pasează public responsabilitatea cu doar câteva zile înainte de termenul-limită, potrivit Antena 3 . Miza este îndeplinirea unui jalon din Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR) , de care depinde încasarea banilor europeni. PSD susține că PNL și premierul demis Ilie Bolojan au întârziat proiectul și l-au ținut „la secret”, fără consultări și fără consens cu sindicatele, iar acum România este în situația de a pierde finanțarea aferentă jalonului. Social-democrații afirmă că, „nici măcar acum, în al 12-lea ceas al PNRR”, PNL nu a depus în Parlament un proiect de lege privind salarizarea în sistemul bugetar și că ultima variantă ar fi fost respinsă atât de sindicate, cât și de reprezentanții Comisiei Europene. „Este în mod vădit o lege nesustenabilă nici social, nici financiar! Ea este eșecul exclusiv al autorilor acestei legi și o probă suplimentară a incompetenței celor care însă se mai agață de scaunele guvernamentale din care au fost demiși de Parlament!” De cealaltă parte, PNL acuză PSD că blochează „cu bună știință” adoptarea legii și că tergiversează îndeplinirea jalonului „chiar și cu 5 zile înaintea termenului-limită”, într-o „strategie cinică” menită să forțeze ratarea legii. Liberalii mai susțin că PSD a condus Ministerul Muncii aproape cinci ani fără să finalizeze legea și avertizează că menținerea actualului sistem ar perpetua inechități, iar promisiunile „fără acoperire” ar putea împinge România spre deficite bugetare severe, dobânzi ridicate și degradarea ratingului de țară. Termen-limită: 31 august și șanse în scădere pentru un acord Ilie Bolojan a declarat la Digi24 că probabilitatea unui acord între partide scade „de la o oră la alta”, în condițiile în care legea ar trebui adoptată până la 31 august pentru a nu periclita cei 770 de milioane de euro din PNRR. Premierul a acuzat PSD că nu respectă înțelegerile privind legea. Efecte potențiale în sănătate, potrivit sindicatelor Federația „Solidaritatea Sanitară” avertizează că noul proiect ar aduce creșteri pentru peste 92% dintre angajații din sănătate, dar și că o categorie ar putea înregistra scăderi de venit. Federația estimează că venitul net median ar crește de la 5.941 lei la 7.778 lei pe lună dacă sporurile pentru condiții de muncă sunt acordate la nivel maxim, respectiv la 7.219 lei dacă sunt acordate la nivel minim; proporția angajaților afectați de scăderi ar fi între 0,81% și 2,66%, în funcție de nivelul sporurilor acordate de unități. În lipsa unui acord rapid și a depunerii și votării proiectului „pe ultima sută de metri”, disputa politică riscă să se traducă direct într-un cost bugetar și de finanțare: pierderea tranșei de 770 de milioane de euro din PNRR asociată acestui jalon. [...]
Adoptarea legii salarizării unitare până la 31 august devine tot mai improbabilă , iar miza depășește disputa politică: fără acest proiect, România riscă să piardă 770 de milioane de euro din PNRR și să rămână fără un cadru de control al cheltuielilor de personal, cu efecte directe asupra echilibrelor bugetare, potrivit Antena 3 . Ilie Bolojan a declarat la Digi24 că șansele de acord între partide „scad de la o oră la alta”. Bolojan susține că, pe fondul declarațiilor PSD, probabilitatea ca social-democrații să susțină proiectul este „redusă”, deși legea ar trebui adoptată până la 31 august. El a spus că au existat „discuții nenumărate” sub auspiciile Președinției, prin consilierul Burnete, în care au fost analizate mai multe variante de proiect. Miza financiară: 770 de milioane de euro din PNRR Premierul demis a legat explicit adoptarea legii de încasarea a 770 de milioane de euro din PNRR. Dincolo de bani, el a argumentat că proiectul ține de „încrederea în România”, fiind un angajament asumat de guverne succesive, dar amânat până în ultimele luni, într-un context în care Guvernul a fost demis. Miza bugetară: predictibilitatea cheltuielilor de personal și riscul de rating Bolojan a mai spus că legea este importantă pentru predictibilitatea cheltuielilor cu salariile din sectorul public, componentă pe care o descrie drept „foarte importantă” în ecuația echilibrelor bugetare. El a invocat derapaje din anii 2023–2024, pe care i-a caracterizat drept perioadă în care „guvernele au scăpat lucrurile de sub control” din calcule electorale. În lipsa unei legi a salarizării, Bolojan a avertizat că România ar putea repeta situații similare în 2027–2028, ceea ce ar anula eforturile recente. În același registru, el a susținut că aprobarea unor creșteri salariale peste posibilitățile economiei ar fi „un drum sigur către scăderea ratingului de țară”, ceea ce ar forța ulterior măsuri care „vor duce la salarii mai mici”. Acuzația politică: „PSD e de vină dacă legea nu se naște” Bolojan a acuzat PSD că nu respectă înțelegerile privind legea și a spus că social-democrații sunt responsabili dacă proiectul nu va fi adoptat. El a menționat și o înțelegere semnată pentru votarea legii „cu un plafon de 8 miliarde”, despre care afirmă că nu ar mai fi respectată. „PSD e de vină dacă legea nu se naște”, a declarat Ilie Bolojan. În același context, Bolojan a afirmat că au fost încercate „toate variantele posibile”, inclusiv discuții cu Comisia , dar anumite sume „nu au fost acceptate” și „nu pot fi suportate” de capacitatea de finanțare, motiv pentru care proiectul ar trebui limitat la nivelul permis de buget. În material nu sunt prezentate reacții ale PSD la acuzațiile formulate de Ilie Bolojan. [...]
Adoptarea noii Legi a salarizării riscă să fie amânată , pe fondul lipsei unei forme agreate în Guvern și al unor termene pe care PSD le consideră imposibil de respectat, potrivit Antena 3 . Sorin Grindeanu spune că Ministerul Muncii, Educației și Sănătății nu au ajuns la un punct de vedere comun, ceea ce face „foarte greu, dacă nu imposibil” ca proiectul să parcurgă rapid traseul parlamentar, eventualele contestații la Curtea Constituțională și promulgarea. În declarațiile citate de publicație, liderul PSD afirmă că discuția cu ministrul Florin Manole nu s-a încheiat cu o concluzie și că, în acest moment, nu există o formă finală a legii. „Nu pot să vă spun astăzi că avem o formă a acestei legi.” Grindeanu susține că România are nevoie de o lege a salarizării, dar una care să fie dezbătută cu „toți partenerii sociali” și să așeze sistemul pe baze de echitate. În același timp, el avertizează că, în condițiile actuale, calendarul vehiculat este nerealist. „Mi se pare foarte greu, dacă nu imposibil, să mai putem veni până mâine la o formă a legii (...) Sunt termene imposibile de îndeplinit.” Blocaj în Guvern și presiune pe finanțare Liderul PSD mai spune că Guvernul „nu are în acest moment o formă” agreată și că neînțelegerile persistă între Muncă, Sănătate și Educație. În plus, potrivit lui Grindeanu, Ministerul Finanțelor trebuie să identifice resursele necesare pentru aplicarea noii legi. Negocierile de la Cotroceni, decalate Antena 3 notează că negocierile pentru noua Lege a salarizării s-au decalat: întâlnirea tehnică programată duminică, la ora 17:00, la Palatul Cotroceni, între consilierul prezidențial Radu Burnete și specialiștii partidelor din fosta coaliție nu a mai avut loc și a fost amânată pentru luni. Context sindical și condiționalități europene Precizările vin în contextul în care mai multe federații sindicale vor organiza marți, între orele 11:00 și 13:00, un protest în fața Ministerului Muncii. Principalele revendicări sunt creșterea salariului minim de la 1 ianuarie 2027 și deblocarea negocierilor colective la nivel sectorial și național, potrivit unui comunicat al Confederației Naționale Sindicale Cartel Alfa. Separat, publicația mai relatează că, potrivit unor surse oficiale citate de Antena 3 și unui răspuns al Comisiei Europene obținut de aceasta, Comisia a cerut Guvernului măsuri „compensatorii” pentru acoperirea cheltuielilor cu „anvelopa salarială” din noua variantă a legii. Una dintre măsurile sugerate ar fi extinderea contribuției CASS la pensii; în prezent, CASS pentru pensii se aplică veniturilor mai mari de 3.000 de lei. [...]
Kelemen Hunor avertizează că graba pe Legea salarizării poate costa mai mult decât pierderea banilor din PNRR , după ce Nicușor Dan a anunțat eșecul proiectului, potrivit Biziday . Liderul UDMR susține că un „proiect de lege necorespunzător” nu ar trebui adoptat nici sub presiunea termenului-limită, chiar dacă întârzierea are „un cost serios”. În mesajul său, Kelemen Hunor amintește că termenul nu este nou: conform angajamentului inițial din PNRR, legea ar fi trebuit adoptată încă din 2023, în perioada guvernării PNL–PSD. În opinia sa, forma care a eșuat nu era echitabilă și nici nu corecta problemele acumulate în ultimii ani în sectorul public, unde „s-au acumulat numeroase inechități și dezechilibre”. Miza financiară: risc de pierdere din PNRR, dar și efecte pe termen lung Kelemen Hunor admite că nerespectarea termenului de la finalul lunii august implică un risc financiar major: România ar putea pierde aproximativ 770 de milioane de euro (aprox. 3,85 miliarde lei) din fondurile PNRR. Totuși, argumentează că adoptarea unei legi „proaste” doar pentru a respecta un termen ar fi putut produce pagube mai mari pe termen lung, prin stabilirea „în mod inechitabil” a veniturilor bugetarilor pentru ani de zile și prin înrăutățirea situației unor angajați. „Este o pierdere serioasă pentru țară, dar, pe termen lung, pierderea ar fi putut fi și mai mare dacă, doar pentru a bifa un termen-limită, am fi adoptat un proiect de lege prost.” Ce urmează: o nouă variantă, în Parlament, „anul acesta” Liderul UDMR mai afirmă că o variantă mai bună a legii ar trebui să ajungă în Parlament în acest an. În același timp, respinge ideea că obiectivul ar fi doar obținerea acordului Comisiei Europene : „România nu trebuie, pur și simplu, să adopte o lege a salarizării care să primească aprobarea Comisiei Europene, pentru că nu legiferăm pentru Comisia Europeană.” [...]
