Știri
Știri din categoria Politică
Noua lege a salarizării ar urma să reducă plafonul sporurilor și să limiteze ecartul salarial în sectorul public, fără tăieri de venituri, potrivit declarațiilor deputatului PSD Petre Florin Manole, citat de Mediafax. Proiectul este legat de un jalon din PNRR, iar întârzierea adoptării ar putea pune în risc fonduri europene.
PSD, PNL, USR și UDMR au semnat un acord pentru adoptarea noii legi a salarizării în sectorul public până la finalul actualei sesiuni parlamentare, în urma unui proces de mediere coordonat de Administrația Prezidențială. Conform acordului, documentul ar trebui adoptat până la finalul lunii iunie.
Manole afirmă că principiul de bază este că „nici un venit nu scade”, iar proiectul ar include o reducere a „anvelopei” sporurilor (adică plafonul total al sporurilor, raportat la bugetul de salarii) pe ordonator de credite, de la 30% la 20%. El a mai spus că „foarte multe sporuri dispar”, accentul fiind pus pe scăderea plafonului total, nu pe denumirea sporurilor.
„Până la urmă, ne vom întinde cât ne e plapuma, nu putem să cheltuim mai mulți bani decât avem și vom respecta acest principiu.”
Deputatul PSD mai susține că diferența dintre cel mai mic și cel mai mare salariu din sistemul public ar urma să se reducă de la raportul 1–12 (în legea actuală) la 1–8. În exemplul dat, cel mai mare salariu, al președintelui, ar urma să fie de opt ori mai mare decât cel mai mic salariu din sistemul public.
În ceea ce privește impactul bugetar, Manole indică o „anvelopă” de 8 miliarde de lei, agreată cu Ministerul Finanțelor și cu Comisia Europeană, despre care spune că respectă angajamentele privind deficitul și ponderea cheltuielilor de personal în totalul cheltuielilor publice.
Fostul ministru al Muncii spune că există un draft rămas la Ministerul Muncii și că, în perioada următoare, Guvernul și ministrul de resort ar urma să analizeze amendamentele, „cu maximă prudență” față de bugetul disponibil, care „nu avem cum să-l depășim”.
Recomandate
Președintele Nicușor Dan respinge scenariul alegerilor anticipate pe motiv că ar prelungi incertitudinea fără să deblocheze majoritatea , în condițiile în care sondajele ar indica o configurație parlamentară similară celei actuale, potrivit G4Media . Mesajul vine pe fondul negocierilor dintre partide pentru formarea unei majorități și a unui guvern. Într-un interviu pentru Antena3-CNN, șeful statului a spus că variantele discutate în prezent de partidele parlamentare nu ar strânge o majoritate în Parlament, referindu-se la discuțiile dintre PNL-USR-UDMR și PSD privind nominalizări precum Siegfried Mureșan, respectiv Sorin Grindeanu. „Niciuna din aceste două variante nu strâng majoritate… Nu e atributul meu să găsesc soluții pentru o majoritate (…) răspunsul nu e doar cine să fie premier, ci și care să fie programul de guvernare, cine să fie secretarii de stat, prefecții și așa mai departe”, a declarat Nicușor Dan. De ce contează: costul politic al „lunilor pierdute” și blocajul prelungit Întrebat despre alegeri anticipate ca soluție la criza politică, Nicușor Dan a respins ipoteza, argumentând că este „un scenariu puțin probabil” și că nu ar rezolva blocajul. Președintele a invocat sondajele, care ar arăta că rezultatul ar fi, în esență, același, ceea ce ar însemna reluarea impasului după câteva luni de campanie și proceduri electorale. „Toate sondajele spun că am avea aceeași configurație parlamentară și asta ar însemna să avem același blocaj politic. De ce să pierdem câteva luni cu alegerile anticipate să mărim starea de incertitudine și să ajungem la același rezultat?”, a spus el. În această logică, responsabilitatea pentru ieșirea din criză rămâne la partide, iar președintele spune că așteaptă ca liderii politici să agreze o soluție care să aibă șanse să treacă de votul Parlamentului. Mesaj către populație: „pe extern, să fie liniștiți”; pe intern, referire la PNRR În același context, Nicușor Dan a transmis că, pe plan extern, românii „să fie liniștiți” în privința protecției țării, făcând referire la un summit NATO din Turcia, care ar confirma „unitatea între aliați”. Pe plan intern, a admis că situația „nu este cea mai fericită”, dar a indicat existența unei „voințe” pe chestiuni esențiale, invocând acordul pentru rezolvarea situației legate de PNRR (Planul Național de Redresare și Reziliență) . [...]
Adoptarea rapidă a legilor din PNRR devine o miză de calendar parlamentar , iar PSD împinge pentru o sesiune extraordinară la finalul lunii iulie, condiționată de instalarea unui guvern „cu puteri depline”, potrivit Agerpres . Președintele Camerei Deputaților și liderul PSD, Sorin Grindeanu , a spus la Digi24 că își dorește ca la final de iulie să fie convocată o sesiune extraordinară „prin care să votăm legile necesare pentru a mai trage din banii din PNRR”, pe care a numit-o „absolut obligatorie”. Condiția PSD: guvern „cu puteri depline” înainte de voturile pe PNRR Grindeanu a legat explicit sesiunea extraordinară de existența unui executiv cu mandat complet. În acest context, a afirmat că PSD este „deschis” la dialog, dar a criticat lipsa de coerență a cerințelor partenerilor de negociere, cerând ca acestea să fie stabilizate și clarificate intern înainte de pași politici suplimentari. Mesaj către PNL și USR: majoritate cu PSD sau blocaj În declarațiile citate, liderul PSD a cerut PNL să recunoască faptul că hotărârile adoptate până acum sunt „ușor nerealiste” și să accepte formarea unei majorități cu PSD. A adăugat că „același lucru trebuie să îl facă și USR”, altfel susține că nu mai are încredere în propunerile avansate în ultimele săptămâni. Refuzul pentru Ilie Bolojan ca premier Întrebat despre o posibilă concesie privind acceptarea lui Ilie Bolojan ca premier, Grindeanu a răspuns că nu poate susține această variantă, invocând un vot intern în PSD (98% împotrivă), percepția publică („peste 80% dintre români” ar considera că direcția țării a fost greșită sub un guvern condus de Bolojan) și faptul că „281 de parlamentari” i-ar fi cerut să plece. În lipsa unor detalii suplimentare în material despre pachetul exact de legi vizat, rămâne de urmărit dacă negocierile pentru un guvern cu mandat deplin se închid suficient de repede pentru ca Parlamentul să poată programa, efectiv, sesiunea extraordinară de la finalul lui iulie și voturile aferente PNRR. [...]
Escaladarea conflictului din PNL prelungește criza guvernării și alimentează incertitudinea politică , în condițiile în care eurodeputatul liberal Rareș Bogdan îl acuză pe premierul demis Ilie Bolojan că refuză să plece de la guvernare, deși partidul „și-a asumat să treacă în opoziție”, potrivit G4Media . În declarațiile citate, Rareș Bogdan susține că „singurul câștigător al crizei politice” ar fi AUR, pe fondul blocajului și al disputelor din jurul guvernării. El afirmă că, „în niciun sondaj”, AUR „nu mai coboară sub 40%” și descrie situația drept „circ politic”. Acuzații directe la adresa lui Ilie Bolojan Rareș Bogdan îl învinovățește pe Ilie Bolojan pentru menținerea tensiunilor și pentru modul de gestionare a guvernării, afirmând că premierul demis „se încăpățânează să stea la guvernare”, pe care „în momentul acesta n-o mai gestionează, sau o gestionează foarte prost”. Totodată, eurodeputatul PNL îl acuză pe Bolojan că ar fi devenit „agent electoral pentru AUR”, argumentând că nu l-ar fi auzit „să zică un singur cuvințel împotriva AUR”. Miza politică: relația cu PSD și ieșirea din blocaj În același context, Rareș Bogdan afirmă că, în opinia sa, dacă PSD ar anunța că votează un guvern PNL cu Ilie Bolojan premier, în PNL „nu ar mai exista nicio rezoluție anti-PSD”. „Sunt absolut convins că dacă PSD ar anunța mâine că ar vota un guvern PNL cu Bolojan premier nu va mai fi nicio problemă din partea PNL, nu ar mai exista nici o rezoluție anti PSD (…)” El adaugă că, din perspectiva sa, „singurul care mai vrea să rezolve criza politică” este președintele României, Nicușor Dan . De ce contează Mesajul eurodeputatului indică o fractură internă în PNL pe tema guvernării și a raportării la PSD, într-un moment în care prelungirea crizei politice menține un nivel ridicat de incertitudine. În lectura lui Rareș Bogdan, această dinamică avantajează AUR în plan electoral, pe fondul nemulțumirii publice și al lipsei unei soluții rapide de stabilizare. [...]
Constantin Toma susține că PSD este condus, în fapt, de Olguța Vasilescu și Claudiu Manda , iar Sorin Grindeanu ar prelua și ar amplifica mesajele venite din această zonă de influență, potrivit HotNews . Miza declarației este una de putere internă: cine stabilește agenda publică a partidului și cum se propagă deciziile în PSD. Primarul Buzăului a făcut afirmațiile la „Podcasturile Cotidianul”, iar HotNews notează că acesta este citat de News.ro . În declarația sa, Toma spune că mesajele publice „pleacă de la Olguța” și sunt apoi preluate de diverse voci din partid. Exemplul invocat: disputa cu premierul pe tema Electrocentrale Craiova Toma a legat această dinamică de conflictul dintre Olguța Vasilescu și premierul Ilie Bolojan, pe tema Electrocentrale Craiova, când vicepreședinta PSD l-a acuzat pe prim-ministru că a refuzat alocarea banilor necesari achitării datoriilor societății. Potrivit lui Toma, după ce Vasilescu a cerut demisia premierului, mesajul „s-a transmis în valuri către tot PSD-ul”, iar Grindeanu „nu a făcut decât să preia cele spuse de Olguța” și să le ducă „la alt nivel”, în calitate de președinte al partidului. „Cea mai ascultată voce” și centrul de influență din Oltenia În aceeași intervenție, Toma a argumentat că Oltenia ar fi „cea mai puternică parte a PSD-ului”, cu influență „de mai mult timp”, și a subliniat pozițiile din conducere: Olguța Vasilescu este vicepreședinte, iar Claudiu Manda, soțul acesteia, este secretar general al partidului. Întrebat dacă sugerează că Sorin Grindeanu „nu gândește cu capul său”, Toma a răspuns că „o fi gândind”, dar a insistat asupra diferenței de putere internă. Concluzia sa, reluată explicit, a fost: „Cea mai ascultată voce din PSD nu este Sorin Grindeanu, este Olguţa Vasilescu.” [...]
Președintele Nicușor Dan pune rezolvarea crizei guvernamentale pe seama negocierii între partide, fără „instrumente” de presiune , și le cere liderilor politici să resimtă direct presiunea publică, în contextul scăderii nivelului de trai și al incertitudinilor economice, potrivit news.ro . Declarațiile au fost făcute miercuri, la Ankara, unde șeful statului a fost întrebat ce termen le dă partidelor pentru a debloca actuala criză guvernamentală. Nicușor Dan a spus că nu vrea să facă predicții și că nu consideră că el trebuie „în mod necesar” să pună presiune, deși are un mandat de reprezentare a cetățenilor. În acest context, președintele a legat explicit criza politică de tensiunile sociale generate de deteriorarea condițiilor de viață. „Oamenii care trăiesc mai prost decât anul trecut, care au o incertitudine în ceea ce priveşte viitorul familiilor lor, toţi oamenii ăştia au aşteptarea ca politicienii (...) să le negocieze interesele.” Mesaj către partide: consens, nu „dosare” sau „șantaje” Nicușor Dan a afirmat că nu are „instrumente” pentru a impune un deznodământ și a respins ideea că președintele ar putea forța o soluție prin mijloace de presiune. „Preşedintele României nu face dosare, şantaje (...) astfel încât să ghidoneze nişte politicieni să spună da, când ei vor să spună nu.” În viziunea sa, într-o democrație, partidele trebuie să ajungă la consens, iar aceasta este „meseria” politicienilor. Ce indică președintele ca zonă de acord: legile pentru PNRR Întrebat dacă România se apropie de alegeri anticipate, președintele a descris situația drept un „blocaj”, dar a susținut că există totuși consens pe obiectivele importante. Ca exemple, el a menționat: organizarea unei sesiuni extraordinare a Parlamentului pentru adoptarea legilor necesare finalizării PNRR (Planul Național de Redresare și Reziliență); constituirea unor comisii tehnice pentru „două, trei legi” încă în discuție, cu reprezentanți trimiși de partide. Președintele nu a avansat un calendar pentru ieșirea din criză, precizând că nu poate spune când se va ajunge la consens. [...]
PNL ia în calcul un „guvern de armistițiu” cu premier independent și rotativă , ca soluție de avarie pentru deblocarea negocierilor de la Cotroceni, în condițiile în care PSD și liberalii își resping reciproc propunerile de prim-ministru, potrivit HotNews . Miza imediată este evitarea prelungirii blocajului politic, după ce ultima rundă de discuții s-a încheiat fără rezultat. Liderii PNL, PSD, UDMR, USR și ai Minorităților sunt așteptați luni la Cotroceni, într-o nouă încercare a președintelui Nicușor Dan de a debloca formarea guvernului, spun surse din fosta coaliție citate de publicație. Pe masa negocierilor rămân două nume de premier: Siegfried Mureșan (susținut de PNL-USR-UDMR) și Sorin Grindeanu (susținut de PSD). Scenariul PNL: premier independent, miniștri politici și rotativă Conform surselor din PNL, liberalii ar accepta să renunțe la varianta Siegfried Mureșan într-un singur scenariu: un „guvern de armistițiu”, adică un premier independent care conduce o echipă de miniștri politici. În această formulă, PNL insistă în continuare pe „rotativă” (schimbarea premierului la jumătatea mandatului, pe baza unui acord politic). Compromisul descris de surse ar presupune ca premierul independent să guverneze: în prima jumătate a mandatului cu miniștri PNL-USR-UDMR; în a doua jumătate cu miniștri PSD. Ca variantă „neutră” de premier este menționat Alexandru Nazare, potrivit acelorași surse. Condițiile PSD: tehnocrat posibil, dar rotativa doar cu PSD la început Dinspre PSD, surse citate de HotNews spun că social-democrații nu exclud un guvern cu premier tehnocrat (tehnocrat = fără apartenență politică), dar cu miniștri politici. În schimb, rotativa ar fi acceptată doar dacă premierul este politic și dacă PSD începe mandatul. În paralel, PNL ar cere un acord cu termeni „foarte clari” pe care PSD să și-l asume. Sorin Grindeanu a declarat că este dispus la un asemenea angajament, însă doar dacă liberalii acceptă ca PSD să primească mandatul de premier. Contextul blocajului și opțiunea unei coaliții fără USR Ultima întâlnire în acest format la Cotroceni a avut loc pe 26 iunie, când PSD a rămas pe varianta Grindeanu, iar PNL, USR și UDMR l-au susținut pe Mureșan. Atunci, Nicușor Dan a spus că s-a revenit la „blocajul politic” și a acuzat PNL că și-a schimbat poziția în timpul negocierilor, potrivit unei postări citate de HotNews (detalii în HotNews ). Separat, Kelemen Hunor a avansat ideea refacerii coaliției PNL-PSD-UDMR, cu USR în opoziție. Varianta ar fi agreată de Sorin Grindeanu, dar respinsă de Dominic Fritz și Ilie Bolojan, conform informațiilor din articol. În pragul noilor consultări, semnalele rămân limitate: HotNews notează că nu există indicii că PNL ar susține un guvern PSD în altă formulă decât una cu rotativă, cu guvern PNL-USR-UDMR în prima parte. Totodată, partidele ar fi renunțat la planul unei întâlniri la finalul săptămânii pentru discuții despre PNRR, după invitația de la Cotroceni. [...]
