Știri
Știri din categoria Politică
Poziționarea UDMR poate decide formula viitorului Guvern, în condițiile în care partidul are pe masă oferte atât din zona PNL–USR, cât și dinspre PSD, iar negocierile ar putea continua inclusiv la întâlnirea de joi de la Cotroceni pe tema PNRR, potrivit Mediafax.
Ilie Bolojan, premier interimar, a spus că UDMR „va decide” în ce tabără se poziționează pentru formarea unui nou executiv și a invocat colaborarea din actuala coaliție, unde UDMR a fost partener de guvernare. Bolojan a arătat că PNL a rămas pe linia unei propuneri de premier și a descris relația cu UDMR drept una „corectă”.
„În această perioadă am avut o colaborare corectă cu UDMR. (…) sigur e decizia lor viz-a-viz de ceea ce vor face în perioada următoare.”
În contextul în care nu s-a ajuns la o desemnare de premier la Cotroceni la încercările anterioare, Bolojan a indicat că UDMR ar putea alege inclusiv „tabăra social-democrată”. În material este menționat că UDMR a primit deja o ofertă de colaborare pentru un viitor executiv de la președintele PSD.
Mediafax reamintește că, la ultima încercare, PNL, USR și UDMR s-au aliat pentru a-l susține pe Siegfried Mureșan ca propunere de premier a dreptei, în timp ce PSD a anunțat că îl va propune pe Sorin Grindeanu, însă niciuna dintre variante nu s-a concretizat într-o desemnare.
Joi este programată o ședință la Palatul Cotroceni cu liderii din vechea coaliție pe tema PNRR, iar, potrivit aceleiași surse, întâlnirea ar putea include și discuții despre formarea viitorului Guvern cu puteri depline, așa cum s-a întâmplat și la reuniunea de săptămâna trecută.
Recomandate
Decizia CCR obligă Parlamentul să reia Legea Integrității, iar întârzierea poate pune în pericol 770 de milioane de euro din PNRR , susține deputata PNL Raluca Turcan, care acuză PSD și AUR că au transformat legea într-o „răfuială politică”, potrivit Mediafax . Turcan afirmă că, după decizia Curții Constituționale privind Legea Integrității, actul normativ trebuie pus din nou în acord cu hotărârea CCR, ceea ce înseamnă reluarea intervenției legislative, deși legea ar fi trebuit să fie deja adoptată și să bifeze un jalon din PNRR (Planul Național de Redresare și Reziliență) . Amendamentul privind declarațiile de avere, miza constituțională În postarea sa, deputata PNL indică drept „vinovat” un amendament referitor la declarațiile de avere și de interese ale partenerilor de viață, despre care spune că a fost introdus de AUR și votat și de PSD. Turcan susține că CCR a declarat neconstituțional acest amendament și îl descrie ca fiind o măsură cu motivație politică. „CCR a declarat neconstituțional amendamentul privind declarațiile de avere și de interese ale partenerilor de viață. O prevedere introdusă de AUR, votată și de PSD, pentru o răfuială politică care nu este doar neconstituțională, ci și profund iresponsabilă.” Ce urmează: reluarea traseului legislativ și termenul de final de august Conform informațiilor din articol, Legea Integrității „își reia acum de la 0 traseul prin legislativ”. Turcan avertizează că există riscul ca România să piardă 770 de milioane de euro dacă legea nu va fi adoptată până la finalul lunii august. În același context, ea acuză PSD că ar fi folosit și un alt amendament – numit în text „amendamentul Fritz” – ca instrument politic, însă Curtea Constituțională ar fi considerat această prevedere conformă cu Constituția. Turcan susține că miza ar fi fost pierderea mandatului primarului Timișoarei, Dominic Fritz, în urma unei condamnări definitive pentru conflict de interese. [...]
PNL contestă public narațiunea PSD despre „prăbușirea” economiei și invocă indicatori precum inflația , contul curent și exporturile , într-o dispută cu miză directă pentru percepția asupra politicilor fiscale și a stabilității macroeconomice, potrivit news.ro . Liberalii acuză PSD că încearcă „inducerea unei imagini apocaliptice despre economia României” pentru a discredita „măsurile de corectare a dezechilibrelor lăsate în urmă”. În replică, PNL spune că „cifrele oficiale arată altceva” și trece în revistă o serie de date pe care le folosește pentru a contrazice mesajele social-democraților despre inflație, economie, investiții, datoria publică și efectele măsurilor fiscale. Indicatorii invocați de PNL: inflație, dezechilibre externe, comerț În disputa pe inflație, PNL afirmă că aceasta „a scăzut de la 10,42% în iunie la 8,2% în iulie” și susține că reducerea consumului și temperarea creșterii salariale fac parte din procesul de stabilizare și refacere a veniturilor reale. Pe zona de dezechilibre externe, liberalii indică faptul că „în primele cinci luni ale anului” deficitul de cont curent s-a redus cu 5,4%, iar deficitul comercial cu bunuri cu 3,9%. Totodată, PNL afirmă că exporturile au crescut cu 2,3%, în timp ce importurile au avut „un avans marginal”. Investițiile străine și datoria publică: disputa pe interpretare PNL respinge afirmația PSD potrivit căreia investițiile străine s-ar fi „prăbușit” din cauza politicilor actuale și susține că scăderea din prima parte a anului a fost determinată „majoritar” de rambursarea unor credite intragrup și de reducerea profiturilor reinvestite, adăugând că nu ar reflecta neapărat o „fugă a investitorilor”. În privința datoriei publice, PNL afirmă că aceasta „reflectă deficitele acumulate în anii anteriori” și împrumuturile pentru acoperirea unor cheltuieli curente, prezentând corectarea dezechilibrelor drept condiție pentru „stabilitatea financiară” și „credibilitatea internațională” a României. Piața muncii și efectele fiscale asupra firmelor La acuzația PSD că măsurile fiscale „au blocat companiile românești” și că „peste 160 de români își pierd zilnic locul de muncă”, PNL răspunde că este o „interpretare politică alarmistă”. Liberalii admit presiuni asupra IMM-urilor din cauza costurilor și a temperării consumului, dar susțin că piața muncii rămâne stabilă, cu o rată a șomajului „relativ scăzută la nivel european”. De ce contează Schimbul de acuzații mută dezbaterea politică în jurul unor indicatori care influențează direct încrederea în economie: inflația, dezechilibrele externe, dinamica exporturilor și interpretarea fluxurilor de investiții străine. În lipsa unor măsuri concrete anunțate în acest schimb de replici, miza imediată rămâne modul în care partidele își justifică politicile fiscale și costurile de ajustare economică. [...]
Decizia CCR pe legea integrității deschide un nou front politic pe controlul mandatelor aleșilor , iar PNL acuză că PSD și AUR folosesc hotărârea Curții pentru a provoca o ruptură între liberali și USR, potrivit Mediafax . Vicepreședintele PNL Alexandru Muraru spune că, în zilele de după decizia Curții Constituționale, PSD și AUR ar împinge un „narativ” conform căruia PNL ar fi făcut „înțelegeri pe la CCR” pentru a-l afecta pe Dominic Fritz. Muraru susține și că mesajele ar fi preluate inclusiv de „unii membri” ai PNL. „Toate eforturile din aceste zile din partea acestei alianțe toxice certate cu democrația, munca și bunul simț sunt dirijate către încercarea de rupere a relațiilor dintre PNL și USR. Este înghesuială printre postacii pesediști să arate cum PNL ar fi făcut înțelegeri pe la CCR pentru a-l afecta pe Dominic Fritz. Inclusiv trădători din PNL duc mai departe, disciplinat, narativul userizării Partidului Național Liberal, având în buzunar punctajul dat de PSD.” Muraru afirmă că PSD ar fi urmărit „execuția politică a unui singur om” și că amendamentul care a generat controversa ar fi fost „cu dedicație”. În același context, el susține că PSD „a fost dispus să sacrifice 770 de milioane de euro” pentru atingerea acestui obiectiv. Avertismentul PNL: efecte asupra mandatelor aleșilor locali În postarea sa, Muraru leagă decizia CCR de un risc mai larg pentru stabilitatea mandatelor, invocând rolul Agenției Naționale de Integritate (ANI). „De astăzi, niciun mandat de ales nu mai este în siguranță. ANI, condusă de PSD, va decide practic în locul votului vostru. Primari, președinți de consilii județene, consilieri, autorități locale, oricine poate fi următoarea țintă. Dacă nu iese omul care trebuie, intervine PSD.” El susține, totodată, că PNL și USR „vor ieși întărite” și că vor merge „împreună” la următoarele alegeri. Ce a decis CCR pe „legea integrității” Curtea Constituțională a decis, în dosarele conexate privind Legea integrității, că mai multe prevederi sunt neconstituționale: cu unanimitate, a fost declarată neconstituțională sintagma „persoana care are relații asemănătoare celor dintre soți”; tot cu unanimitate, a fost declarată neconstituțională publicarea informațiilor privind interesele financiare ale soțului/soției persoanelor vizate de lege; publicarea intereselor financiare ale funcționarilor și demnitarilor vizați de lege a fost declarată neconstituțională cu majoritate de voturi. În schimb, cu majoritate de voturi, CCR a decis că este constituțională prevederea privind încetarea de drept a funcției sau demnității publice la 30 de zile de la intrarea în vigoare a legii. [...]
Decizia CCR pe Legea integrității extinde riscul de pierdere a mandatelor , iar PNL acuză că Agenția Națională de Integritate (ANI) ar putea ajunge să influențeze rezultatul votului, într-un conflict politic care se suprapune peste cazul primarului Timișoarei, Dominic Fritz, potrivit HotNews . Deputatul Alexandru Muraru , liderul PNL Iași, susține că, după hotărârea Curții Constituționale, „niciun mandat de ales nu mai este în siguranță” și lansează acuzații directe la adresa PSD. Într-un mesaj publicat pe Facebook, el afirmă că „ANI, condusă de PSD, va decide practic în locul votului vostru” și că „primari, președinți de consilii județene, consilieri, autorități locale” ar putea deveni „următoarea țintă”. Muraru mai acuză o colaborare politică între PSD și AUR, despre care spune că ar urmări „încercarea de rupere a relațiilor dintre PNL și USR”. În același mesaj, deputatul liberal afirmă că „inclusiv trădători din PNL” ar promova „narativul userizării” partidului, „având în buzunar punctajul dat de PSD”. „Vă garantez, pesediștilor, că PNL și USR vor ieși întărite din tot acest circ public pe care îl faceți, folosind justiția pe care ați capturat-o împotriva unor ținte individuale.” Ce a decis CCR și ce efect produce în practică Curtea Constituțională a stabilit luni ca fiind constituțional un amendament introdus în Legea integrității la cererea PSD și AUR, care prevede pierderea funcțiilor pentru aleșii găsiți incompatibili sau în conflict de interese. CCR a declarat constituțională prevederea privind încetarea de drept a funcției/demnității publice la 30 de zile de la intrarea în vigoare a legii, pentru anumite situații deja constatate definitiv. Amendamentul declarat constituțional prevede, în esență, că persoanelor pentru care, până la intrarea în vigoare a legii, s-a constatat definitiv incompatibilitatea sau conflictul de interese și nu s-a împlinit termenul de 3 ani al interdicției, „le încetează de drept funcția, demnitate publică ori mandatul, la 30 de zile de la data intrării în vigoare a prezentei legi”. De ce contează: cazul Dominic Fritz și miza politică Reprezentanții USR susțin că amendamentul îl vizează pe liderul partidului, Dominic Fritz, care are o decizie definitivă privind conflictul de interese și ar putea să-și piardă funcția de primar al municipiului Timișoara. În prima reacție după decizia CCR, Fritz a spus că „în loc să oprească un brutal abuz de putere, majoritatea PSD din CCR tocmai l-a validat”, potrivit relatării HotNews. [...]
Menținerea a mii de numiri PSD în instituții-cheie pune sub semnul întrebării „opoziția” partidului și întârzie schimbările administrative arătate de Euronews , la aproape patru luni după ce social-democrații au ieșit de la guvernare. Deși au fost schimbați miniștri și o parte dintre demnitarii numiți politic, multe poziții de conducere din instituțiile statului au rămas ocupate de persoane asociate PSD, atât la centru, cât și în teritoriu. Plecarea PSD din Executiv a produs, potrivit materialului, modificări punctuale – la nivel de miniștri, unii secretari de stat, prefecți și subprefecți – însă nu a dus la o rotație similară în instituțiile cu rol de reglementare, control sau coordonare, unde mandatele și procedurile de numire fac schimbarea mai dificilă și mai lentă. Exemple de funcții rămase în mâini asociate PSD În lista prezentată de Euronews apar mai multe instituții cu impact direct asupra piețelor, reglementării și administrației: Alexandru Petrescu rămâne președinte al Autorității de Supraveghere Financiară (ASF); Valeriu Zgonea este președinte al ANCOM ; Florin Iordache ocupă funcția de președinte al Consiliului Legislativ; Adrian Țuțuianu exercită atribuțiile de președinte al Autorității Electorale Permanente (AEP), instituție relevantă în perspectiva alegerilor din 2028; Florian Daniel Geantă este președinte al Autorității pentru Administrarea Activelor Statului (AAAS); Constantin Bogdan Matei conduce Agenția Națională pentru Sport; Bekesi Csaba Lajos, președinte PSD Bihor, este președinte al Autorității Naționale pentru Protecția Consumatorilor (ANPC); Marian Octavian Șerbănescu este director general la OSIM; Felix Cozma este președinte al Agenției Naționale a Funcționarilor Publici; Corina Raluca Încrosnatu este președinte al Institutului Cultural Român; Dan Alexandru Catană este director general la Autoritatea Navală Română. Materialul mai menționează că Gabriel Vlase ar avea „mandatul depășit” la conducerea Serviciului de Informații Externe, iar Bogdan Sticloșu ar fi ajuns președinte al Agenției Naționale de Integritate. Totodată, Bogdan Ionuț Dințoi este indicat ca șef al Departamentului de Luptă Antifraudă. De ce contează: blocaj administrativ și calcule pentru viitoarea guvernare Miza nu este doar una politică, ci și una operațională: menținerea acelorași conduceri în instituții-cheie reduce viteza cu care se pot schimba priorități, proceduri și controale, mai ales în zone sensibile precum supravegherea financiară, telecomunicațiile, integritatea sau antifrauda. Euronews notează că premierul interimar Ilie Bolojan a anunțat „curățenie în sistem” după intrarea PSD în opoziție, însă, potrivit „sursele” publicației, această curățenie nu s-a produs pe scară largă deoarece liberalii ar fi interesati să păstreze o „ușă deschisă” pentru discuții cu social-democrații, în perspectiva formării unui nou guvern. În același context, este invocată și logica unei viitoare formule de guvernare care să limiteze accesul AUR la putere după alegerile din 2028. În lipsa unor schimbări mai ample, tabloul descris de Euronews sugerează că ieșirea PSD de la guvernare a modificat vârful Executivului, dar nu și arhitectura de conducere dintr-o parte importantă a instituțiilor statului. [...]
Președintele Nicușor Dan pune presiune pe finalizarea rapidă a Legii ANI până la 31 august , termen pe care îl leagă explicit de PNRR, după decizia Curții Constituționale, potrivit Agerpres . Șeful statului spune că argumentele din sesizarea sa de neconstituționalitate au fost „foarte solide”, dar așteaptă motivarea CCR înainte de a decide pașii următori. Într-un mesaj publicat pe pagina sa de X, Nicușor Dan afirmă că își poate menține opinia și după motivarea Curții, invocând situații anterioare în care sesizările i-au fost respinse, dar a rămas la aceeași poziție. Totodată, el indică traseul legislativ care urmează: după motivare, legea revine în dezbaterea Parlamentului și „abia apoi” ajunge la președinte pentru promulgare. Ce a decis CCR și ce rămâne în vigoare Curtea Constituțională a declarat neconstituțională sintagma „persoana care are relații asemănătoare celor dintre soți” din Legea ANI , sesizată și de președinte. În același timp, CCR a stabilit ca fiind constituțional amendamentul care prevede că aleșii găsiți incompatibili sau în conflict de interese își pierd funcțiile. De asemenea, cu majoritate de voturi, Curtea a declarat constituțională prevederea care stabilește încetarea de drept a funcției/demnității publice la 30 de zile de la intrarea în vigoare a legii. Miza politică și termenul PNRR Nicușor Dan leagă explicit închiderea circuitului legislativ de data de 31 august, pe care o numește „termenul limită al PNRR”. În acest context, mesajul său sugerează o fereastră scurtă pentru clarificarea motivării CCR, reluarea dezbaterii parlamentare și trimiterea legii la promulgare. În plan politic, reprezentanții USR au reclamat că amendamentul validat de CCR îl vizează pe președintele partidului, Dominic Fritz , despre care spun că are o decizie definitivă privind conflictul de interese și ar putea să își piardă funcția de primar al municipiului Timișoara. „Aștept totuși motivarea Curții pentru a vedea punctul de vedere contrar. (...) După motivare, legea va ajunge în dezbaterea Parlamentului și abia apoi la mine. Sper să putem încheia circuitul legislativ până în 31 august, termenul limită al PNRR.” [...]
