Știri
Tag: petre-florin manole
Știri despre „petre-florin manole”
PNL cere PSD explicații despre zborul privat spre Mykonos al fostului ministru Florin Manole, plătit de CCIR - liberalii solicită autosesizarea autorităților și verificări la CCR
PNL cere autosesizarea instituțiilor după un zbor privat spre Mykonos atribuit unor demnitari și unui judecător CCR , pe fondul întrebărilor legate de cine a plătit deplasarea și dacă astfel de beneficii pot afecta independența funcției publice, potrivit Antena 3 . PNL solicită PSD să explice public deplasarea în Mykonos a fostului ministru al Muncii Petre-Florin Manole, într-un avion privat, alături de judecătorul Curții Constituționale Cristian Deliorga, Victor Ponta, alți foști miniștri și oameni de afaceri, conform unui comunicat al partidului. În comunicat, liberalii cer lămuriri privind „scopul real al călătoriei”, motivul pentru care au fost suportate cheltuielile și criteriile de selecție a pasagerilor. PNL invocă și o estimare a presei, potrivit căreia zborul cu avionul privat „putea costa aproximativ 50.000 de euro” (aprox. 250.000 lei), și susține că „informațiile apărute ulterior” ar indica faptul că una dintre deplasări ar fi fost plătită de Camera de Comerț și Industrie a României (CCIR) . Miza: integritatea și independența funcției publice PNL afirmă că judecătorul CCR Cristian Deliorga ar trebui să explice de ce a acceptat o astfel de deplasare „alături de politicieni și oameni de afaceri”, cine l-a invitat și dacă i s-a cerut ceva în schimbul beneficiilor. Partidul cere ca „organele competente să se autosesizeze”, iar Curtea Constituțională „să verifice dacă asemenea relații au afectat sau puteau afecta independența judecătorului”. Ce se știe despre zbor și lista pasagerilor, potrivit datelor invocate Florin Manole ar apărea pe lista pasagerilor unui avion privat care a plecat pe 8 iulie 2026 de pe Aeroportul Băneasa către Mykonos, potrivit unor date de zbor obținute de NewsCenter.ro, mai notează publicația. Conform aceleiași relatări, în avion s-ar fi aflat: judecătorul CCR Cristian Deliorga; fostul premier Victor Ponta; senatorul UDMR István-Loránt Antal; foștii miniștri Nicolae Bănicioiu și Ovidiu Silaghi; directorul Aeroporturilor București, Bogdan Mîndrescu; omul de afaceri Gruia Stoica. Potrivit informațiilor citate, Gruia Stoica a declarat pentru NewsCenter.ro că zborul ar fi fost plătit de CCIR, instituție care ar fi ales invitații din aeronavă. [...]
Petre Florin Manole este propus pentru un al doilea mandat la Ministerul Muncii - pe agendă: salariul minim de 4.325 lei de la 1 iulie 2026 și reforme în protecția persoanelor cu dizabilități
Propunerea lui Petre Florin Manole pentru un al doilea mandat la Ministerul Muncii vine cu mize directe pentru costurile cu forța de muncă și pentru arhitectura programelor sociale , în condițiile în care agenda sa include creșterea salariului minim și reforme în zona dizabilității, potrivit News . Manole (42 de ani) este prezentat ca un politician cu parcurs atipic, trecut de la activism pentru drepturile omului și combaterea discriminării la conducerea Ministerului Muncii, Familiei, Tineretului și Solidarității Sociale, funcție pe care o ocupă din iunie 2025. În PSD, este descris drept unul dintre reprezentanții noii generații de lideri. Ce înseamnă agenda de la Muncă: salariul minim și programe pentru tineri În mandatul început în 2025, Manole a avansat măsuri cu impact social și economic, între care: majorarea salariului minim brut la 4.325 de lei lunar , de la 1 iulie 2026 ; prezentarea programului „Primul loc de muncă” pentru tineri, cu stimulente financiare lunare finanțate din fonduri europene . Creșterea salariului minim este relevantă pentru companii prin efectul direct asupra costurilor salariale la baza grilelor de remunerare, iar programul pentru tineri indică o orientare către utilizarea fondurilor europene pentru stimularea angajării. Reforma dizabilității: criterii, fraude și valabilitate permanentă O altă direcție menționată este reforma sistemului de protecție pentru persoanele cu dizabilități, prin: revizuirea criteriilor de încadrare în grad de handicap ; accent pe eliminarea fraudelor ; valabilitate permanentă pentru afecțiunile ireversibile . Dacă aceste schimbări sunt implementate, ele pot modifica atât fluxurile administrative, cât și modul de acordare a beneficiilor, cu efecte asupra cheltuielilor sociale și asupra controalelor. Profil și controverse: declarații de avere și legături personale News notează și elemente controversate din spațiul public: presa a semnalat sume cash în declarațiile de avere (inclusiv 100.000 de lei și 30.000 de euro menționați în 2025), fără explicații detaliate din partea ministrului. Este menționat și un împrumut de 225.000 de lei acordat PSD în 2019, despre care Manole a spus că provine din economiile sale din indemnizația de parlamentar. Totodată, apare în dezbaterea publică relația cu nașul său de cununie, omul de afaceri Gruia Stoica, condamnat penal pentru corupție; Manole a afirmat că legătura este „etnică, nu politică, nu business”. Context politic și traseu Născut la Slobozia, Manole a absolvit Istoria la Universitatea din București (2010) și s-a identificat drept român de origine romă. A lucrat peste un deceniu în zona neguvernamentală, a fost referent la Institutul Național pentru Studierea Holocaustului din România „Elie Wiesel” (2007–2011) și a urmat stagii internaționale, inclusiv International Visitors Leadership Program al Departamentului de Stat al SUA. În politică a intrat în 2009, odată cu înscrierea în PSD; a fost consilier local în Sectorul 5 (2012–2015), membru în Colegiul Director al CNCD (2015–2016), secretar de stat în Secretariatul General al Guvernului (2022–2023) și deputat în două rânduri (2016–2020 și din 2024 până în prezent). În Camera Deputaților este vicelider al grupului PSD și președinte al Comisiei speciale pentru combaterea traficului de persoane. În 2017, a votat împotriva redefinirii familiei în Constituție, fiind menționat ca singurul deputat PSD care s-a opus inițiativei Coaliției pentru Familie. [...]
Petre Florin Manole (PSD) susține că noua lege a salarizării nu va reduce veniturile în sectorul public - acord PSD-PNL-USR-UDMR pentru adoptare până la finalul lui iunie, jalon PNRR
Noua lege a salarizării ar urma să reducă plafonul sporurilor și să limiteze ecartul salarial în sectorul public , fără tăieri de venituri, potrivit declarațiilor deputatului PSD Petre Florin Manole , citat de Mediafax . Proiectul este legat de un jalon din PNRR , iar întârzierea adoptării ar putea pune în risc fonduri europene. PSD, PNL, USR și UDMR au semnat un acord pentru adoptarea noii legi a salarizării în sectorul public până la finalul actualei sesiuni parlamentare, în urma unui proces de mediere coordonat de Administrația Prezidențială. Conform acordului, documentul ar trebui adoptat până la finalul lunii iunie. Ce se schimbă în arhitectura cheltuielilor cu salariile Manole afirmă că principiul de bază este că „nici un venit nu scade”, iar proiectul ar include o reducere a „anvelopei” sporurilor (adică plafonul total al sporurilor, raportat la bugetul de salarii) pe ordonator de credite, de la 30% la 20%. El a mai spus că „foarte multe sporuri dispar”, accentul fiind pus pe scăderea plafonului total, nu pe denumirea sporurilor. „Până la urmă, ne vom întinde cât ne e plapuma, nu putem să cheltuim mai mulți bani decât avem și vom respecta acest principiu.” Limitarea diferențelor între salarii și „anvelopa” bugetară Deputatul PSD mai susține că diferența dintre cel mai mic și cel mai mare salariu din sistemul public ar urma să se reducă de la raportul 1–12 (în legea actuală) la 1–8. În exemplul dat, cel mai mare salariu, al președintelui, ar urma să fie de opt ori mai mare decât cel mai mic salariu din sistemul public. În ceea ce privește impactul bugetar, Manole indică o „anvelopă” de 8 miliarde de lei, agreată cu Ministerul Finanțelor și cu Comisia Europeană, despre care spune că respectă angajamentele privind deficitul și ponderea cheltuielilor de personal în totalul cheltuielilor publice. Ce urmează Fostul ministru al Muncii spune că există un draft rămas la Ministerul Muncii și că, în perioada următoare, Guvernul și ministrul de resort ar urma să analizeze amendamentele, „cu maximă prudență” față de bugetul disponibil, care „nu avem cum să-l depășim”. [...]
Ministrul Muncii Petre Florin Manole anunță controale în unitățile protejate - Scopul este de a preveni abuzurile și de a îmbunătăți legislația pentru protecția persoanelor cu dizabilități
Ministerul Muncii trimite echipe mixte de control în unitățile protejate autorizate , după ce, „până recent”, nu ar fi existat „niciun control real” în acest sistem, potrivit Digi24 . Miza anunțată de ministrul Petre Florin Manole este una de reglementare și conformare: verificări în teren și schimbări legislative pentru a limita abuzurile legate de facilități fiscale. Ministrul spune că a semnat un ordin, iar echipele de control „sunt deja în teren” pentru a verifica unitățile protejate autorizate. În mesajul public, Manole a indicat explicit că ținta sunt firmele care ar folosi acest mecanism pentru „maximizarea profiturilor” și pentru a profita de facilități fiscale. „Închidem robinetul băieţilor deştepţi care folosesc unităţile protejate autorizate ca să maximizeze profituri şi să profite de facilităţile fiscale. Am schimbat regulile jocului. Echipe mixte de control sunt deja în teren. Şi vom schimba şi legislaţia.” De ce contează: controlul se mută din „pe hârtie” în teren Un argument central invocat de ministru este lipsa de capacitate de control la Agenția Națională pentru Protecția Persoanelor cu Dizabilități , care, potrivit acestuia, ar fi avut „un singur om” la Corpul de Control pentru supravegherea unui sistem amplu. Manole afirmă că, în aceste condiții, „lucrurile acestea se opresc astăzi aici” și că „legislația este prea slabă”. În plus, ministrul susține că există vulnerabilități de procedură care pot genera abuzuri, inclusiv faptul că, în prezent, nu ar exista verificări în teren înainte de autorizare. Ce probleme punctuale reclamă ministerul Ministrul Muncii indică mai multe situații care, în viziunea sa, fac posibilă o funcționare formală, fără verificarea realității din teren: lipsa verificărilor în teren înainte de autorizare, ceea ce ar permite ca „pe hârtie” totul să arate în regulă; autorizația ar fi acordată pentru un sediu, dar activitatea s-ar putea desfășura și în alte locuri care nu au fost verificate; cadrul legal ar lăsa „spațiu pentru abuzuri”, motiv pentru care ar urma să fie modificat. Context: ce sunt „unitățile protejate”, potrivit legii Conform explicației din material, unitățile protejate sunt unități înființate de persoane fizice sau juridice, publice ori private, care angajează persoane cu handicap. Ce urmează, potrivit ministrului: controalele deja începute ar trebui dublate de modificări legislative, însă Digi24 nu oferă detalii despre calendarul sau conținutul exact al schimbărilor anunțate. [...]
Ministrul Muncii demite șeful ITM București, Costel Grojdea, după scandalul Lamborghini - Acțiunea subliniază problemele de etică în conducerea instituțiilor publice
Ministrul Muncii a încetat detașarea șefului ITM București după apariția suspiciunilor de conflict de interese , prin demiterea lui Costel Grojdea, potrivit unui ordin de ministru consultat de G4Media . Decizia îl vizează pe șeful Inspectoratului Teritorial de Muncă București, instituție care coordonează controalele privind respectarea legislației muncii și a normelor de securitate și sănătate în muncă la nivelul Capitalei. Potrivit articolului, ministrul Muncii, Petre Florin Manole (PSD), a dispus miercuri încetarea detașării lui Grojdea de la Iași la București, ceea ce echivalează cu demiterea din funcția pe care o ocupa în Capitală. De ce contează: credibilitatea controalelor ITM, pusă sub semnul întrebării Cazul a atras atenția după ce Grojdea ar fi venit zilnic la instituție cu un Lamborghini Urus de 300.000 de euro (aprox. 1,5 milioane lei), mașină care, potrivit Mediaflux (citat de G4Media), ar fi fost cumpărată prin leasing de un SRL din Iași. Într-o reacție la postul de televiziune A3, Grojdea a susținut că autoturismul nu îi aparține: „E a unui prieten din Iași. M-a rugat să-i fac revizia la București”. Ce spune articolul despre mașină și legăturile invocate G4Media relatează că bolidul ar aparține unei firme din Iași, SC Nemo Wash SRL, iar leasingul ar fi plătit de o companie care fusese verificată în trecut de Grojdea „de mai multe ori” pe vremea când conducea ITM Iași, fără să fie descoperite nereguli. Mașina ar figura în documentele SC Nemo Wash SRL, firmă deținută de Ovidiu Constantin Stan, descris ca patron al Diamond Ballroom, un restaurant de lux din Iași. Context: numire recentă la București Potrivit sursei, Costel Grojdea a ocupat până recent funcția de șef al ITM Iași, unde ar fi fost promovat „pe linie de partid”. Din aprilie 2026, el a ajuns prin detașare la conducerea ITM București, instituție pe care o coordona de circa șase luni. [...]
Ministerul Muncii introduce 114.000 de bilete de tratament balnear în 2026 - facilități pentru pensionari și persoane cu drepturi speciale
Guvernul vrea să asigure aproximativ 114.000 de bilete de tratament balnear în 2026 , prin Casa Națională de Pensii Publice (CNPP), potrivit Adevărul , care citează un proiect de act normativ pus în dezbatere publică de Ministerul Muncii, Familiei, Tineretului și Solidarității Sociale. Ministrul Muncii, Petre-Florin Manole, a declarat că procedurile au fost inițiate după aprobarea bugetului de stat, iar programul este prezentat ca o formă de sprijin pentru pensionari. Ministerul a precizat, într-un comunicat, că durata unei serii de tratament balnear este de 16 zile, iar durata efectivă a tratamentului este de 12 zile. Pot solicita bilete pensionarii și asigurații sistemului public de pensii, precum și beneficiarii unor legi speciale care reglementează dreptul la bilet de tratament balnear prin sistemul public de pensii. Totodată, soțul sau soția unei persoane asigurate ori pensionare, care nu este asigurat(ă) în sistemul public, poate beneficia de bilet cu plata integrală. Cel mult 15% din totalul biletelor ar urma să fie acordat gratuit beneficiarilor unor legi speciale cu caracter reparatoriu și persoanelor din sistemul de asigurare pentru accidente de muncă și boli profesionale. Peste 50.000 de bilete vor fi asigurate în unități de tratament balnear aflate în proprietatea CNPP, iar restul în alte unități de profil, pe baza contractelor încheiate potrivit legii. Suma totală prevăzută în proiectul bugetului asigurărilor sociale de stat pentru 2026 este de 410.000.000 lei. [...]
Salariul minim net estimat ajunge la 2.699 lei după deduceri - 125 lei în plus pentru angajații cu venituri mici
Guvernul României a aprobat majorarea salariului minim brut la 4.325 lei , nivel care va intra în vigoare începând cu 1 iulie 2026. Decizia a fost adoptată în ședința de guvern de joi, iar ministrul Muncii, Petre-Florin Manole , a anunțat că măsura vizează îmbunătățirea veniturilor pentru angajații plătiți la nivelul minimului pe economie. Potrivit acestuia, salariul de bază minim brut pe țară garantat în plată va crește de la 4.050 lei la 4.325 lei , ceea ce înseamnă o majorare de 275 lei brut , echivalentă cu aproximativ 6,8% . Ministrul Muncii a precizat că, în termeni neti, venitul estimat va ajunge la aproximativ 2.699 lei , după aplicarea deducerii de 200 lei, ceea ce înseamnă o creștere de aproximativ 125 lei pentru angajați. Petre-Florin Manole a explicat că noul nivel al salariului minim va avea efecte asupra mai multor indicatori ai pieței muncii. Astfel, tariful orar aferent unui program complet de lucru va ajunge la 25,949 lei pe oră , calculat pentru o medie de 166,667 ore lucrate pe lună . Principalele valori după majorare: Indicator Valoare actuală Valoare de la 1 iulie 2026 Salariu minim brut 4.050 lei 4.325 lei Creștere brută – 275 lei Creștere procentuală – 6,8% Salariu net estimat – 2.699 lei Tarif orar – 25,949 lei/oră Ministrul Muncii a subliniat că măsura este importantă pentru angajații cu venituri reduse, afirmând că salariul minim reprezintă pentru mulți români venitul de care depinde viața de zi cu zi. În opinia sa, majorarea ar trebui să contribuie la creșterea puterii de cumpărare, la reducerea riscului muncii la negru și la consolidarea protecției sociale pentru persoanele cu salarii mici. Conform datelor prezentate de Ministerul Muncii, în prezent aproximativ 831.382 de salariați sunt plătiți la nivelul salariului minim brut pe economie. După aplicarea noii hotărâri, numărul total al angajaților care ar putea beneficia direct sau indirect de majorare ar putea ajunge la 1.759.027 de persoane . Ministrul a mai arătat că majorarea salariului minim poate genera și venituri suplimentare la bugetul de stat prin impozitul pe venit colectat din salarii, o parte dintre aceste sume urmând să contribuie la finanțarea unor măsuri sociale. [...]
