Știri
Știri din categoria Politică
Noul guvern pe care îl pregătește Péter Magyar mută comunicarea publică de la miniștri la o echipă dedicată de purtători de cuvânt, într-o încercare de a institui un „parteneriat cu presa” și de a formaliza răspunsurile la întrebările jurnaliștilor, potrivit G4Media.
Magyar a anunțat pe Facebook numirea a trei purtători de cuvânt ai guvernului maghiar: Vanda Szondi, Éva Magyar și Anita Köböl. Mesajul său pleacă de la ideea că presa liberă este „una dintre cele mai importante garanții ale democrației” și că un guvern „își servește bine țara” dacă nu se teme de întrebări și nu se ascunde de jurnaliști.
„Prin urmare, noul guvern al Ungariei caută un parteneriat cu presa. Când răspundem la întrebări, nu ne exercităm o favoare, ci ne îndeplinim datoria.”
Conform informațiilor citate, deciziile guvernului TISZA nu vor mai fi comunicate public de ministrul care conduce Cabinetul Prim-ministrului, ci de purtătorii de cuvânt. În același timp, prim-ministrul și miniștrii „vor răspunde, bineînțeles, și la întrebările presei”, potrivit presei de la Budapesta menționate în articol.
Magyar își argumentează alegerea prin profilul profesional al celor trei, prezentate ca având experiență jurnalistică:
„Cei trei au învățat ca jurnaliști ce înseamnă să pui întrebări, să observi, să investighezi și să informezi în mod responsabil.”
Mutarea comunicării către purtători de cuvânt și promisiunea de a răspunde întrebărilor presei indică o schimbare de procedură în relația executivului cu spațiul public: cine comunică deciziile și prin ce mecanism. În practică, miza va fi dacă această arhitectură reduce filtrarea politică a mesajelor sau, dimpotrivă, standardizează și mai strict comunicarea guvernamentală — aspect care rămâne de văzut, deoarece articolul nu oferă detalii despre reguli, calendar sau formate de interacțiune cu presa.
Recomandate
România rămâne cu un guvern interimar fără putere de legiferare, iar președintele Nicușor Dan ia în calcul patru formule de cabinet care ar trebui să treacă rapid de votul Parlamentului, potrivit Economedia . Cele patru scenarii aflate „pe masă”, conform informațiilor citate de Economedia (și atribuite și G4Media), sunt: guvern minoritar în jurul PSD; guvern minoritar în jurul PNL; guvern tehnocrat 100%; guvern cu premier tehnocrat și miniștri politici. Un detaliu relevant din discuțiile de la Cotroceni este că varianta desemnării din nou a lui Ilie Bolojan ca premier „nu a fost analizată”, potrivit surselor citate. Calendarul consultărilor și ținta pentru nominalizarea premierului Șeful statului ar urma să aibă noi consultări cu partidele la Cotroceni joi sau vineri, după încheierea summitului B9 de la București, iar o nouă rundă de discuții este așteptată și săptămâna viitoare. Conform surselor citate, Nicușor Dan ar vrea ca până la finalul lunii mai să aibă o propunere de premier și își dorește ca, în momentul nominalizării, candidatul să aibă deja o susținere agreată în Parlament, astfel încât să poată trece de vot. În același timp, rămâne neclar „cum ar putea avea asigurat votul un guvern minoritar”. De ce contează: blocajul de decizie al executivului interimar Contextul este criza guvernamentală declanșată după ce PSD și AUR au dărâmat prin vot în Parlament guvernul Bolojan. După moțiunea de cenzură , PNL și USR au decis să nu mai facă o coaliție de guvernare cu PSD. În prezent, executivul condus de Ilie Bolojan funcționează interimar, „fără a putea adopta ordonanțe și proiecte de lege”, ceea ce menține un blocaj operațional până la instalarea unui guvern cu mandat deplin. [...]
Bucureștiul devine, pentru două zile, un nod de coordonare pe Flancul estic al NATO , odată cu sosirea marți a președintelui Poloniei, Karol Nawrocki, și a secretarului general al NATO, Mark Rutte , înaintea Summitului București 9 (B9) găzduit miercuri la Cotroceni, potrivit G4Media . Karol Nawrocki urmează să fie primit de președintele României, Nicușor Dan, în a doua parte a zilei de marți, iar cei doi vor susține o conferință de presă comună. Mark Rutte va participa la o cină de lucru cu cei doi șefi de stat care co-prezidează summitul B9. La reuniune este așteptat și președintele Ucrainei, Volodimir Zelenski, care va fi însoțit de soția sa, Olena Zelenska. Potrivit informațiilor citate, Olena Zelenska va avea un program comun cu partenera președintelui României, Mirabela Grădinaru, iar Zelenski va avea o intervenție la finalul sesiunii de lucru a B9. Miza politică: mesaj comun despre securitatea transatlantică și presiunea de pe Flancul estic Reuniunea la nivel înalt urmărește să sublinieze nevoia de consolidare a relației transatlantice, iar la final ar urma să fie transmisă o Declarație Comună care să evidențieze acest obiectiv, precum și atenția asupra Flancului estic al Alianței, amenințarea Rusiei în regiune și susținerea Ucrainei, conform surselor citate de Agerpres. Summitul, cu tema generală „Delivering More for Transatlantic Security”, este organizat în formatul B9 și al Țărilor Nordice și este co-prezidat de Nicușor Dan și Karol Nawrocki, potrivit Administrației Prezidențiale. Cine participă și cum arată agenda de la Cotroceni Conform listei prezentate, sunt anunțați, între alții: Mark Rutte, președinții Lituaniei, Estoniei, Cehiei, Letoniei, Slovaciei și Finlandei, premierul Danemarcei, președintele Ucrainei, precum și reprezentanți ai SUA, Suediei, Norvegiei, Islandei, Bulgariei și Ungariei. Agenda indicată include: 10:30 – primirea oficială a șefilor de delegație; 11:00 – sesiunea plenară (cu intervenții în deschidere ale președinților României și Poloniei); 14:20 – fotografia de familie; 14:30 – dejun de lucru; 17:00 – conferință de presă comună Nicușor Dan – Karol Nawrocki – Mark Rutte. Formatul București 9, inițiat în 2015 de România și Polonia, reunește statele de pe Flancul estic al NATO: România, Polonia, Bulgaria, Ungaria, Cehia, Slovacia, Estonia, Lituania și Letonia. [...]
Liderul senatorilor AUR respinge scenariul unui „guvern minoritar”, pe motiv că ar fi imposibil de învestit fără o majoritate , într-un moment în care, în spațiul politic, se discută despre formule de guvernare alternative și despre refacerea coaliției, potrivit Adevărul . Petrișor Peiu susține că orice guvern are nevoie de cel puțin 233 de voturi în Parlament pentru a fi învestit, ceea ce ar presupune automat existența unei majorități care îl susține. În acest context, el califică sintagma „guvern minoritar” drept „o monstruozitate lingvistică” și spune că ideea nu are fundament politic real. Declarațiile au fost făcute, conform Digi24 . „Guvern minoritar. Nu există un guvern minoritar. Pentru a fi guvern, el trebuie învestit, deci strânge cel puțin 233 de voturi. Atunci nu mai e minoritar, are o majoritate care îl susține. Nu cred că cineva serios poate pune problema unui guvern așa-zis minoritar, care e o monstruozitate lingvistică, nu există.” Rezerve și față de un premier tehnocrat Peiu s-a declarat sceptic și în privința variantei unui premier tehnocrat, argumentând că, odată ce obține sprijin parlamentar, orice șef de guvern devine inevitabil un actor politic. El admite însă posibilitatea unor guverne de tranziție conduse de tehnocrați, dar doar pe termen scurt și cu obiective limitate, precum organizarea de alegeri anticipate. „Orice premier devine politic atunci când strânge în jurul său o majoritate politică pentru învestire (...) Nicidecum nu poate fi imaginat un guvern cu premier zis tehnocrat care să facă ceea ce este de făcut azi în România, adică niște schimbări ample.” Context: discuții despre refacerea coaliției În paralel, Kelemen Hunor a declarat, după o discuție cu liderul PSD Sorin Grindeanu, că își dorește refacerea actualei coaliții de guvernare. Liderul UDMR a spus că ia în calcul inclusiv susținerea unui guvern minoritar, în eventualitatea în care președintele Nicușor Dan l-ar nominaliza pe Sorin Grindeanu pentru funcția de prim-ministru. [...]
PSD deschide ușa unui guvern minoritar, semnalând negocieri mai lungi pentru o formulă „stabilă” , potrivit Wall-Street , într-un context în care discuțiile pentru formarea Executivului rămân incerte și pot prelungi perioada de interimat. Sorin Grindeanu , președintele PSD, a spus că preferă o soluție de guvernare „stabilă” în locul uneia „rapide”, chiar dacă asta ar însemna ca negocierile să mai dureze „o săptămână”. Mesajul are miză operațională și economică: întârzierea unei formule cu majoritate clară prelungește impredictibilitatea decizională, într-un moment în care mediul de afaceri urmărește capacitatea viitorului guvern de a funcționa cu sprijin parlamentar consistent. Guvern minoritar: scenariu „care poate fi luat în calcul” Întrebat despre o posibilă formulă de compromis – un guvern minoritar PSD-UDMR – Grindeanu a precizat că nu este varianta pe care și-o dorește, dar a admis că, „în acest moment”, poate deveni un scenariu de lucru. „Dar pare în acest moment că e un scenariu care poate fi luat în calcul. O să vedem şi o să vedem ce ne spune preşedintele.” „Mai bine stabil decât rapid”: PSD acceptă prelungirea negocierilor În ceea ce privește ideea unui „guvern de avarie”, liderul PSD a insistat că prioritatea ar trebui să fie o formulă care să reducă riscul de instabilitate politică. „Mi-aş dori mai degrabă să existe un guvern stabil decât unul rapid, chiar dacă mai stăm o săptămână.” Ce spune Grindeanu despre premier, tehnocrat și consultările de la Cotroceni Grindeanu a mai afirmat că, dacă forurile de conducere ale PSD decid că el ar urma să fie premier într-o formulă cu alte partide, nu va refuza să își asume funcția. Totodată, a arătat că deciziile în partid vor fi luate „lărgit”, fără a avansa o concluzie înainte ca scenariile să fie clarificate. Pe varianta unui premier tehnocrat, Grindeanu a spus că PSD „nu are îngrădiri din perspectiva aceasta”, deși nu este opțiunea pe care partidul și-ar dori-o. În plan politic, liderul PSD a declarat că ar accepta să stea față în față cu președintele PNL, Ilie Bolojan , la consultările de la Palatul Cotroceni, „dacă pentru România se va găsi o soluție potrivită” și cu condiția ca aceasta să însemne refacerea coaliției fără Ilie Bolojan. Grindeanu a menționat și că s-a întâlnit cu ambasadorii statelor membre UE, cărora le-a transmis aceeași preferință pentru un guvern „stabil”. [...]
PSD condiționează refacerea coaliției de schimbarea premierului , iar miza imediată este evitarea prelungirii instabilității guvernamentale într-un moment în care urmează să fie publicate noi date despre economie, potrivit Euronews . Președintele PSD, Sorin Grindeanu , spune că este posibilă refacerea coaliției de guvernare, dar fără Ilie Bolojan în funcția de prim-ministru. Liderul social-democrat afirmă că este dispus la discuții directe „fără orgolii”, inclusiv față în față cu premierul demis, dacă asta ar duce la „o soluție stabilă pentru România”. „România nu se învârte în jurul unui singur om. România înseamnă mai mult decât Ilie Bolojan. România înseamnă că putem avea rapid un guvern, dacă se așază toată lumea în mod onest la masă. PSD este dispus să facă acest lucru.” Presiunea calendarului: date economice de la INS în două zile Grindeanu leagă disputa politică de evaluarea direcției economice, afirmând că în două zile urmează să vină datele de la Institutul Național de Statistică (INS) privind starea economiei după primul trimestru, până la finalul lunii martie. În declarațiile sale, el susține că aceste cifre vor fi „o oglindă” a managementului lui Ilie Bolojan și reia ideea că „direcția economică a României este greșită și trebuie schimbată”. Critici la adresa lui Bolojan și mesajul „există viață și după el” Liderul PSD lansează critici directe la adresa lui Ilie Bolojan, sugerând că acestuia „îi surâde ideea” de a rămâne „ad vitam” (pe viață) prim-ministru și invocă un „val” pe social media pe care îl compară cu ce s-a întâmplat la alegerile prezidențiale din 2024. „Există viață și după Ilie Bolojan, chiar dacă există un cor mare de lăudători.” În același timp, Grindeanu afirmă că rămâne deschis dialogului, inclusiv pentru scenariul „refacerii unei coaliții de guvernare fără Ilie Bolojan”. Fără discuții cu PNL, dar semnal către ambasadorii UE: „nu avem nicio înțelegere cu AUR” Grindeanu spune că, până în acest moment, PSD nu a avut discuții cu Partidul Național Liberal, precizând că organizarea internă a PNL este „treaba lor”. Separat, el afirmă că a avut o întâlnire cu ambasadorii Uniunii Europene acreditați la București, cărora le-a transmis că înțelegerile recente de la Cotroceni privind PNRR, programul SAFE, aderarea la OCDE, cadrul fiscal și măsurile fiscale agreate cu Comisia Europeană „nu comportă schimbări, indiferent de poziția PSD”. Totodată, respinge „categoric” orice asociere cu AUR. „Nu am avut niciun fel de înțelegere post-moțiune cu AUR.” În acest cadru, poziția PSD conturează o negociere în care condiția de premier devine elementul central, pe fondul presiunii de a forma rapid un executiv și al așteptării datelor INS invocate de Grindeanu ca reper pentru dezbaterea despre direcția economică. [...]
Emil Boc readuce în discuție scenariul anticipatelor ca „plan B” în criza guvernamentală , deși admite că, atât constituțional, cât și politic, este „puțin probabil” să se ajungă acolo, potrivit Digi24 . Mesajul are o miză de funcționare a instituțiilor: presiunea pentru formarea rapidă a unei majorități și a unui nou Executiv, după căderea Guvernului Bolojan . Într-o conferință de presă, primarul Clujului a argumentat că alegerile anticipate sunt greu de declanșat în România, deoarece ar presupune „o autodizolvare a Parlamentului”, spre deosebire de alte sisteme în care șeful statului poate dizolva Legislativul. Boc a invocat și poziția președintelui României, Nicușor Dan , care ar fi exclus varianta anticipatelor. „Deci, dacă şi constituţional, şi politic alegerile anticipate sunt greu de obţinut, este puţin probabil să se ajungă la alegeri anticipate. Dar ele n-ar trebui să fie excluse ca parte a soluţiei, dacă celelalte soluţii nu funcţionează”, a spus Emil Boc. Presiune pe majoritatea care a demis Guvernul Boc a susținut că responsabilitatea pentru ieșirea din criză revine parlamentarilor și partidelor care au votat demiterea Guvernului Bolojan, indicând explicit numărul de voturi care au dus la cădere. „Primul răspuns trebuie să-l ofere cei 281 de parlamentari care au dat jos Guvernul. Răspunsul noului Guvern stă în bilele celor 281 care au dat jos Guvernul. Ei au şi responsabilitatea politică şi responsabilitatea morală să formeze un nou Guvern”, a declarat Boc. Totodată, el a spus că își menține susținerea pentru decizia PNL de a merge în opoziție. Poziția PNL: PSD să își asume guvernarea În același context, prim-vicepreședintele PNL Ciprian Ciucu a afirmat că PSD ar trebui „să își asume guvernarea” și a descris două posibile tipuri de dialog între PSD și PNL: fie solicitarea unui vot de învestitură pentru un guvern PSD, fie recunoașterea incapacității de a guverna și cererea ca PNL să preia guvernarea, cu sprijin la învestitură. În lipsa unei soluții rapide de majoritate, discuția despre anticipate rămâne, în logica lui Boc, o opțiune de rezervă, chiar dacă șansele de materializare sunt reduse în actualul cadru constituțional și în condițiile poziției exprimate de președinte. [...]
