Știri
Știri din categoria Politică
Noul guvern pe care îl pregătește Péter Magyar mută comunicarea publică de la miniștri la o echipă dedicată de purtători de cuvânt, într-o încercare de a institui un „parteneriat cu presa” și de a formaliza răspunsurile la întrebările jurnaliștilor, potrivit G4Media.
Magyar a anunțat pe Facebook numirea a trei purtători de cuvânt ai guvernului maghiar: Vanda Szondi, Éva Magyar și Anita Köböl. Mesajul său pleacă de la ideea că presa liberă este „una dintre cele mai importante garanții ale democrației” și că un guvern „își servește bine țara” dacă nu se teme de întrebări și nu se ascunde de jurnaliști.
„Prin urmare, noul guvern al Ungariei caută un parteneriat cu presa. Când răspundem la întrebări, nu ne exercităm o favoare, ci ne îndeplinim datoria.”
Conform informațiilor citate, deciziile guvernului TISZA nu vor mai fi comunicate public de ministrul care conduce Cabinetul Prim-ministrului, ci de purtătorii de cuvânt. În același timp, prim-ministrul și miniștrii „vor răspunde, bineînțeles, și la întrebările presei”, potrivit presei de la Budapesta menționate în articol.
Magyar își argumentează alegerea prin profilul profesional al celor trei, prezentate ca având experiență jurnalistică:
„Cei trei au învățat ca jurnaliști ce înseamnă să pui întrebări, să observi, să investighezi și să informezi în mod responsabil.”
Mutarea comunicării către purtători de cuvânt și promisiunea de a răspunde întrebărilor presei indică o schimbare de procedură în relația executivului cu spațiul public: cine comunică deciziile și prin ce mecanism. În practică, miza va fi dacă această arhitectură reduce filtrarea politică a mesajelor sau, dimpotrivă, standardizează și mai strict comunicarea guvernamentală — aspect care rămâne de văzut, deoarece articolul nu oferă detalii despre reguli, calendar sau formate de interacțiune cu presa.
Recomandate
PNL Iași declanșează proceduri de sancționare după ce șapte consilieri locali au ignorat consemnul partidului și au votat patru hotărâri legate de proiecte imobiliare , un episod care adâncește ruptura internă și ridică semne de întrebare asupra controlului politic în deciziile de urbanism, potrivit Adevărul . Decizia vine după ședința Consiliului Local din 2 iulie, când cei șapte consilieri PNL au votat în favoarea a patru hotărâri privind aprobarea unor ansambluri imobiliare în mai multe zone ale municipiului Iași, deși Biroul Politic Județean stabilise ca acestea să nu fie susținute. De ce contează: urbanismul devine miza unei crize de disciplină în partid Filiala PNL Iași susține că votul consilierilor contravine unei decizii luate la nivel județean și anunță că va iniția „procedurile statutare de sancționare”, în baza statutului și regulamentelor interne. În justificarea poziției, organizația invocă existența unor investigații ale organelor de anchetă privind spețe urbanistice la nivelul municipalității și afirmă că ar exista informații publice despre negocieri în jurul unor proiecte imobiliare, într-o rețea în care ar apărea membri PSD Iași, reprezentanți ai aparatului Primăriei și „persoane controversate” din zona AUR sau alte formațiuni din Consiliu (informații atribuite de publicație agenției News.ro ). Muraru: „abatere gravă”, Chirica: „șantaje și amenințări” Liderul PNL Iași, Alexandru Muraru , spune că partidul „nu își asumă” voturile pentru proiectele imobiliare, pe care le numește „controversate”, și afirmă că acestea ar putea afecta pe termen lung traficul, dezvoltarea urbană și calitatea vieții în oraș. Muraru anunță că va propune declanșarea procedurilor de sancționare împotriva consilierilor care au votat „împotriva consemnului adoptat în unanimitate”. În replică, primarul Iașiului, Mihai Chirica , îl atacă public pe Muraru, într-o postare pe Facebook, și acuză existența unor „șantaje și amenințări” în culisele partidului. Chirica mai afirmă că Muraru ar aborda temele de urbanism conjunctural și susține că aleșii locali „nu sunt marionete” și nu pot fi „conduși prin telecomandă”. Ce urmează PNL Iași spune că va merge mai departe cu procedurile interne de sancționare. În același timp, tensiunile dintre filiala PNL și primarul Mihai Chirica sunt prezentate ca fiind mai vechi, iar „surse liberale” citate de publicație afirmă că edilul „aproape sigur” nu va mai candida pe listele PNL pentru un nou mandat. [...]
George Simion cere nominalizarea rapidă a unui premier și invocă anticipatele ca ieșire din blocaj , într-un mesaj care ridică miza politică a negocierilor și prelungește incertitudinea asupra guvernării, cu efect direct asupra predictibilității deciziilor publice. Într-o intervenție la emisiunea OFF The Record, liderul AUR a prezentat, potrivit Mediafax , două direcții: alegeri anticipate și presiune pentru o desemnare de prim-ministru într-un termen scurt. Simion i-a indicat drept „matematicieni” ai situației pe Sorin Grindeanu și pe Nicușor Dan și a susținut că, în lipsa unei înțelegeri între actorii politici pe care îi invocă, se va ajunge la „soluțiile” AUR. În același context, el a afirmat că Nicușor Dan și Ilie Bolojan s-au certat și a folosit un limbaj critic la adresa capacității lor de guvernare. Presiune pe calendarul desemnării premierului Liderul AUR a cerut ca Nicușor Dan să facă „până duminică” o nominalizare de premier, menționând că, în caz contrar, „măcar își depune mandatul”. În declarațiile citate de Mediafax, Simion i-a asociat pe Nicușor Dan, Ilie Bolojan și Sorin Grindeanu cu responsabilitatea pentru situația politică. „Eu zic să nu prelungim agonia, de asta-i cer lui Nicușor Dan azi fiind vineri până duminică să facă o nominalizare de premier, măcar își depune mandatul.” Anticipatele, prezentate ca soluție de deblocare Întrebat despre ieșirea din criză, Simion a indicat explicit „alegerile anticipate”. El a susținut că ceilalți actori politici trebuie fie să se împace, fie să ajungă la varianta propusă de AUR. Mesaj de forță: „nimic nu se poate face fără noi” În aceeași intervenție, Simion a transmis că AUR este indispensabil în ecuația politică și a respins ideea unor „trădători” în partid, afirmând că formațiunea are „parlamentari cu coloană vertebrală”. „Nimic nu se poate face fără noi, dar cu mâinile noastre. Să le intre bine în cap.” Context economic invocat: avertisment privind împrumuturile Simion a legat criza politică de tema împrumuturilor publice, afirmând că România riscă să ajungă într-o situație similară Greciei și invocând FMI, Banca Mondială și „Troica” ca repere ale unei posibile presiuni externe, fără a oferi date sau un calendar în sprijinul afirmațiilor. Totodată, el a spus că își dorește ca AUR să ajungă la guvernare și a susținut că, la un moment dat, partidul va avea miniștri și un prim-ministru „din partea AUR la propunerea AUR”. [...]
George Simion își repoziționează public relațiile cu PSD și Realitatea TV , într-un mesaj care sugerează o ruptură de „înțelegeri” și o delimitare de orice influență externă asupra deciziilor AUR, potrivit Mediafax . Președintele AUR a spus că acuzațiile din spațiul public privind poziționarea sa în disputa legată de votarea Guvernului „Adrian Veștea” nu ar veni de la Anca Alexandrescu, ci de la Sorin Grindeanu , pe care îl numește „președintele PSD” și liderul „celui mai votat partid” la 1 decembrie 2024. Simion afirmă că Grindeanu ar încerca să „disemineze” mesajul în spațiul public și leagă acest lucru de faptul că nu ar fi fost demis Mircea Aburdean „de la șefia Camerei”. Miza politică invocată: pacte, funcții și recunoaștere instituțională În aceeași intervenție, Simion susține că Grindeanu l-ar fi votat pe Ilie Bolojan ca premier și că ar fi existat un pact pentru menținerea acestuia până în aprilie 2027, pact despre care afirmă că nu ar fi fost respectat. Liderul AUR insistă că formațiunea sa trebuie tratată ca „actor important” în politica românească. Totodată, Simion reclamă că AUR nu ar fi reprezentat „la BNR”, „la Curtea de Conturi” și în alte „instituții vitale”, deși, spune el, pe baza ponderii parlamentare ar fi avut dreptul la astfel de poziții. În acest context, afirmă că „vom vedea dacă Sorin Grindeanu își respectă înțelegerile sau nu”. Delimitarea de Realitatea TV: „Eu nu execut ordine” Simion a comentat și relația cu Realitatea TV, spunând că „chestiunile ar trebui să fie asumate” în privința poziționărilor editoriale și politice ale trusturilor media, inclusiv în campanii electorale. Întrebat dacă parteneriatul cu Realitatea va continua, a răspuns: „Va mai fi sau nu va mai fi? Nu știu.” Declarația centrală a fost însă delimitarea de ideea că ar acționa la comandă: „Unii credeau că eu o să execut. Eu nu execut ordine din partea nimănui, pentru că m-am născut om liber. Și o să mor om liber. Dacă o să ajung vreodată șantajat cu ceva, mai bine îmi dau demisia decât să fac chestiuni care mă compromit.” Declarațiile au fost făcute în emisiunea „OFF The Record ”, difuzată de Mediafax. [...]
PNL exclude refacerea coaliției cu PSD , iar negocierile pentru formarea guvernului sunt blocate în acest moment de pretenția social-democraților ca liberalii să voteze „pur și simplu” un executiv PSD, fără condiții, potrivit Adevărul , care redă declarațiile europarlamentarului PNL Siegfried Mureșan la „Interviurile Adevărul”, vineri, 3 iulie. Mureșan susține că PNL își va decide singur partenerii politici și respinge ideea că direcția partidului ar putea fi influențată de PSD. În același timp, el afirmă că „au trecut vremurile” în care deciziile privind viitorul PNL se luau „în sediul PSD”. „Noi, Partidul Național Liberal, decidem pe cine avem în curtea noastră și noi decidem cine ne sunt partenerii politici, cum acționăm și alături de cine acționăm.” Blocajul din negocieri: vot „fără condiții” pentru un guvern PSD Europarlamentarul afirmă că PSD ar urmări ca PNL să voteze un guvern social-democrat fără a negocia condiții, iar aici ar fi apărut blocajul. „Ei spun că doresc ca noi să îi votăm pe ei. Acesta este un punct în care negocierile s-au blocat.” În argumentația sa, Mureșan invocă și raportul de forțe din Parlament: PNL, USR și UDMR ar avea împreună 166 de parlamentari, față de 127 ai PSD, ceea ce, în viziunea lui, ar justifica o negociere „pe picior de egalitate”. Ce variante de guvernare vede PNL și unde apare riscul pentru economie Mureșan afirmă că varianta unui guvern PNL-PSD trebuie „exclusă” și că nu va exista o astfel de formulă. „Nu vom avea un guvern în care PNL și PSD să fie împreună.” În același timp, el enumeră trei scenarii posibile: guvern minoritar PNL–USR–UDMR ; guvern minoritar PSD (pe care PNL l-ar putea vota doar „în anumite condiții”, fără ca acestea să fie detaliate în declarațiile citate); PSD își negociază sprijin parlamentar cu AUR, variantă la care PNL „nu participă” și pe care Mureșan o califică drept „periculoasă” și „riscantă” inclusiv pentru „stabilitatea economică a României” și pentru cetățeni. În lipsa unui acord asupra condițiilor de sprijin parlamentar, declarațiile indică menținerea blocajului de negociere și o presiune crescută pentru conturarea rapidă a unei majorități sau a unei formule de guvern minoritar susținut parlamentar. [...]
Siegfried Mureșan avertizează că o eventuală guvernare AUR ar aduce riscuri majore pentru România , invocând exemple din Europa în care partide „extremiste populiste” ajunse la putere au generat consecințe negative, potrivit unui interviu acordat Adevărul . Europarlamentarul PNL, propunerea PNL–USR–UDMR pentru funcția de prim-ministru, spune că speră ca electoratul să înțeleagă miza „fără a fi nevoiți să trecem prin aceste experiențe”. Mureșan a indicat Grecia drept „cel mai bun exemplu”, susținând că țara a fost „la un pas” de a ieși din zona euro în perioada în care a avut „un partid extremist” la guvernare. În acest context, el a concluzionat că „o guvernare AUR ar fi o guvernare foarte rea pentru România”. „Coridor sanitar” față de SOS și explicația pentru cooptarea unui parlamentar În același interviu, europarlamentarul a explicat de ce PNL a acceptat în partid un parlamentar provenit din formațiunea condusă de Diana Șoșoacă . Mureșan a afirmat că persoana cooptată „nu este de acord cu doamna Șoșoacă” și a pus diferențele interne din partidele mici pe seama modului în care au fost făcute listele înainte de alegeri. El a caracterizat însă „linia SOS” drept „antieuropeană” și „pro-rusă”, motiv pentru care, în opinia sa, „trebuie să existe un coridor sanitar privind acel partid”. Critici la adresa președintelui pentru desemnarea lui Adrian Veștea Mureșan a comentat și desemnarea lui Adrian Veștea pentru funcția de prim-ministru, pe care a descris-o drept o greșeală a președintelui Nicușor Dan, pe motiv că nu ar fi existat consultare prealabilă cu PNL. „Un prim-vicepreședinte al partidului, ales contra voinței partidului, fără nici un dialog cu PNL, adică domnul Adrian Veștea, era evident că nu poate avea succes. Stilul celei de-a doua desemnări a fost pe bună dreptate primit cu scepticism de o parte importantă a societății.” În lipsa altor detalii în material despre pașii următori ai negocierilor politice, poziția lui Mureșan rămâne, în principal, un semnal de avertizare privind costurile politice și instituționale pe care le-ar vedea asociate unei guvernări AUR și o critică punctuală la adresa modului de desemnare a unui premier fără consultare cu partidul vizat. [...]
PNL cere convocarea Camerei Deputaților în sesiune extraordinară pentru a nu pierde finanțări din PNRR , în condițiile în care „miza pentru România este de peste 4,5 miliarde de euro” (aprox. 22,5 miliarde lei), potrivit Agerpres . Deputatul PNL Raluca Turcan îi solicită președintelui Camerei Deputaților, Sorin Grindeanu , să convoace o sesiune extraordinară pentru dezbaterea și adoptarea în procedură de urgență a proiectelor legislative necesare pentru a nu rata banii din Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR). Turcan susține că Parlamentul „nu trebuie să stea în vacanță parlamentară” și afirmă că, în următoarele săptămâni, Legislativul ar trebui să dezbată și să adopte „cel puțin șase legi”, fiecare cu o valoare de „cel puțin 770 milioane de euro” (aprox. 3,85 miliarde lei), în logica finanțărilor asociate reformelor din PNRR. Pachetul de legi invocat și domeniile vizate Lista menționată de deputatul PNL include: legea salarizării în sectorul public; modificarea Codului Administrativ privind cariera funcționarilor publici și „garantarea unor concursuri corecte”; adoptarea Codului urbanismului, despre care spune că este blocat în Camera Deputaților; legea pentru întărirea luptei împotriva evaziunii fiscale; legea privind măsurile de reformă din sectorul energetic; legislația în domeniul integrității în funcțiile publice. Presiune politică pe calendarul legislativ, cu miză bugetară În mesajul publicat pe Facebook, Turcan îi cere lui Grindeanu să convoace sesiunea extraordinară „de îndată ce proiectele sunt finalizate și depuse” și afirmă că o parte dintre proiecte ar fi „rămase restante de pe vremea miniștrilor PSD”. „Să nu uităm că bugetul României a fost construit în anul 2026, luându-se în calcul că acești bani vor intra în țară!”, a transmis Raluca Turcan. Din informațiile disponibile în material, nu este precizat un calendar concret pentru depunerea proiectelor sau o reacție a președintelui Camerei Deputaților la solicitare. [...]
