Știri
Știri din categoria Politică
PSD condiționează refacerea coaliției de schimbarea premierului, iar miza imediată este evitarea prelungirii instabilității guvernamentale într-un moment în care urmează să fie publicate noi date despre economie, potrivit Euronews.
Președintele PSD, Sorin Grindeanu, spune că este posibilă refacerea coaliției de guvernare, dar fără Ilie Bolojan în funcția de prim-ministru. Liderul social-democrat afirmă că este dispus la discuții directe „fără orgolii”, inclusiv față în față cu premierul demis, dacă asta ar duce la „o soluție stabilă pentru România”.
„România nu se învârte în jurul unui singur om. România înseamnă mai mult decât Ilie Bolojan. România înseamnă că putem avea rapid un guvern, dacă se așază toată lumea în mod onest la masă. PSD este dispus să facă acest lucru.”
Grindeanu leagă disputa politică de evaluarea direcției economice, afirmând că în două zile urmează să vină datele de la Institutul Național de Statistică (INS) privind starea economiei după primul trimestru, până la finalul lunii martie. În declarațiile sale, el susține că aceste cifre vor fi „o oglindă” a managementului lui Ilie Bolojan și reia ideea că „direcția economică a României este greșită și trebuie schimbată”.
Liderul PSD lansează critici directe la adresa lui Ilie Bolojan, sugerând că acestuia „îi surâde ideea” de a rămâne „ad vitam” (pe viață) prim-ministru și invocă un „val” pe social media pe care îl compară cu ce s-a întâmplat la alegerile prezidențiale din 2024.
„Există viață și după Ilie Bolojan, chiar dacă există un cor mare de lăudători.”
În același timp, Grindeanu afirmă că rămâne deschis dialogului, inclusiv pentru scenariul „refacerii unei coaliții de guvernare fără Ilie Bolojan”.
Grindeanu spune că, până în acest moment, PSD nu a avut discuții cu Partidul Național Liberal, precizând că organizarea internă a PNL este „treaba lor”.
Separat, el afirmă că a avut o întâlnire cu ambasadorii Uniunii Europene acreditați la București, cărora le-a transmis că înțelegerile recente de la Cotroceni privind PNRR, programul SAFE, aderarea la OCDE, cadrul fiscal și măsurile fiscale agreate cu Comisia Europeană „nu comportă schimbări, indiferent de poziția PSD”. Totodată, respinge „categoric” orice asociere cu AUR.
„Nu am avut niciun fel de înțelegere post-moțiune cu AUR.”
În acest cadru, poziția PSD conturează o negociere în care condiția de premier devine elementul central, pe fondul presiunii de a forma rapid un executiv și al așteptării datelor INS invocate de Grindeanu ca reper pentru dezbaterea despre direcția economică.
Recomandate
PSD deschide ușa unui guvern minoritar, semnalând negocieri mai lungi pentru o formulă „stabilă” , potrivit Wall-Street , într-un context în care discuțiile pentru formarea Executivului rămân incerte și pot prelungi perioada de interimat. Sorin Grindeanu , președintele PSD, a spus că preferă o soluție de guvernare „stabilă” în locul uneia „rapide”, chiar dacă asta ar însemna ca negocierile să mai dureze „o săptămână”. Mesajul are miză operațională și economică: întârzierea unei formule cu majoritate clară prelungește impredictibilitatea decizională, într-un moment în care mediul de afaceri urmărește capacitatea viitorului guvern de a funcționa cu sprijin parlamentar consistent. Guvern minoritar: scenariu „care poate fi luat în calcul” Întrebat despre o posibilă formulă de compromis – un guvern minoritar PSD-UDMR – Grindeanu a precizat că nu este varianta pe care și-o dorește, dar a admis că, „în acest moment”, poate deveni un scenariu de lucru. „Dar pare în acest moment că e un scenariu care poate fi luat în calcul. O să vedem şi o să vedem ce ne spune preşedintele.” „Mai bine stabil decât rapid”: PSD acceptă prelungirea negocierilor În ceea ce privește ideea unui „guvern de avarie”, liderul PSD a insistat că prioritatea ar trebui să fie o formulă care să reducă riscul de instabilitate politică. „Mi-aş dori mai degrabă să existe un guvern stabil decât unul rapid, chiar dacă mai stăm o săptămână.” Ce spune Grindeanu despre premier, tehnocrat și consultările de la Cotroceni Grindeanu a mai afirmat că, dacă forurile de conducere ale PSD decid că el ar urma să fie premier într-o formulă cu alte partide, nu va refuza să își asume funcția. Totodată, a arătat că deciziile în partid vor fi luate „lărgit”, fără a avansa o concluzie înainte ca scenariile să fie clarificate. Pe varianta unui premier tehnocrat, Grindeanu a spus că PSD „nu are îngrădiri din perspectiva aceasta”, deși nu este opțiunea pe care partidul și-ar dori-o. În plan politic, liderul PSD a declarat că ar accepta să stea față în față cu președintele PNL, Ilie Bolojan , la consultările de la Palatul Cotroceni, „dacă pentru România se va găsi o soluție potrivită” și cu condiția ca aceasta să însemne refacerea coaliției fără Ilie Bolojan. Grindeanu a menționat și că s-a întâlnit cu ambasadorii statelor membre UE, cărora le-a transmis aceeași preferință pentru un guvern „stabil”. [...]
Analiza Frankfurter Allgemeine Zeitung indică faptul că PSD își conservă puterea prin controlul resurselor locale și al fondurilor publice , un mecanism care poate influența direct ritmul reformelor și accesul României la bani europeni, potrivit G4Media . Cotidianul german pornește de la aparentul paradox: PSD a fost „aproape permanent la putere” după 1989 și a câștigat repetat alegeri, deși este perceput în România ca „profund corupt”. Explicația avansată în analiză ține mai puțin de ideologie și mai mult de infrastructura de partid și de capacitatea de a distribui resurse în teritoriu. „Partidul primarilor” și avantajul de infrastructură din anii ’90 Publicația îl citează pe istoricul Oliver Jens Schmitt, specialist în Europa de Sud-Est, care susține că PSD a avut în anii ’90 un „avantaj uriaș la start”, preluând infrastructura aparatului comunist, ceea ce ar explica de ce rămâne puternic în provincie. În această logică, PSD este descris drept „partidul primarilor”: o rețea locală care îi oferă forță electorală, dar îl și vulnerabilizează, tocmai prin dependența de mecanismele de control și distribuție a resurselor. Miza financiară: bani publici și fonduri europene direcționate către clientelă Un punct central al articolului este că „mașinăria de putere” a PSD ar fi reușit, timp de decenii, să redirecționeze bani publici și fonduri europene către propria clientelă. În același cadru, de la liderul PSD Sorin Grindeanu „se așteaptă”, la fel ca de la predecesori, să mențină intact mecanismul și accesul la resursele financiare. Schmitt afirmă că PSD, împreună cu AUR, l-a demis pe premierul Ilie Bolojan tocmai pentru că acesta ar fi încercat să pună capăt acestor practici. Riscul de blocaj pe PNRR și tensiunea cu familia politică europeană Europarlamentarul PNL Siegfried Mureșan critică, în același material, atitudinea socialiștilor europeni față de PSD, susținând că au fost „mult prea tăcuți” în fața alianței cu „extremiștii antieuropeni”, care ar fi dus la căderea unui premier „proeuropean și reformist”. Tot Mureșan avertizează asupra riscului ca România să piardă următoarele tranșe din fondurile europene din Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR) , în contextul instabilității politice și al disputelor legate de reforme. Contextul politic: PSD și AUR, alianță de conjunctură Analiza notează că demiterea lui Ilie Bolojan a fost provocată de două partide percepute ca fiind din tabere diferite: AUR, caracterizat drept partid naționalist radical de dreapta, și PSD, încadrat „cel puțin formal” la stânga moderată. În paralel, ascensiunea AUR în sondaje este pusă pe seama imaginii de partid „antisistem”. În citatul atribuit lui Schmitt, PSD este descris astfel: „Mulți membri ai PSD au orientări antioccidentale. La nivel de bază, numeroși membri împărtășesc ideile AUR. În esență, PSD este un partid clientelar naționalist-populist, iar pretinsa sa orientare proeuropeană are legătură în primul rând cu fondurile europene.” Pentru mediul economic, concluzia practică a acestei radiografii este că disputa politică se mută în jurul controlului asupra resurselor publice și al condiționalităților europene, cu efecte potențiale asupra stabilității guvernării și a fluxului de finanțare din PNRR. [...]
Președintele Nicușor Dan urmărește să evite o nominalizare de premier care să pice în Parlament , iar la Cotroceni sunt luate în calcul patru formule de guvernare, într-un context în care actualul executiv funcționează interimar și are atribuții limitate, potrivit G4Media . Miza imediată este una de funcționare a statului: sursa arată că Nicușor Dan își dorește ca, în momentul în care face nominalizarea, premierul propus să aibă deja o susținere „agreată” în Parlament, astfel încât să treacă de vot. Totuși, rămâne neclar cum ar putea fi asigurat acest vot în varianta unui guvern minoritar. Ce variante de guvern sunt pe masă Potrivit informațiilor citate, președintele are în acest moment patru scenarii: guvern minoritar în jurul PSD; guvern minoritar în jurul PNL; guvern tehnocrat 100%; guvern cu premier tehnocrat și miniștri politici. În același timp, posibilitatea ca Ilie Bolojan să fie desemnat din nou premier „nu a fost analizată la Cotroceni”, conform surselor citate. Calendarul consultărilor și termenul țintă Șeful statului ar urma să aibă noi consultări cu partidele la Cotroceni joi sau vineri, după terminarea summit-ului B9 de la București. Sursa mai indică faptul că este de așteptat și o nouă rundă de discuții cu liderii politici săptămâna viitoare. Nicușor Dan ar vrea ca până la finalul lunii mai să existe o propunere de premier. Contextul politic și blocajul executivului Criza guvernamentală a fost declanșată după ce PSD și AUR au dărâmat prin vot în Parlament guvernul Bolojan, mai notează sursa. După moțiunea de cenzură , PNL și USR au decis să nu mai facă o coaliție de guvernare cu PSD. În prezent, executivul condus de Ilie Bolojan funcționează interimar, „fără a putea adopta ordonanțe și proiecte de lege”, ceea ce crește presiunea pentru conturarea rapidă a unei majorități sau a unei formule care să treacă de Parlament. [...]
PSD ia în calcul atragerea de parlamentari din POT, SOS și PACE pentru a-și întări opțiunile de guvernare , în condițiile în care negocierile pentru formarea noului Executiv ar putea fi reluate după reuniunea B9, potrivit informațiilor relatate de Adevărul . Sorin Grindeanu ar fi spus „în spatele ușilor închise” că PSD nu își limitează scenariile, „de la premier PSD la trecerea în opoziție”, și că partidul nu a pus condiții în discuțiile de până acum. În același timp, liderul social-democrat a indicat că nu își dorește un guvern minoritar, deși nu îl exclude. „Racolările”, ca soluție de aritmetică parlamentară În ceea ce privește configurația viitorului guvern, Grindeanu a sugerat că o parte dintre parlamentarii altor formațiuni ar putea deveni neafiliați sau ar putea trece la PSD, invocând discuții anterioare moțiunii de cenzură: „Am avut discuții înainte de moțiune să treacă POT, SOS și PACE la neafiliați sau la PSD - unii dintre ei sunt rezonabili”. Miza unei astfel de mișcări este una de aritmetică parlamentară: în lipsa unei majorități stabile, fiecare vot suplimentar poate înclina balanța între un guvern cu susținere solidă și un executiv vulnerabil la noi moțiuni. Presiunea economică invocată: inflație „aproape 11” Grindeanu a mai spus că și-ar dori formarea rapidă a unui guvern, argumentând că urmează date economice slabe pentru primul trimestru și avansând posibilitatea unei inflații cu două cifre, „aproape 11”, potrivit aceleiași relatări. Context: guvern demis, consultări în curs Criza politică a fost declanșată de moțiunea de cenzură depusă de PSD și AUR, care a trecut cu 281 de voturi „pentru”, din 288 de parlamentari prezenți. Guvernul condus de Ilie Bolojan a fost demis și rămâne interimar până la formarea unui nou executiv. În perioada următoare, președintele Nicușor Dan urmează să continue consultările cu partidele parlamentare înaintea negocierilor oficiale pentru desemnarea unui nou premier, după ce a început consultări informale miercuri, 6 mai , cu liderii partidelor aflate la guvernare. În paralel, AUR ia în calcul suspendarea președintelui dacă nu convoacă consultări pentru desemnarea unui nou premier după căderea Guvernului Bolojan. [...]
PNL avertizează că prelungirea crizei politice după moțiunea de cenzură „costă România” prin pierderi de încredere și frânarea investițiilor , acuzând PSD că nu a prezentat un plan de guvernare la aproape trei săptămâni de la retragerea miniștrilor din Executiv, potrivit G4Media . Într-un comunicat transmis luni, PNL susține că au trecut 18 zile de la retragerea miniștrilor PSD din Guvern și 6 zile de la votarea moțiunii de cenzură împotriva Guvernului condus de Ilie Bolojan , moțiune votată „alături de formațiunea extremistă AUR”. Liberalii afirmă că, în acest interval, PSD „nu a prezentat românilor nicio soluție serioasă” pentru guvernarea țării. Miza economică invocată de PNL: investiții și stabilitate PNL leagă direct prelungirea incertitudinii politice de efecte economice și administrative, susținând că „fiecare zi” în care criza este menținută „costă România”, inclusiv prin afectarea nivelului de trai, a încrederii și a stabilității economice, dar și prin impact asupra investițiilor și a capacității statului de a lua decizii. Ce cere PNL de la PSD după consultările de la Cotroceni Liberalii solicită PSD să spună public cu ce soluții a mers la consultările de la Palatul Cotroceni și dacă există „un plan real de guvernare” sau demersul a fost „un joc politic iresponsabil”. PNL mai afirmă că, timp de 10 luni, PSD nu ar fi venit cu soluții alternative la programul de guvernare pe care l-a asumat, dar de care „s-a dezis” pe măsură ce în Coaliție și în Guvern au fost aprobate „măsuri impopulare, dar necesare și urgente”. „Dacă PSD nu are soluții pentru România, atunci trebuie să aibă măcar onestitatea de a recunoaște public acest lucru. Nu poți provoca o criză majoră și apoi să lași țara suspendată în incertitudine.” În același mesaj, PNL se prezintă drept „partid responsabil”, preocupat de stabilitatea țării, continuarea investițiilor și consolidarea statutului european și euroatlantic al României. [...]
PSD semnalează că acceptă un premier tehnocrat pentru a debloca formarea guvernului , într-un moment în care negocierile pentru o nouă majoritate se poartă pe fondul refuzului PNL și USR de a reintra într-o alianță de guvernare cu social-democrații, potrivit Wall-Street . Liderul senatorilor PSD, Daniel Zamfir , a spus că partidul își asumă mai multe formule de guvernare: fie un premier PSD, fie un prim-ministru din partea altui partid din coaliție, fie varianta unui premier independent, tehnocrat, dacă aceasta ar „debloca lucrurile”. „Dacă asta este soluţia care va debloca lucrurile în momentul ăsta, de ce nu?” Linia roșie: fără colaborare la guvernare cu AUR Zamfir a insistat că PSD își asumă guvernarea doar într-o formulă cu „partide pro-occidentale” și a exclus explicit o colaborare cu AUR. În același context, el a afirmat că moțiunea de cenzură a avut ca scop plecarea premierului Ilie Bolojan. „Nu va exista nicio colaborare la guvernare cu AUR.” Ce urmează în negocieri și calendarul posibil În plan operațional, președintele PSD, Sorin Grindeanu , ar urma să aibă luni întâlniri cu reprezentanți ai partidelor și cu parlamentari neafiliați pentru conturarea unei noi majorități parlamentare. Potrivit unor surse politice citate, discuțiile de la Palatul Parlamentului vizează UDMR, grupul minorităților naționale și deputați și senatori neafiliați. O primă serie de negocieri oficiale pentru formarea unui nou guvern ar putea avea loc vineri sau lunea viitoare, la Palatul Cotroceni, în condițiile în care PNL și USR au decis să nu mai intre într-o alianță de guvernare cu PSD. [...]
