Știri
Știri din categoria Politică
Liderul senatorilor AUR respinge scenariul unui „guvern minoritar”, pe motiv că ar fi imposibil de învestit fără o majoritate, într-un moment în care, în spațiul politic, se discută despre formule de guvernare alternative și despre refacerea coaliției, potrivit Adevărul.
Petrișor Peiu susține că orice guvern are nevoie de cel puțin 233 de voturi în Parlament pentru a fi învestit, ceea ce ar presupune automat existența unei majorități care îl susține. În acest context, el califică sintagma „guvern minoritar” drept „o monstruozitate lingvistică” și spune că ideea nu are fundament politic real. Declarațiile au fost făcute, conform Digi24.
„Guvern minoritar. Nu există un guvern minoritar. Pentru a fi guvern, el trebuie învestit, deci strânge cel puțin 233 de voturi. Atunci nu mai e minoritar, are o majoritate care îl susține. Nu cred că cineva serios poate pune problema unui guvern așa-zis minoritar, care e o monstruozitate lingvistică, nu există.”
Peiu s-a declarat sceptic și în privința variantei unui premier tehnocrat, argumentând că, odată ce obține sprijin parlamentar, orice șef de guvern devine inevitabil un actor politic. El admite însă posibilitatea unor guverne de tranziție conduse de tehnocrați, dar doar pe termen scurt și cu obiective limitate, precum organizarea de alegeri anticipate.
„Orice premier devine politic atunci când strânge în jurul său o majoritate politică pentru învestire (...) Nicidecum nu poate fi imaginat un guvern cu premier zis tehnocrat care să facă ceea ce este de făcut azi în România, adică niște schimbări ample.”
În paralel, Kelemen Hunor a declarat, după o discuție cu liderul PSD Sorin Grindeanu, că își dorește refacerea actualei coaliții de guvernare. Liderul UDMR a spus că ia în calcul inclusiv susținerea unui guvern minoritar, în eventualitatea în care președintele Nicușor Dan l-ar nominaliza pe Sorin Grindeanu pentru funcția de prim-ministru.
Recomandate
PSD deschide ușa unui guvern minoritar, semnalând negocieri mai lungi pentru o formulă „stabilă” , potrivit Wall-Street , într-un context în care discuțiile pentru formarea Executivului rămân incerte și pot prelungi perioada de interimat. Sorin Grindeanu , președintele PSD, a spus că preferă o soluție de guvernare „stabilă” în locul uneia „rapide”, chiar dacă asta ar însemna ca negocierile să mai dureze „o săptămână”. Mesajul are miză operațională și economică: întârzierea unei formule cu majoritate clară prelungește impredictibilitatea decizională, într-un moment în care mediul de afaceri urmărește capacitatea viitorului guvern de a funcționa cu sprijin parlamentar consistent. Guvern minoritar: scenariu „care poate fi luat în calcul” Întrebat despre o posibilă formulă de compromis – un guvern minoritar PSD-UDMR – Grindeanu a precizat că nu este varianta pe care și-o dorește, dar a admis că, „în acest moment”, poate deveni un scenariu de lucru. „Dar pare în acest moment că e un scenariu care poate fi luat în calcul. O să vedem şi o să vedem ce ne spune preşedintele.” „Mai bine stabil decât rapid”: PSD acceptă prelungirea negocierilor În ceea ce privește ideea unui „guvern de avarie”, liderul PSD a insistat că prioritatea ar trebui să fie o formulă care să reducă riscul de instabilitate politică. „Mi-aş dori mai degrabă să existe un guvern stabil decât unul rapid, chiar dacă mai stăm o săptămână.” Ce spune Grindeanu despre premier, tehnocrat și consultările de la Cotroceni Grindeanu a mai afirmat că, dacă forurile de conducere ale PSD decid că el ar urma să fie premier într-o formulă cu alte partide, nu va refuza să își asume funcția. Totodată, a arătat că deciziile în partid vor fi luate „lărgit”, fără a avansa o concluzie înainte ca scenariile să fie clarificate. Pe varianta unui premier tehnocrat, Grindeanu a spus că PSD „nu are îngrădiri din perspectiva aceasta”, deși nu este opțiunea pe care partidul și-ar dori-o. În plan politic, liderul PSD a declarat că ar accepta să stea față în față cu președintele PNL, Ilie Bolojan , la consultările de la Palatul Cotroceni, „dacă pentru România se va găsi o soluție potrivită” și cu condiția ca aceasta să însemne refacerea coaliției fără Ilie Bolojan. Grindeanu a menționat și că s-a întâlnit cu ambasadorii statelor membre UE, cărora le-a transmis aceeași preferință pentru un guvern „stabil”. [...]
PSD condiționează refacerea coaliției de schimbarea premierului , iar miza imediată este evitarea prelungirii instabilității guvernamentale într-un moment în care urmează să fie publicate noi date despre economie, potrivit Euronews . Președintele PSD, Sorin Grindeanu , spune că este posibilă refacerea coaliției de guvernare, dar fără Ilie Bolojan în funcția de prim-ministru. Liderul social-democrat afirmă că este dispus la discuții directe „fără orgolii”, inclusiv față în față cu premierul demis, dacă asta ar duce la „o soluție stabilă pentru România”. „România nu se învârte în jurul unui singur om. România înseamnă mai mult decât Ilie Bolojan. România înseamnă că putem avea rapid un guvern, dacă se așază toată lumea în mod onest la masă. PSD este dispus să facă acest lucru.” Presiunea calendarului: date economice de la INS în două zile Grindeanu leagă disputa politică de evaluarea direcției economice, afirmând că în două zile urmează să vină datele de la Institutul Național de Statistică (INS) privind starea economiei după primul trimestru, până la finalul lunii martie. În declarațiile sale, el susține că aceste cifre vor fi „o oglindă” a managementului lui Ilie Bolojan și reia ideea că „direcția economică a României este greșită și trebuie schimbată”. Critici la adresa lui Bolojan și mesajul „există viață și după el” Liderul PSD lansează critici directe la adresa lui Ilie Bolojan, sugerând că acestuia „îi surâde ideea” de a rămâne „ad vitam” (pe viață) prim-ministru și invocă un „val” pe social media pe care îl compară cu ce s-a întâmplat la alegerile prezidențiale din 2024. „Există viață și după Ilie Bolojan, chiar dacă există un cor mare de lăudători.” În același timp, Grindeanu afirmă că rămâne deschis dialogului, inclusiv pentru scenariul „refacerii unei coaliții de guvernare fără Ilie Bolojan”. Fără discuții cu PNL, dar semnal către ambasadorii UE: „nu avem nicio înțelegere cu AUR” Grindeanu spune că, până în acest moment, PSD nu a avut discuții cu Partidul Național Liberal, precizând că organizarea internă a PNL este „treaba lor”. Separat, el afirmă că a avut o întâlnire cu ambasadorii Uniunii Europene acreditați la București, cărora le-a transmis că înțelegerile recente de la Cotroceni privind PNRR, programul SAFE, aderarea la OCDE, cadrul fiscal și măsurile fiscale agreate cu Comisia Europeană „nu comportă schimbări, indiferent de poziția PSD”. Totodată, respinge „categoric” orice asociere cu AUR. „Nu am avut niciun fel de înțelegere post-moțiune cu AUR.” În acest cadru, poziția PSD conturează o negociere în care condiția de premier devine elementul central, pe fondul presiunii de a forma rapid un executiv și al așteptării datelor INS invocate de Grindeanu ca reper pentru dezbaterea despre direcția economică. [...]
Analiza Frankfurter Allgemeine Zeitung indică faptul că PSD își conservă puterea prin controlul resurselor locale și al fondurilor publice , un mecanism care poate influența direct ritmul reformelor și accesul României la bani europeni, potrivit G4Media . Cotidianul german pornește de la aparentul paradox: PSD a fost „aproape permanent la putere” după 1989 și a câștigat repetat alegeri, deși este perceput în România ca „profund corupt”. Explicația avansată în analiză ține mai puțin de ideologie și mai mult de infrastructura de partid și de capacitatea de a distribui resurse în teritoriu. „Partidul primarilor” și avantajul de infrastructură din anii ’90 Publicația îl citează pe istoricul Oliver Jens Schmitt, specialist în Europa de Sud-Est, care susține că PSD a avut în anii ’90 un „avantaj uriaș la start”, preluând infrastructura aparatului comunist, ceea ce ar explica de ce rămâne puternic în provincie. În această logică, PSD este descris drept „partidul primarilor”: o rețea locală care îi oferă forță electorală, dar îl și vulnerabilizează, tocmai prin dependența de mecanismele de control și distribuție a resurselor. Miza financiară: bani publici și fonduri europene direcționate către clientelă Un punct central al articolului este că „mașinăria de putere” a PSD ar fi reușit, timp de decenii, să redirecționeze bani publici și fonduri europene către propria clientelă. În același cadru, de la liderul PSD Sorin Grindeanu „se așteaptă”, la fel ca de la predecesori, să mențină intact mecanismul și accesul la resursele financiare. Schmitt afirmă că PSD, împreună cu AUR, l-a demis pe premierul Ilie Bolojan tocmai pentru că acesta ar fi încercat să pună capăt acestor practici. Riscul de blocaj pe PNRR și tensiunea cu familia politică europeană Europarlamentarul PNL Siegfried Mureșan critică, în același material, atitudinea socialiștilor europeni față de PSD, susținând că au fost „mult prea tăcuți” în fața alianței cu „extremiștii antieuropeni”, care ar fi dus la căderea unui premier „proeuropean și reformist”. Tot Mureșan avertizează asupra riscului ca România să piardă următoarele tranșe din fondurile europene din Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR) , în contextul instabilității politice și al disputelor legate de reforme. Contextul politic: PSD și AUR, alianță de conjunctură Analiza notează că demiterea lui Ilie Bolojan a fost provocată de două partide percepute ca fiind din tabere diferite: AUR, caracterizat drept partid naționalist radical de dreapta, și PSD, încadrat „cel puțin formal” la stânga moderată. În paralel, ascensiunea AUR în sondaje este pusă pe seama imaginii de partid „antisistem”. În citatul atribuit lui Schmitt, PSD este descris astfel: „Mulți membri ai PSD au orientări antioccidentale. La nivel de bază, numeroși membri împărtășesc ideile AUR. În esență, PSD este un partid clientelar naționalist-populist, iar pretinsa sa orientare proeuropeană are legătură în primul rând cu fondurile europene.” Pentru mediul economic, concluzia practică a acestei radiografii este că disputa politică se mută în jurul controlului asupra resurselor publice și al condiționalităților europene, cu efecte potențiale asupra stabilității guvernării și a fluxului de finanțare din PNRR. [...]
PSD semnalează că acceptă un premier tehnocrat pentru a debloca formarea guvernului , într-un moment în care negocierile pentru o nouă majoritate se poartă pe fondul refuzului PNL și USR de a reintra într-o alianță de guvernare cu social-democrații, potrivit Wall-Street . Liderul senatorilor PSD, Daniel Zamfir , a spus că partidul își asumă mai multe formule de guvernare: fie un premier PSD, fie un prim-ministru din partea altui partid din coaliție, fie varianta unui premier independent, tehnocrat, dacă aceasta ar „debloca lucrurile”. „Dacă asta este soluţia care va debloca lucrurile în momentul ăsta, de ce nu?” Linia roșie: fără colaborare la guvernare cu AUR Zamfir a insistat că PSD își asumă guvernarea doar într-o formulă cu „partide pro-occidentale” și a exclus explicit o colaborare cu AUR. În același context, el a afirmat că moțiunea de cenzură a avut ca scop plecarea premierului Ilie Bolojan. „Nu va exista nicio colaborare la guvernare cu AUR.” Ce urmează în negocieri și calendarul posibil În plan operațional, președintele PSD, Sorin Grindeanu , ar urma să aibă luni întâlniri cu reprezentanți ai partidelor și cu parlamentari neafiliați pentru conturarea unei noi majorități parlamentare. Potrivit unor surse politice citate, discuțiile de la Palatul Parlamentului vizează UDMR, grupul minorităților naționale și deputați și senatori neafiliați. O primă serie de negocieri oficiale pentru formarea unui nou guvern ar putea avea loc vineri sau lunea viitoare, la Palatul Cotroceni, în condițiile în care PNL și USR au decis să nu mai intre într-o alianță de guvernare cu PSD. [...]
UDMR respinge un guvern minoritar PSD-UDMR, iar PSD îl tratează doar ca opțiune de avarie , ceea ce prelungește incertitudinea politică și complică formarea rapidă a unei majorități funcționale în Parlament, potrivit Antena 3 . Kelemen Hunor a declarat, după o discuție cu liderul PSD Sorin Grindeanu, că varianta unui guvern minoritar PSD-UDMR „n-are nicio realitate” și că, în actualul context, un executiv fără majoritate nu ar putea guverna și susține decizii. În schimb, liderul UDMR spune că „principala variantă de lucru” este refacerea coaliției majoritare, cu „un premier care poate fi acceptat de toată lumea”. „N-are nicio realitate această variantă. Nu există această posibilitate pentru că nu ai un raționament politic.” PSD: guvern minoritar, posibil „de luat în calcul”, dar preferința rămâne stabilitatea Sorin Grindeanu a spus că un guvern minoritar PSD-UDMR nu este o soluție pe care și-o dorește, însă „pare în acest moment un scenariu care poate fi luat în calcul”. Întrebat despre un guvern de tranziție, liderul PSD a indicat că preferă „mai degrabă un guvern stabil decât unul rapid”. În privința unei eventuale nominalizări a sa ca premier, Grindeanu a afirmat că deciziile se iau în partid „într-un cadru larg” și că, dacă va exista o propunere susținută de colegi, „nu refuz nimic”. Totodată, a precizat că nici un guvern tehnocrat nu este o variantă dorită și a menționat și posibilitatea ca PSD să treacă în opoziție. Miza imediată: continuitatea angajamentelor pe PNRR , SAFE și OECD În aceeași zi, după întâlnirea cu ambasadorii UE, Grindeanu a transmis că angajamentele discutate la Cotroceni privind PNRR, SAFE, OECD, cadrul fiscal și măsurile fiscale agreate cu Comisia Europeană „nu comportă schimbări”, indiferent dacă PSD va fi la guvernare sau în opoziție. El a mai spus că le-a comunicat ambasadorilor că „nu a avut nicio înțelegere cu AUR”. „Tot ce am convenit (…) legat de PNRR, de SAFE, de OECD, de cadrul fiscal şi măsurile fiscale agreate cu Comisia Europeană nu comportă schimbări.” Contextul politic: majoritatea pentru guvern, încă neclară Antena 3 descrie o criză politică în care formarea unei majorități pare dificilă, iar consultările sunt amânate pentru ca președintele Nicușor Dan să se concentreze pe Summitul B9 de la București . În acest tablou sunt vehiculate scenarii de guvern minoritar, inclusiv unul de dreapta (PNL, UDMR, USR și minorități, susținut de PSD) și unul de stânga (PSD, UDMR și minorități, cu sprijin parlamentar necesar din partea PNL și USR). Guvernul Bolojan a fost demis pe 5 mai, cu 281 de voturi, prin moțiune de cenzură PSD-AUR, iar președintele a avut o primă serie de discuții neoficiale cu liderii fostei coaliții pe 7 mai, potrivit informațiilor din material. [...]
România rămâne cu un guvern interimar fără putere de legiferare, iar președintele Nicușor Dan ia în calcul patru formule de cabinet care ar trebui să treacă rapid de votul Parlamentului, potrivit Economedia . Cele patru scenarii aflate „pe masă”, conform informațiilor citate de Economedia (și atribuite și G4Media), sunt: guvern minoritar în jurul PSD; guvern minoritar în jurul PNL; guvern tehnocrat 100%; guvern cu premier tehnocrat și miniștri politici. Un detaliu relevant din discuțiile de la Cotroceni este că varianta desemnării din nou a lui Ilie Bolojan ca premier „nu a fost analizată”, potrivit surselor citate. Calendarul consultărilor și ținta pentru nominalizarea premierului Șeful statului ar urma să aibă noi consultări cu partidele la Cotroceni joi sau vineri, după încheierea summitului B9 de la București, iar o nouă rundă de discuții este așteptată și săptămâna viitoare. Conform surselor citate, Nicușor Dan ar vrea ca până la finalul lunii mai să aibă o propunere de premier și își dorește ca, în momentul nominalizării, candidatul să aibă deja o susținere agreată în Parlament, astfel încât să poată trece de vot. În același timp, rămâne neclar „cum ar putea avea asigurat votul un guvern minoritar”. De ce contează: blocajul de decizie al executivului interimar Contextul este criza guvernamentală declanșată după ce PSD și AUR au dărâmat prin vot în Parlament guvernul Bolojan. După moțiunea de cenzură , PNL și USR au decis să nu mai facă o coaliție de guvernare cu PSD. În prezent, executivul condus de Ilie Bolojan funcționează interimar, „fără a putea adopta ordonanțe și proiecte de lege”, ceea ce menține un blocaj operațional până la instalarea unui guvern cu mandat deplin. [...]
