Știri
Știri din categoria Politică
PSD deschide ușa unui guvern minoritar, semnalând negocieri mai lungi pentru o formulă „stabilă”, potrivit Wall-Street, într-un context în care discuțiile pentru formarea Executivului rămân incerte și pot prelungi perioada de interimat.
Sorin Grindeanu, președintele PSD, a spus că preferă o soluție de guvernare „stabilă” în locul uneia „rapide”, chiar dacă asta ar însemna ca negocierile să mai dureze „o săptămână”. Mesajul are miză operațională și economică: întârzierea unei formule cu majoritate clară prelungește impredictibilitatea decizională, într-un moment în care mediul de afaceri urmărește capacitatea viitorului guvern de a funcționa cu sprijin parlamentar consistent.
Întrebat despre o posibilă formulă de compromis – un guvern minoritar PSD-UDMR – Grindeanu a precizat că nu este varianta pe care și-o dorește, dar a admis că, „în acest moment”, poate deveni un scenariu de lucru.
„Dar pare în acest moment că e un scenariu care poate fi luat în calcul. O să vedem şi o să vedem ce ne spune preşedintele.”
În ceea ce privește ideea unui „guvern de avarie”, liderul PSD a insistat că prioritatea ar trebui să fie o formulă care să reducă riscul de instabilitate politică.
„Mi-aş dori mai degrabă să existe un guvern stabil decât unul rapid, chiar dacă mai stăm o săptămână.”
Grindeanu a mai afirmat că, dacă forurile de conducere ale PSD decid că el ar urma să fie premier într-o formulă cu alte partide, nu va refuza să își asume funcția. Totodată, a arătat că deciziile în partid vor fi luate „lărgit”, fără a avansa o concluzie înainte ca scenariile să fie clarificate.
Pe varianta unui premier tehnocrat, Grindeanu a spus că PSD „nu are îngrădiri din perspectiva aceasta”, deși nu este opțiunea pe care partidul și-ar dori-o.
În plan politic, liderul PSD a declarat că ar accepta să stea față în față cu președintele PNL, Ilie Bolojan, la consultările de la Palatul Cotroceni, „dacă pentru România se va găsi o soluție potrivită” și cu condiția ca aceasta să însemne refacerea coaliției fără Ilie Bolojan. Grindeanu a menționat și că s-a întâlnit cu ambasadorii statelor membre UE, cărora le-a transmis aceeași preferință pentru un guvern „stabil”.
Recomandate
Europarlamentarul Siegfried Mureșan susține că PSD și-a pierdut pârghiile de influență în Parlament , iar această schimbare ar redesena competiția politică la următoarele alegeri, pe axa AUR versus „forțele pro-europene” conduse de Ilie Bolojan, potrivit G4Media . Mureșan afirmă, într-o postare pe Facebook, că PSD trece printr-o „schimbare istorică” și că a pierdut „rolul de principal partid din România”. El argumentează că, „de la Revoluție încoace”, PSD a influențat decisiv jocul politic inclusiv din opoziție și dă ca exemple perioada 1996–2000, când PDSR ar fi „sabotat” reformele CDR, precum și guvernul minoritar Tăriceanu, menținut în funcție cu sprijin din opoziție. În același registru, europarlamentarul invocă și anul 2016, când, în timpul guvernului tehnocrat condus de Dacian Cioloș, PSD ar fi deținut „cele mai multe funcții în eșalonul 2” și ar fi condus „de facto” țara. De ce contează: semnal de repoziționare a majorităților parlamentare Miza afirmației lui Mureșan este că PSD ar fi ajuns, „pentru prima dată”, în situația de a nu mai putea influența deciziile din Parlament. El susține că, deși au existat „doi premieri desemnați” care au fost „pe placul lor”, social-democrații „nu au reușit să construiască o majoritate” parlamentară. Pe această bază, Mureșan apreciază că PSD „nu va mai recâștiga influența” exercitată în ultimii peste 30 de ani și anticipează că următoarea confruntare electorală va fi între „partidul extremist, populist, antieuropean AUR” și „forțele pro-europene conduse de Ilie Bolojan”. Context politic: Mureșan, propunere de premier, dar nedesemnat G4Media amintește că Siegfried Mureșan a fost propunerea comună a PNL, USR și UDMR pentru funcția de prim-ministru, însă nu a fost desemnat de președintele României, Nicușor Dan . [...]
PSD avertizează că blocajul politic poate tăia accesul României la fondurile SAFE , susținând că, fără un guvern învestit cu puteri depline, nu poate fi inițiat cadrul legal necesar pentru aprobarea acordului de împrumut, potrivit Antena 3 . Social-democrații cer celorlalte partide parlamentare „deblocarea de urgență” a negocierilor pentru formarea noului Executiv și afirmă că România riscă să piardă accesul la fondurile europene din instrumentul Security Action for Europe (SAFE) , invocând imposibilitatea de a parcurge pașii legislativi în actualul context. De ce spune PSD că nu se poate avansa fără un guvern cu puteri depline PSD susține că, potrivit OUG 64/2007 privind datoria publică, inițierea proiectului de lege pentru aprobarea Acordului de Împrumut SAFE este „competența exclusivă” a Guvernului României. În această logică, parlamentarii sau grupurile parlamentare nu ar avea dreptul și competența de a iniția un astfel de proiect, iar actul normativ ar putea fi elaborat doar de Ministerul Finanțelor Publice. În același mesaj, PSD afirmă că, în condițiile în care Guvernul este demis, acesta „nu are dreptul de a iniția niciun proiect de lege”, ceea ce ar bloca aprobarea cadrului legal necesar accesării banilor. Presiune pe partidele „pro-europene” și miza SAFE PSD afirmă că „singura cale” pentru accesarea fondurilor SAFE este învestirea rapidă a unui guvern cu puteri depline, care să inițieze actul normativ. Partidul cere partidelor parlamentare, „și mai ales celor care se declară pro-europene”, să renunțe la „orgolii” și să intre în negocieri pentru formarea urgentă a noului guvern. În mesaj, PSD califică menținerea blocajului politic drept o „abordare anti-națională” și o „amenințare deosebit de gravă” la adresa securității României, în contextul în care instrumentul SAFE este prezentat ca relevant pentru consolidarea capacității de apărare. Ce urmează în negocierile politice Antena 3 relatează, citând surse, că președintele Nicușor Dan i-a chemat luni la discuții la Cotroceni pe liderii Sorin Grindeanu, Ilie Bolojan, Kelemen Hunor și Dominic Fritz, într-o nouă încercare de deblocare a crizei politice. Totodată, președintele PSD, Sorin Grindeanu, a declarat că, „în principiu”, este de acord cu un „guvern de armistițiu”, dar că PSD nu susține un executiv condus de Siegfried Mureșan, despre care a spus că „este un Bolojan mai mic”. Grindeanu a mai afirmat că USR „ar trebui să meargă în opoziție”. [...]
Europarlamentarul PNL Siegfried Mureșan susține că PSD nu mai poate controla deciziile din Parlament , iar această pierdere de influență ar explica „dezorientarea” social-democraților și ar repoziționa competiția politică înaintea următoarelor alegeri, potrivit Agerpres . Mureșan afirmă, într-o postare pe Facebook, că PSD și-ar fi pierdut „pentru totdeauna” rolul de principal partid din România, rol pe care l-ar fi avut „de la Revoluție încoace”, inclusiv în perioadele în care a fost în opoziție. Argumentul central: PSD nu mai poate face majorități În evaluarea europarlamentarului liberal, schimbarea esențială este că PSD ar fi ajuns, „pentru prima dată”, în situația de a nu mai putea influența deciziile din Parlamentul României . El susține că, deși au existat „doi premieri desemnați” care ar fi fost „pe placul” PSD, partidul nu a reușit să construiască o majoritate parlamentară. Totodată, Mureșan afirmă că PSD „nu va mai recâștiga influența” pe care ar fi avut-o timp de peste trei decenii. Contextul invocat: episoade în care PSD ar fi dominat din opoziție Pentru a-și susține teza, Mureșan amintește mai multe momente din istoria politică recentă: perioada 1996–2000, când PSD (pe atunci PDSR) ar fi rămas „principala forță politică” chiar din opoziție și ar fi „sabotat” reformele CDR; menținerea în funcție a Guvernului minoritar Tăriceanu, pe care o pune tot pe seama PSD; anul 2016, când, în timpul Guvernului tehnocrat condus de Dacian Cioloș, PSD ar fi deținut cele mai multe funcții în „eșalonul 2” și ar fi condus „de facto” țara. Ce anticipează pentru următoarele alegeri Mureșan susține că „confruntarea” la următoarele alegeri ar urma să fie între „partidul extremist, populist, antieuropean AUR” și „forțele pro-europene conduse de Ilie Bolojan”. [...]
Escaladarea conflictului din PNL prelungește criza guvernării și alimentează incertitudinea politică , în condițiile în care eurodeputatul liberal Rareș Bogdan îl acuză pe premierul demis Ilie Bolojan că refuză să plece de la guvernare, deși partidul „și-a asumat să treacă în opoziție”, potrivit G4Media . În declarațiile citate, Rareș Bogdan susține că „singurul câștigător al crizei politice” ar fi AUR, pe fondul blocajului și al disputelor din jurul guvernării. El afirmă că, „în niciun sondaj”, AUR „nu mai coboară sub 40%” și descrie situația drept „circ politic”. Acuzații directe la adresa lui Ilie Bolojan Rareș Bogdan îl învinovățește pe Ilie Bolojan pentru menținerea tensiunilor și pentru modul de gestionare a guvernării, afirmând că premierul demis „se încăpățânează să stea la guvernare”, pe care „în momentul acesta n-o mai gestionează, sau o gestionează foarte prost”. Totodată, eurodeputatul PNL îl acuză pe Bolojan că ar fi devenit „agent electoral pentru AUR”, argumentând că nu l-ar fi auzit „să zică un singur cuvințel împotriva AUR”. Miza politică: relația cu PSD și ieșirea din blocaj În același context, Rareș Bogdan afirmă că, în opinia sa, dacă PSD ar anunța că votează un guvern PNL cu Ilie Bolojan premier, în PNL „nu ar mai exista nicio rezoluție anti-PSD”. „Sunt absolut convins că dacă PSD ar anunța mâine că ar vota un guvern PNL cu Bolojan premier nu va mai fi nicio problemă din partea PNL, nu ar mai exista nici o rezoluție anti PSD (…)” El adaugă că, din perspectiva sa, „singurul care mai vrea să rezolve criza politică” este președintele României, Nicușor Dan . De ce contează Mesajul eurodeputatului indică o fractură internă în PNL pe tema guvernării și a raportării la PSD, într-un moment în care prelungirea crizei politice menține un nivel ridicat de incertitudine. În lectura lui Rareș Bogdan, această dinamică avantajează AUR în plan electoral, pe fondul nemulțumirii publice și al lipsei unei soluții rapide de stabilizare. [...]
Cluj-Napoca are în derulare proiecte PNRR de peste 100 mil. euro, iar primarul Emil Boc a discutat cu premierul interimar Ilie Bolojan despre implementarea lor , într-o întâlnire la primărie, potrivit news.ro . Miza imediată este una operațională: derularea proiectelor finanțate prin Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR), care presupun și contribuții semnificative din bugetul local. Întâlnirea a avut loc vineri, la Primăria Cluj-Napoca, iar la discuții a participat și viceprimarul Dan Tarcea. Boc a transmis pe Facebook că discuția a vizat „probleme administrative concrete” legate de proiectele PNRR. Ce înseamnă, în cifre, expunerea Clujului pe PNRR Primarul a indicat că municipalitatea implementează proiecte de „peste 100 de milioane de euro” (aprox. peste 500 milioane lei) prin PNRR, cu o cofinanțare de „50 de milioane de euro” (aprox. 250 milioane lei) din bugetul local. În practică, acest tip de cofinanțare pune presiune pe planificarea bugetară a orașului și pe capacitatea administrativă de a respecta termenele și condițiile programului. Componenta politică, pe lângă agenda administrativă Pe lângă subiectele legate de proiecte, Boc a spus că a discutat și „aspecte politice” care, în formularea sa, „reconfirmă statutul PNL de partid reformator proeuropean şi responsabil faţă de România şi faţă de cetăţenii săi”. Informațiile despre conținutul concret al acestor „aspecte politice” nu sunt detaliate în materialul citat. [...]
Termenul de 31 august pentru jaloanele din PNRR devine un risc financiar în contextul în care România este de 65 de zile fără un guvern cu puteri depline, iar întârzierea deciziilor poate duce la pierderea unor fonduri europene, potrivit Mediafax . Într-o intervenție la B1 TV, consilierul prezidențial onorific Eugen Tomac a cerut partidelor să reducă tensiunea politică și să ajungă rapid la o formulă de guvernare. Tomac a spus că termenul-limită de 31 august pentru îndeplinirea jaloanelor din Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR) este „un test extrem de important” pentru clasa politică și a avertizat că, în lipsa măsurilor asumate de statul român, există riscul pierderii unor fonduri europene. „În lipsa măsurilor asumate de statul român (…) riscăm să nu doar să pierdem bani, ci să adâncim această criză pe care, din nefericire, o vor deconta tot cetățenii români.” Soluția propusă: refacerea dialogului în fosta coaliție În actuala configurație parlamentară, Tomac a susținut că „singura soluție realistă” este reluarea dialogului între partidele care au făcut parte din fosta coaliție de guvernare (PSD, PNL, USR, UDMR), astfel încât să fie găsită „o formulă de compromis rezonabil” într-un timp scurt. El a invocat eșecul investirii guvernului propus de Adrian Veștea și a insistat că prioritatea imediată este formarea unui guvern cu o majoritate stabilă în Parlament, altfel „există și soluții alternative”, fără a le detalia. De ce respinge un guvern de tehnocrați și ce spune despre anticipate Tomac s-a pronunțat pentru un guvern politic, nu pentru un cabinet de tehnocrați, argumentând că este nevoie de un premier care își asumă reformele și are sprijin parlamentar. „Eu cred că avem nevoie de un guvern politic, asumat, cu un premier care își asumă reformele necesare și, evident, are suport în Parlament.” În privința alegerilor anticipate, Tomac a afirmat că nu reprezintă o soluție „în acest moment”, atâta timp cât există opțiuni politice pentru formarea unui guvern cu puteri depline. În același context, a cerut reducerea „discursului politic extrem de tensionat” și orientarea către „soluții pragmatice”, inclusiv pentru a folosi resursele disponibile de la Uniunea Europeană și pentru a depăși obstacolele „în zona bugetar-fiscală”. Context: criza politică și următoarele consultări Criza politică durează de peste două luni, după ce PSD a retras sprijinul pentru guvernul condus de Ilie Bolojan și a depus, alături de AUR, o moțiune de cenzură. Guvernul Bolojan a fost demis pe 5 mai, moțiunea fiind adoptată cu 281 de voturi „pentru”. După consultări la Cotroceni, prima propunere de premier, Eugen Tomac, nu a strâns sprijin suficient, iar ulterior guvernul propus de Adrian Veștea a picat la vot, cu 189 de voturi. Luni sunt programate noi consultări la Palatul Cotroceni pentru desemnarea unui premier și conturarea unei majorități parlamentare, iar președintele Nicușor Dan a cerut ca liderii partidelor să spună public ce soluție de majoritate văd. [...]
