Știri
Știri din categoria Politică
Noul premier al Ungariei, Péter Magyar, semnalează continuitate pe migrație și deschide un nou front cu UE pe sancțiuni, potrivit Știrile Pro TV. Deși a câștigat alegerile pe un discurs critic la adresa lui Viktor Orbán, Magyar spune acum că fostul lider „a avut dreptate” în 2015, în plină criză a migrației, și anunță că va păstra o linie dură privind migrația ilegală.
Magyar, care a pus capăt majorității parlamentare de două treimi deținute de Orbán din 2010, și-a conturat direcția inițială de politică externă și internă prin vizite la Berlin și Paris, unde s-a întâlnit cu cancelarul german Friedrich Merz și cu președintele francez Emmanuel Macron, notează Novinite. Într-un interviu pentru Frankfurter Allgemeine Zeitung (FAZ), el a indicat că nu intenționează să schimbe semnificativ cadrul politic de bază al administrației anterioare, în pofida criticilor din campanie legate de corupție, blocarea politicilor UE și relația cu Rusia.
Pe tema migrației, noul premier afirmă că va continua abordarea strictă a guvernării Orbán.
„Guvernul meu va urma o politică foarte strictă și consecventă privind migrația ilegală.”
„Îl puteți critica pe Viktor Orban cât doriți, nimeni nu îl critică mai mult decât mine, dar în 2015, când a început criza migrației, a avut dreptate.”
Magyar susține că mai multe state membre ale UE ar fi recunoscut ulterior că răspunsul lor inițial la criza din 2015 a fost greșit. Totodată, el confirmă că Ungaria va continua să refuze acceptarea migranților ilegali, dar va contribui la protejarea frontierelor externe ale Uniunii, inclusiv în Grecia, Malta și Italia.
O consecință directă a acestei poziționări este tensiunea cu instituțiile europene pe zona de azil. Magyar critică sancțiunile financiare aplicate Ungariei pentru încălcarea normelor UE privind azilul și califică amenda zilnică de un milion de euro drept „nedreaptă și disproporționată”. El spune că va cere renegocierea, chiar dacă hotărârea judecătorească „nu poate fi contestată”, conform aceleiași surse.
În interviul citat, Magyar mai afirmă că Ungaria nu poate opri imediat importurile de petrol și gaze rusești, invocând constrângeri socioeconomice și faptul că țara nu are ieșire la mare.
„Suntem încă dependenți de petrolul rusesc și nu putem schimba asta peste noapte.”
Pe războiul din Ucraina, el descrie Rusia drept agresor și Ucraina drept victimă, dar reiterează că Ungaria nu va furniza arme sau trupe și că garanțiile de securitate ar trebui să vină de la „comunitatea internațională”, rolul decisiv revenind „marilor puteri”.
În ansamblu, mesajul transmis de noul premier este că schimbarea de la Budapesta nu înseamnă automat o schimbare de direcție în dosarele sensibile pentru UE, iar disputa privind sancțiunile legate de azil rămâne un punct de fricțiune pe care guvernul Magyar spune că vrea să îl redeschidă la masa negocierilor.
Recomandate
Dezbaterea despre limitarea dreptului de veto în UE revine în prim-plan , după ce europarlamentarul german Daniel Freund a avertizat, într-o intervenție la emisiunea „Be EU”, că blocajele repetate pot deveni „un risc de securitate” pentru Uniune, potrivit Antena 3 . Freund a spus că veto-ul folosit de Viktor Orbán „nu doar că a întârziat lucrurile”, ci a ajuns să afecteze capacitatea UE de a acționa coerent. În formularea sa, dacă „o marionetă a lui Putin” poate bloca decizii la nivelul întregii Uniuni, situația se transformă într-o problemă de securitate pentru toți europenii. Ce schimbare ar vrea: de la unanimitate la majoritate sau veto „în bloc” Europarlamentarul german susține că UE ar trebui să redeschidă discuția despre votul în unanimitate (care permite unui singur stat să oprească o decizie). Ca alternativă, el indică două direcții: trecerea la decizii luate cu majoritate; păstrarea unui mecanism de veto, dar care să poată fi exercitat doar de „3, 4, 5 țări la un loc”, nu de „un singur om” care să blocheze „400 de milioane de europeni”. În opinia lui Freund, obstrucționarea „totală” pe care spune că a văzut-o în cazul lui Orbán nu ar fi fost făcută „pentru interesul Ungariei”, ci pentru „a șantaja” sau pentru „a executa ordinele lui Putin” în negocierile de la Bruxelles. Contextul invocat: schimbare politică la Budapesta și fondurile UE În aceeași intervenție, Freund a descris o „schimbare de regim” la Budapesta drept o veste bună și pentru UE și a afirmat că „se simte ca și cum Ungaria revine în UE”. El a adăugat că speră ca un nou guvern maghiar să fie „mai constructiv” și ca fondurile europene să se poată întoarce în Ungaria „dacă statul de drept este reparat”. Totodată, a susținut că „eliminarea statului mafiot” asociat de el cu perioada Orbán „va dura ceva timp”, dar a punctat că noul guvern ar avea o majoritate de două treimi, ceea ce i-ar permite să schimbe legi și Constituția. Miza pentru UE: decizii mai rapide într-un climat geopolitic tensionat Freund leagă discuția despre veto de nevoia UE de a acționa „pe o singură voce” pentru a nu suferi din cauza tensiunilor geopolitice. În același context, el a pledat pentru investiții mai mari în infrastructură și în tranziția către energie regenerabilă, argumentând că Europa „suferă mereu de pe urma dependențelor fosile”. Pe zona industrială, el a spus că nu vede mașinile diesel și pe benzină ca „viitor” și că, pentru a avea o șansă în fața mașinilor electrice din China, Europa ar trebui să meargă „all-in” pe vehicule electrice. Declarațiile lui Freund vin pe fondul unei discuții mai largi în UE despre eficiența decizională în domenii sensibile, însă materialul citat nu indică un calendar sau o inițiativă legislativă concretă care să schimbe, în acest moment, regulile de vot. [...]
Renunțarea la veto la deschiderea capitolelor ar putea accelera extinderea UE , iar schimbarea ar reduce blocajele politice care întârzie accesul la piața unică și la fonduri europene pentru statele candidate, potrivit Euronews . Președintele Consiliului European, Antonio Costa , spune că susține simplificarea procesului de aderare la Uniunea Europeană, prin eliminarea dreptului de veto pentru deschiderea capitolelor de negociere. În forma actuală, procesul presupune voturi repetate, Costa indicând că „în prezent, trebuie să votăm de peste 40 de ori pentru a finaliza întregul proces”. În viziunea sa, unanimitatea ar trebui păstrată doar pentru etapa de închidere a capitolelor și domeniilor. El a amintit că fiecare țară candidată trebuie să închidă 33 de capitole de negociere, prin adoptarea unor reforme structurale. De ce contează: mai puține blocaje în extindere Propunerea vizează o zonă sensibilă a deciziilor UE: capacitatea unui singur stat membru de a întârzia sau bloca pași procedurali. Costa a legat tema de obiectivul accelerării extinderii, înaintea summitului dedicat Balcanilor de Vest, argumentând că UE trebuie să mențină impulsul pentru statele din regiune care aspiră la statutul de membru. În același context, el a invocat un exemplu recent: Ungaria și-a retras veto-ul în cazul aderării Kievului, iar UE a anunțat reluarea negocierilor de aderare cu Ucraina și Republica Moldova. Cum ar arăta „simplificarea” propusă Din declarațiile lui Costa, simplificarea ar avea trei direcții: menținerea criteriului de merit („procesul se bazează și va rămâne bazat pe merit”); reducerea numărului de momente decizionale pentru eficientizarea negocierilor; folosirea perioadelor de tranziție , pe modelul extinderilor anterioare, inclusiv prin clauze tranzitorii pentru politici precum agricultura și libera circulație. Costa a mai spus că există deja idei puse în discuție publică de lideri din regiune și din UE, menționând propuneri asociate președintelui Serbiei, Aleksandar Vučić, premierului Albaniei, Edi Rama , cancelarului german Friedrich Merz, precum și o posibilă propunere franco-germană de simplificare a procedurilor. Ce urmează Din informațiile disponibile, Costa indică intenția de a discuta aceste propuneri în cadrul dezbaterilor despre extindere, însă articolul nu precizează un calendar sau o inițiativă legislativă concretă pentru schimbarea regulilor de vot. În practică, orice ajustare a modului în care se iau decizii în extindere ar avea implicații directe asupra ritmului negocierilor pentru țările candidate. [...]
Nicolae Ștefănuță cere schimbarea regulii unanimității în UE și susține că România nu își poate apăra interesele strategice „singură”, mai ales în domenii precum energia, potrivit Antena 3 . Vicepreședintele Parlamentului European a argumentat că mecanismul actual de decizie poate fi blocat ușor și că, în contextul geopolitic și economic actual, UE riscă să devină „o putere de mâna a treia” fără reforme. În intervenția de la emisiunea „Be EU”, Ștefănuță a spus că Uniunea Europeană traversează o „criză de leadership” și că președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen , „și-a cam cheltuit capitalul politic”, după „prea multe crize”. În opinia sa, ar fi nevoie de „o garnitură nouă de lideri europeni”. Miza: decizii mai rapide în UE, cu efect direct asupra politicilor economice și energetice Ștefănuță a indicat explicit regula unanimității drept o vulnerabilitate instituțională și a propus trecerea la un sistem de vot cu majoritate calificată, de tip „două treimi”, care „ar dezmorți” decizia la nivel european. „Să ai o majoritate de două treimi ar fi o chestie normală, ar dezmorți.” El a legat această schimbare de capacitatea UE de a funcționa „ca o țară” pe economie și de a avea un mecanism „mai eficient” în politica externă, în locul unanimității care „poate fi faultată ușor”. „Vine Putin, fură un singur Guvern și s-a terminat cu unanimitatea.” Argumentul „forței UE”: energie, protecția cetățeanului și limitele suveranismului Europarlamentarul a susținut că, „de la pandemie încoace”, statele au „prins gustul puterii”, iar cetățenii ajung „în mâna guvernelor lor”. În acest context, a dat exemplul energiei, unde afirmă că România nu ar avea capacitatea să negocieze eficient de una singură. „Nu poate România să se descurce singură la energie. Altceva este dacă vine UE cu toată forța ei și să facă negocierile acestea.” În aceeași logică, Ștefănuță a criticat discursul suveranist, pe care îl consideră rupt de realitățile de putere din relațiile internaționale. „Suveranismul, care e la modă, nu înțelege faptul că noi, singuri în lume, suntem foarte slabi.” Totodată, a respins ideea unei „epoci” în care România ar putea juca rol de mediator între mari puteri, invocând o comparație cu perioada Ceaușescu, despre care spune că „nu va mai fi niciodată” și că „nici aia nu prea a existat”. Context regional și presiuni sociale: frica economică și apărarea Ștefănuță a afirmat că schimbările politice din Ungaria și Bulgaria pot fi „de bun augur” pentru UE, menționând oboseala electoratului față de instabilitate și conflicte politice (în Bulgaria „7 alegeri repetate”, în Ungaria „16 ani de Orban”). În cazul Ungariei, l-a acuzat pe Viktor Orbán că „punea piedici profesionist” și a ridicat întrebarea dacă o făcea „intenționat pentru ruși”. Pe fond, el a descris o acumulare de crize care alimentează anxietatea socială, inclusiv pe piața muncii, unde a spus că oamenii se tem că „toată lumea dă afară” și că angajații sunt înlocuiți cu „AI” (inteligență artificială). În acest cadru, a cerut „un plan” cu efect de stabilizare psihologică și „un pic de seriozitate de țară”. În final, a atins și tema apărării, pe care a numit-o „o preocupare târzie și cu jumătate de gură”, punctând însă că prioritatea ar trebui să fie „autonomia energetică” și că există rezistență publică la redirecționarea banilor din zona socială către apărare. „Cetățenii nu vor ca banii de la social să meargă la apărare.” [...]
Președintele Nicușor Dan evită un termen ferm pentru raportul despre anularea alegerilor din 2024 , spunând că documentul va fi prezentat „într-un termen rezonabil”, dar fără o dată asumată, potrivit Agerpres . Miza, în logica șefului statului, este una de „închidere” instituțională a subiectului, printr-o sinteză ușor de înțeles pentru public, nu prin explicații tehnice fragmentate. Declarația a fost făcută sâmbătă, la Constanța, în cadrul unei conferințe de presă, unde Nicușor Dan a spus că au existat „colective” și „rapoarte sectoriale” despre ce s-a întâmplat, iar acum ar urma un raport complet. Ce spune președintele că este deja lămurit Nicușor Dan a susținut că, „din punct de vedere juridic”, situația este clarificată și a indicat două elemente pe care le consideră stabilite: pe componenta juridică, ar fi existat „un candidat” care „a încălcat flagrant legea electorală românească ”, ceea ce ar fi creat o situație de neechitate față de ceilalți candidați; pe componenta privind „influența rusă”, președintele a afirmat că există deja un raport al Parchetului General care ar arăta că „au existat niște companii rusești în spatele acestei acțiuni”. De ce mai vrea un raport „complet” Șeful statului a explicat că își dorește un document care să ofere „o poză mai generală”, accesibilă unei categorii largi a populației, tocmai pentru a evita demonstrațiile „relativ tehnice” de tipul „A implică B, B implică C”. În acest context, Nicușor Dan a spus că este „nerăbdător” să fie închis „acest capitol din istoria noastră recentă”, dar a evitat să avanseze o dată pentru finalizarea și publicarea raportului. De ce nu dă un termen Întrebat când estimează că raportul va fi gata, președintele a refuzat să ofere un calendar, motivând că a mai avansat anterior termene și nu vrea să promită încă unul. [...]
Vizita Papei Leon al XIV-lea în Spania îi oferă premierului Pedro Sánchez un sprijin politic indirect pe tema migrației , într-un moment în care guvernul său, afectat de scandaluri, este atacat de opoziție și de o extremă dreaptă în creștere, potrivit Politico . Pontiful, aflat într-o vizită de o săptămână, este prezentat drept unul dintre cei mai vocali apărători ai migranților din Biserica Catolică, cerând liderilor să îi trateze „cu demnitate” și criticând abordarea guvernului SUA ca fiind „inhumană”. În același timp, Sánchez a apărat imigrația atât pe argumente economice, cât și umanitare, iar executivul său este în proces de regularizare a statutului a cel puțin 500.000 de migranți fără acte. Convergența se extinde și la politica externă: Papa Leon a numit războiul „nedrept”, iar Sánchez îl descrie în mod obișnuit drept „ilegal”, în contextul loviturilor SUA-Israel asupra Iranului. După o întâlnire la Vatican, la final de mai, premierul spaniol a spus că vocea papei este o „busolă morală” și că cei doi sunt „pe aceeași lungime de undă” în privința migrației. O schimbare de ton în Biserica spaniolă, cu efecte politice Politologul Pablo Simón (Universitatea Carlos III din Madrid) afirmă că poziționările lui Sánchez se suprapun cu doctrina papei și întăresc mesajele guvernului pe subiecte unde dreapta este divizată, ceea ce a dus la „o alianță neobișnuită”. Un oficial de la Vatican, citat sub protecția anonimatului, a vorbit despre „multă armonie” pe tema migrației și a respins temerile conservatorilor că pontiful ar fi „folosit” politic, spunând că „papa nu este atât de naiv”. Materialul descrie și un context mai larg: tradițional, Biserica Catolică din Spania a fost mai apropiată de Partidul Popular (PP) decât de stânga, iar în trecut episcopii au condus proteste împotriva reformelor privind căsătoria între persoane de același sex și avortul. Însă Papa Francisc a urmărit remodelarea ierarhiei spaniole prin numiri „mai pastorale decât ideologice”, ceea ce a redus, în timp, confruntarea cu guvernele socialiste. Totuși, aceeași sursă notează că această schimbare e mai puțin vizibilă în rândul catolicilor obișnuiți, care tind să fie mai conservatori. Presiune pe opoziție: PP și Vox, prinse între electorat și Biserică Vizita vine într-un moment „delicat” pentru Sánchez, cu un guvern „sub asediu” și cu o extremă dreaptă care capitalizează temerile legate de migrație și identitate. Alinierea dintre papă și premier pe „teme-reper” complică poziționarea PP, care, sub presiunea Vox, s-a mutat în ultimele luni spre o linie mai dură împotriva imigrației. Politico notează că liderul PP, Alberto Núñez Feijóo, a avut dificultăți și în a găsi o poziție coerentă pe Iran, după ce inițial a atacat poziția anti-război a lui Sánchez, pentru ca apoi să pară că se distanțează de ofensiva SUA-Israel. În paralel, Vox — partid care revendică apărarea valorilor catolice tradiționale — a avut în ultimii ani o relație tensionată cu Biserica, inclusiv prin atacuri la adresa episcopilor spanioli pentru sprijinul acordat amnistiei migranților. Itinerariul vizitei și miza migrației în Insulele Canare Papa a început vizita la Madrid și urmează să ajungă la Barcelona, unde este programat să se întâlnească cu deținuți și să binecuvânteze noul turn al bazilicii Sagrada Família. Este așteptat și să se întâlnească cu victime ale abuzurilor sexuale comise de clerici. Finalul vizitei are loc în Insulele Canare, alese pentru rolul lor de punct major de intrare în Europa pentru migranții africani. Politico citează ONG-ul Caminando Fronteras, potrivit căruia peste 3.000 de migranți au murit anul trecut încercând să ajungă pe țărmurile Spaniei. Pontiful urmează să se întâlnească acolo cu persoane care au făcut traversarea. În plan intern, vizita are și o dimensiune instituțională pentru Biserică: Spania rămâne un „hub” istoric al catolicismului, dar participarea la slujbe este în declin de decenii. Conform Centrului pentru Cercetări Sociologice (CIS), puțin peste jumătate dintre spanioli se declară catolici, iar doar 12% dintre credincioși merg la biserică în fiecare duminică; în același timp, sunt menționate studii recente care indică o ușoară creștere a credinței și a mersului la biserică în rândul tinerilor, în special al bărbaților. [...]
Schimbul de replici dintre Ambasada Chinei și un deputat PNL ridică un risc diplomatic pentru România , într-un moment în care Beijingul încearcă să descurajeze contactele politice cu Taiwan ul, potrivit Știrile Pro TV . Deputatul PNL Alexandru Muraru spune că a fost criticat de partea chineză după o vizită în Taiwan și susține că, „într-o democrație”, parlamentarii nu cer aprobarea „unei puteri străine” pentru astfel de deplasări și întâlniri. Muraru afirmă că reacția Ambasadei Chinei ar reprezenta o încercare de a pune sub semnul întrebării legitimitatea demersului său și insistă că aleșii „răspund în fața cetățenilor”, nu „în fața ambasadelor unor state autoritare”. În postarea citată de publicație, el descrie diferența dintre democrații și regimuri cu partid unic, invocând libertatea de exprimare, asociere și circulație ca drepturi fundamentale, nu „privilegii acordate de guvern”. Acuzații de aluzii teritoriale și trimitere la Tiananmen Deputatul PNL mai susține că purtătorul de cuvânt al Ambasadei Chinei ar fi făcut „o aluzie indirectă la Transilvania” și respinge ideea unor dispute de graniță ale României cu vecinii. În același context, Muraru amintește comemorarea a 37 de ani de la evenimentele din Piața Tiananmen și citează o declarație atribuită secretarului de stat american Marco Rubio despre represiunea din 4 iunie 1989. Referire la spionaj cibernetic și mesajul către Beijing Muraru afirmă și că, în 2024, el și alți doi parlamentari români ar fi fost ținta unei operațiuni de spionaj cibernetic atribuite unui grup de hackeri „susținut de guvernul chinez”, „potrivit informațiilor făcute publice de autoritățile occidentale”. În aceeași linie, transmite că „politica externă a României va fi decisă la București, nu în sediul vreunei ambasade străine”. De ce contează: episodul indică o tensionare publică rară pe un subiect sensibil pentru Beijing (Taiwan), cu potențial de a complica dialogul diplomatic și de a amplifica miza securității cibernetice invocată de parlamentar, fără ca materialul să ofere detalii suplimentare despre eventuale măsuri sau reacții instituționale ale statului român. Poziția Ambasadei Chinei Conform articolului, purtătorul de cuvânt al Ambasadei Chinei la București îl acuză pe Alexandru Muraru că „a intervenit în mod flagrant în afacerile interne ale Chinei”, susținând „independența Taiwanului”, și afirmă că gestul ar contraveni „cunoștințelor de bază ale diplomației”, ridicând întrebări dacă deputatul „reprezintă cu adevărat interesele României”. [...]
