Știri
Știri din categoria Politică
Dezbaterea despre limitarea dreptului de veto în UE revine în prim-plan, după ce europarlamentarul german Daniel Freund a avertizat, într-o intervenție la emisiunea „Be EU”, că blocajele repetate pot deveni „un risc de securitate” pentru Uniune, potrivit Antena 3.
Freund a spus că veto-ul folosit de Viktor Orbán „nu doar că a întârziat lucrurile”, ci a ajuns să afecteze capacitatea UE de a acționa coerent. În formularea sa, dacă „o marionetă a lui Putin” poate bloca decizii la nivelul întregii Uniuni, situația se transformă într-o problemă de securitate pentru toți europenii.
Europarlamentarul german susține că UE ar trebui să redeschidă discuția despre votul în unanimitate (care permite unui singur stat să oprească o decizie). Ca alternativă, el indică două direcții:
În opinia lui Freund, obstrucționarea „totală” pe care spune că a văzut-o în cazul lui Orbán nu ar fi fost făcută „pentru interesul Ungariei”, ci pentru „a șantaja” sau pentru „a executa ordinele lui Putin” în negocierile de la Bruxelles.
În aceeași intervenție, Freund a descris o „schimbare de regim” la Budapesta drept o veste bună și pentru UE și a afirmat că „se simte ca și cum Ungaria revine în UE”. El a adăugat că speră ca un nou guvern maghiar să fie „mai constructiv” și ca fondurile europene să se poată întoarce în Ungaria „dacă statul de drept este reparat”.
Totodată, a susținut că „eliminarea statului mafiot” asociat de el cu perioada Orbán „va dura ceva timp”, dar a punctat că noul guvern ar avea o majoritate de două treimi, ceea ce i-ar permite să schimbe legi și Constituția.
Freund leagă discuția despre veto de nevoia UE de a acționa „pe o singură voce” pentru a nu suferi din cauza tensiunilor geopolitice. În același context, el a pledat pentru investiții mai mari în infrastructură și în tranziția către energie regenerabilă, argumentând că Europa „suferă mereu de pe urma dependențelor fosile”.
Pe zona industrială, el a spus că nu vede mașinile diesel și pe benzină ca „viitor” și că, pentru a avea o șansă în fața mașinilor electrice din China, Europa ar trebui să meargă „all-in” pe vehicule electrice.
Declarațiile lui Freund vin pe fondul unei discuții mai largi în UE despre eficiența decizională în domenii sensibile, însă materialul citat nu indică un calendar sau o inițiativă legislativă concretă care să schimbe, în acest moment, regulile de vot.
Recomandate
Renunțarea la veto la deschiderea capitolelor ar putea accelera extinderea UE , iar schimbarea ar reduce blocajele politice care întârzie accesul la piața unică și la fonduri europene pentru statele candidate, potrivit Euronews . Președintele Consiliului European, Antonio Costa , spune că susține simplificarea procesului de aderare la Uniunea Europeană, prin eliminarea dreptului de veto pentru deschiderea capitolelor de negociere. În forma actuală, procesul presupune voturi repetate, Costa indicând că „în prezent, trebuie să votăm de peste 40 de ori pentru a finaliza întregul proces”. În viziunea sa, unanimitatea ar trebui păstrată doar pentru etapa de închidere a capitolelor și domeniilor. El a amintit că fiecare țară candidată trebuie să închidă 33 de capitole de negociere, prin adoptarea unor reforme structurale. De ce contează: mai puține blocaje în extindere Propunerea vizează o zonă sensibilă a deciziilor UE: capacitatea unui singur stat membru de a întârzia sau bloca pași procedurali. Costa a legat tema de obiectivul accelerării extinderii, înaintea summitului dedicat Balcanilor de Vest, argumentând că UE trebuie să mențină impulsul pentru statele din regiune care aspiră la statutul de membru. În același context, el a invocat un exemplu recent: Ungaria și-a retras veto-ul în cazul aderării Kievului, iar UE a anunțat reluarea negocierilor de aderare cu Ucraina și Republica Moldova. Cum ar arăta „simplificarea” propusă Din declarațiile lui Costa, simplificarea ar avea trei direcții: menținerea criteriului de merit („procesul se bazează și va rămâne bazat pe merit”); reducerea numărului de momente decizionale pentru eficientizarea negocierilor; folosirea perioadelor de tranziție , pe modelul extinderilor anterioare, inclusiv prin clauze tranzitorii pentru politici precum agricultura și libera circulație. Costa a mai spus că există deja idei puse în discuție publică de lideri din regiune și din UE, menționând propuneri asociate președintelui Serbiei, Aleksandar Vučić, premierului Albaniei, Edi Rama , cancelarului german Friedrich Merz, precum și o posibilă propunere franco-germană de simplificare a procedurilor. Ce urmează Din informațiile disponibile, Costa indică intenția de a discuta aceste propuneri în cadrul dezbaterilor despre extindere, însă articolul nu precizează un calendar sau o inițiativă legislativă concretă pentru schimbarea regulilor de vot. În practică, orice ajustare a modului în care se iau decizii în extindere ar avea implicații directe asupra ritmului negocierilor pentru țările candidate. [...]
Nicolae Ștefănuță cere schimbarea regulii unanimității în UE și susține că România nu își poate apăra interesele strategice „singură”, mai ales în domenii precum energia, potrivit Antena 3 . Vicepreședintele Parlamentului European a argumentat că mecanismul actual de decizie poate fi blocat ușor și că, în contextul geopolitic și economic actual, UE riscă să devină „o putere de mâna a treia” fără reforme. În intervenția de la emisiunea „Be EU”, Ștefănuță a spus că Uniunea Europeană traversează o „criză de leadership” și că președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen , „și-a cam cheltuit capitalul politic”, după „prea multe crize”. În opinia sa, ar fi nevoie de „o garnitură nouă de lideri europeni”. Miza: decizii mai rapide în UE, cu efect direct asupra politicilor economice și energetice Ștefănuță a indicat explicit regula unanimității drept o vulnerabilitate instituțională și a propus trecerea la un sistem de vot cu majoritate calificată, de tip „două treimi”, care „ar dezmorți” decizia la nivel european. „Să ai o majoritate de două treimi ar fi o chestie normală, ar dezmorți.” El a legat această schimbare de capacitatea UE de a funcționa „ca o țară” pe economie și de a avea un mecanism „mai eficient” în politica externă, în locul unanimității care „poate fi faultată ușor”. „Vine Putin, fură un singur Guvern și s-a terminat cu unanimitatea.” Argumentul „forței UE”: energie, protecția cetățeanului și limitele suveranismului Europarlamentarul a susținut că, „de la pandemie încoace”, statele au „prins gustul puterii”, iar cetățenii ajung „în mâna guvernelor lor”. În acest context, a dat exemplul energiei, unde afirmă că România nu ar avea capacitatea să negocieze eficient de una singură. „Nu poate România să se descurce singură la energie. Altceva este dacă vine UE cu toată forța ei și să facă negocierile acestea.” În aceeași logică, Ștefănuță a criticat discursul suveranist, pe care îl consideră rupt de realitățile de putere din relațiile internaționale. „Suveranismul, care e la modă, nu înțelege faptul că noi, singuri în lume, suntem foarte slabi.” Totodată, a respins ideea unei „epoci” în care România ar putea juca rol de mediator între mari puteri, invocând o comparație cu perioada Ceaușescu, despre care spune că „nu va mai fi niciodată” și că „nici aia nu prea a existat”. Context regional și presiuni sociale: frica economică și apărarea Ștefănuță a afirmat că schimbările politice din Ungaria și Bulgaria pot fi „de bun augur” pentru UE, menționând oboseala electoratului față de instabilitate și conflicte politice (în Bulgaria „7 alegeri repetate”, în Ungaria „16 ani de Orban”). În cazul Ungariei, l-a acuzat pe Viktor Orbán că „punea piedici profesionist” și a ridicat întrebarea dacă o făcea „intenționat pentru ruși”. Pe fond, el a descris o acumulare de crize care alimentează anxietatea socială, inclusiv pe piața muncii, unde a spus că oamenii se tem că „toată lumea dă afară” și că angajații sunt înlocuiți cu „AI” (inteligență artificială). În acest cadru, a cerut „un plan” cu efect de stabilizare psihologică și „un pic de seriozitate de țară”. În final, a atins și tema apărării, pe care a numit-o „o preocupare târzie și cu jumătate de gură”, punctând însă că prioritatea ar trebui să fie „autonomia energetică” și că există rezistență publică la redirecționarea banilor din zona socială către apărare. „Cetățenii nu vor ca banii de la social să meargă la apărare.” [...]
PNL promite sprijin pentru jaloanele din PNRR, indiferent dacă ajunge la guvernare sau în opoziție , iar miza este evitarea pierderii de fonduri europene și deblocarea unor reforme rămase în urmă, potrivit news.ro . Ilie Bolojan spune că partidul va susține „toate lucrurile care țin de realitățile pe care le avem și de buna guvernare”. Într-o intervenție la Euronews România, joi seară, liderul PNL a indicat ca prioritate îndeplinirea jaloanelor din PNRR (Planul Național de Redresare și Reziliență), susținând că întârzierile au apărut inclusiv din lipsa asumării politice a unor măsuri nepopulare. El a dat ca exemplu legea salarizării, despre care a afirmat că a fost lăsată „pe ultima sută de metri”, menționând că miniștrii PSD care au condus portofoliul Muncii din 2021 până în prezent nu ar fi venit cu proiectul la timp. „PNL va susţine toate lucrurile care ţin de realităţile pe care le avem şi de buna guvernare.” Ce proiecte spune Bolojan că va susține PNL Bolojan a enumerat mai multe direcții pe care PNL le-ar sprijini, indiferent de poziționarea partidului: legile care reprezintă jaloane în PNRR, pentru a evita pierderea banilor europeni; proiecte de „eficiență în guvernare” și măsuri pentru „crearea unor condiții pentru o relansare economică”, inclusiv un pachet care, potrivit lui, trebuie pus în aplicare „în această lună”, conform unei ordonanțe adoptate anterior; finalizarea programului SAFE , despre care a spus că este „închis, practic, în cea mai mare parte”, dar trebuie închis complet; proiecte pentru dotarea Armatei României cu tehnică militară, inclusiv pentru apărare împotriva dronelor, și pentru respectarea angajamentelor legate de flancul estic. De ce contează: semnal politic pe reformele cu impact bugetar și pe fondurile UE Mesajul central este că PNL își asumă public susținerea proiectelor legate de PNRR și de „buna guvernare”, cu accent pe jaloanele care condiționează accesul la granturi europene. În același timp, Bolojan leagă întârzierile de costul politic al unor reforme, indicând explicit legea salarizării ca exemplu de proiect amânat. El a concluzionat că partidul va avea „o atitudine responsabilă” atât la guvernare, cât și în opoziție, fără a detalia însă mecanismele concrete prin care PNL ar condiționa sau negocia acest sprijin în Parlament. [...]
România își leagă miza economică de extinderea UE , iar președintele Nicușor Dan merge vineri la Summitul UE – Balcanii de Vest de la Tivat, Muntenegru, pentru a transmite „susținerea fermă” a Bucureștiului pentru lărgirea Uniunii, potrivit Digi24 , care citează Administrația Prezidențială și pe consilierul prezidențial Valentin Naumescu. Summitul are ca temă „Prosperitatea și stabilitatea comună a UE și a Balcanilor de Vest”, iar discuțiile despre extindere sunt programate inclusiv în timpul prânzului de lucru. Reuniunea are loc la șase luni după ultimul summit, organizat la Bruxelles. Evenimentul este prezidat de președintele Consiliului European, Antonio Costa, și găzduit de președintele Muntenegrului, Jakov Milatović. Uniunea Europeană este reprezentată de Antonio Costa și de președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, iar la summit participă și Înaltul Reprezentant Kaja Kallas, conform site-ului Consiliului European, citat de Digi24. De ce contează pentru economie: „încrederea investitorilor” și integrarea vecinătății Valentin Naumescu susține că România „are doar de câștigat” din integrarea europeană a țărilor vecine, argumentând că aceasta ar aduce dezvoltare regională, „încrederea investitorilor”, democrație și stabilitate, precum și reducerea influenței Rusiei. În aceeași logică, consilierul afirmă că România ar putea avea, pe termen mai lung, șansa de a nu mai rămâne „la periferia” Uniunii, dacă ar fi „înconjurată de țări integrate”. Ce urmează: Consiliul European și discuțiile despre „Planul de creștere” După summitul din Muntenegru, Nicușor Dan ar urma să participe și la Consiliul European, unde, potrivit consilierului său, va transmite același mesaj de sprijin pentru extindere. La nivelul reuniunii UE – Balcanii de Vest, liderii sunt așteptați să evalueze progresele privind integrarea treptată a regiunii în UE și pașii următori, inclusiv prin „ Planul de creștere pentru Balcanii de Vest ”, precum și modalități de consolidare a securității și rezilienței într-un context geopolitic „din ce în ce mai complex”, conform informațiilor prezentate în articol. [...]
Franța și Germania vor să ofere candidaților la UE acces treptat la beneficii-cheie, inclusiv piața unică, pentru a menține presiunea reformelor și a reduce blocajele politice din procesul de extindere , potrivit Politico . Propunerea apare pe fondul frustrărilor tot mai mari din Balcanii de Vest față de ritmul lent al negocierilor și înaintea unui summit dedicat regiunii. Într-un document comun franco-german, circulat între diplomați UE, Parisul și Berlinul susțin o „integrare graduală” care să permită țărilor candidate să deblocheze, pe etape, privilegii concrete în timp ce așteaptă aderarea deplină. Scopul, potrivit textului, este apropierea „efectivă” de UE printr-un cadru mai structurat, care să ofere „stimulente suplimentare pentru reforme”. Ce ar primi țările candidate înainte de aderarea completă Documentul propune un set de beneficii intermediare, condiționate de progrese în negocieri și reforme, pentru a evita „deziluzia” față de proces: acces parțial la piața unică a UE (în anumite etape); statut de observator la reuniuni-cheie; acces la programe precum Horizon (cercetare) și Erasmus (schimburi pentru studenți); integrare pe zona de apărare; posibilitatea de acces complet la piața unică după finalizarea a cinci „clustere” de negociere (grupuri de capitole tematice). Schimbare de metodă: mai multă putere Comisiei, mai puține veto-uri punctuale Un element cu impact de reglementare este propunerea de a simplifica metodologia de negociere, descrisă ca fiind birocratică și lentă. Documentul cere o abordare „orientată pe proces”, care să reducă „obstacolele supraformalizate” pentru pașii intermediari. În acest cadru, Franța și Germania sugerează ca Comisia Europeană să aibă marjă de apreciere mai mare în decizia de a deschide clusterele/capitolele de negociere, în timp ce capitalele statelor membre ar urma să se concentreze mai mult pe „substanța reformelor”. În prezent, deschiderea fiecărui cluster necesită aprobarea unanimă a statelor membre. De ce contează: presiunea din Balcanii de Vest și „efectul Ucraina” Inițiativa vine pe fondul nemulțumirilor din Balcanii de Vest, unde unele state așteaptă de peste 20 de ani. În paralel, președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, a vorbit despre o extindere accelerată, cu posibilitatea ca UE să ajungă la 30 de membri până la finalul deceniului. În același timp, accentul pus pe Ucraina a alimentat percepția de tratament preferențial, potrivit articolului, în condițiile în care oficiali din Balcanii de Vest susțin că pentru Kiev se fac excepții, în timp ce regiunea rămâne fără o perspectivă credibilă de avansare. Politico notează și contextul negocierilor: Muntenegru este considerat în prezent cel mai avansat, Albania a deschis toate capitolele și speră să adere până în 2030, Serbia a deschis 22 din 35 de capitole, dar a închis doar două, iar Macedonia de Nord așteaptă startul formal din cauza disputei cu Bulgaria. Kosovo a aplicat în 2022, dar nu are încă statut de candidat, inclusiv pentru că nu este recunoscut de toate statele membre și pe fondul tensiunilor cu Serbia. Un oficial UE citat de publicație descrie documentul franco-german ca o încercare de a aduce „un nou dinamism” într-un proces de extindere perceput ca lent și puternic birocratizat. Ce urmează, din informațiile disponibile, este discutarea acestor idei în contextul summitului pentru Balcanii de Vest și în negocierile interne dintre statele membre privind arhitectura extinderii. [...]
Administrația Federală a Aviației din SUA (FAA) spune că arcul „triumfal” propus de Donald Trump, amplasat la mai puțin de două mile de aeroportul Reagan National, nu ar urma să afecteze traficul aerian , dar proiectul intră într-un circuit de avizare care poate impune condiții tehnice și o analiză completă înainte de orice construcție, potrivit CNN . Structura propusă are 250 de picioare (aprox. 76 de metri), iar FAA a publicat un studiu de fezabilitate care concluzionează că arcul nu ar avea „niciun efect advers semnificativ asupra spațiului aerian și procedurilor vizuale/instrumentale” de la Reagan National, unul dintre cele mai aglomerate aeroporturi din SUA, situat lângă Washington, DC. Totuși, evaluatorii au recomandat ca arcul să fie „iluminat cu lumini roșii de obstacol”, din cauza înălțimii. Ce înseamnă, practic, verdictul FAA FAA precizează că analiza publicată este una „limitată”, iar înainte de construcție ar fi necesar un studiu aeronautic complet. Solicitarea pentru această evaluare de fezabilitate a venit din partea administrației Trump, iar amplasamentul vizat este o zonă de iarbă la capătul Memorial Bridge, vizavi de Lincoln Memorial. În documentația depusă de National Park Service se menționează că înălțimea totală ar ajunge la 279 de picioare (aprox. 85 de metri) dacă se ia în calcul și altitudinea terenului de sub arc. De ce contează pentru reglementare și operare Regulile FAA cer revizuire pentru structuri care depășesc 200 de picioare (aprox. 61 de metri) și pot interfera cu spațiul aerian. Agenția arată că își propune să finalizeze astfel de evaluări în 45–90 de zile, însă acestea durează frecvent mult mai mult, până la nouă luni. În plus, piloții operează deja într-un culoar complex pe „abordarea nordică”, unde trebuie să manevreze pentru a evita apropierea de Pentagon, Monumentul Washington și alte repere din DC. CNN notează că zona a fost și scena unor accidente intens analizate, inclusiv o coliziune în aer, anul trecut, între un avion American Airlines și un elicopter Black Hawk, precum și un accident din 1982, când o aeronavă s-a prăbușit în podul 14th Street la decolare. Următorii pași: avize locale și temeri privind procesul de aprobare Proiectul trebuie să treacă și prin comisiile care supervizează construcțiile federale în Washington: Commission of Fine Arts și National Capital Planning Commission. Cea din urmă a votat săptămâna aceasta avansarea proiectului, fără a acorda însă aprobarea finală. În material se mai arată că există îngrijorări, la nivel de „insideri”, că panourile de aprobare — despre care se afirmă că au fost populate de președinte cu loialiști — ar putea trata superficial riscurile. [...]
