Știri
Știri din categoria Politică
Proiectul AUR privind Ziua Drapelului ar introduce amenzi de până la 30.000 de lei și riscuri penale, iar vicepremierul interimar Oana Gheorghiu îl contestă ca măsură de constrângere, potrivit news.ro. Ea susține că „un gest făcut din obligație” – sub amenințarea amenzii sau a cercetării penale – „nu e nicio garanție de patriotism”.
Vicepremierul interimar (PNL) comentează un proiect legislativ AUR legat de Drapelul Național, ajuns recent pe ordinea de zi a Camerei Deputaților, după ce a fost adoptat tacit de Senat în 2023. Proiectul a fost introdus pe agenda plenului fără raport întocmit de comisiile de specialitate, conform aceleiași surse.
În forma descrisă, inițiativa ar impune obligații și sancțiuni în jurul ceremoniei de Ziua Drapelului, inclusiv pentru oficiali, instituții media și autorități locale:
Proiectul include și un „ritual religios explicit” în cadrul ceremoniei oficiale de consacrare a Drapelului Național, cu un text de „binecuvântare” pe care ar urma să îl rostească preotul militar sau ierarhul bisericesc și cu descrierea gesturilor din timpul ceremoniei, inclusiv sărutarea pânzei drapelului de către preot/ierarh, conform textului citat de news.ro.
Oana Gheorghiu afirmă că „nu există stat democratic care să aibă o astfel de lege” și că exprimarea iubirii față de țară „de frica represiunii statului” nu este patriotism, ci o „reminiscență” a unor vremuri care ar trebui să rămână în trecut.
„Patriotismul nu se măsoară nici în participarea la ceremonii, nici în sărutul drapelului. Patriotism înseamnă să îți iubești țara indiferent ce faci și indiferent unde te afli.”
În argumentația sa, vicepremierul dă exemple de „patriotism” legat de muncă și responsabilitate – de la medici și profesori la funcționari și muncitori – și susține că politicienii ar trebui să demonstreze atașamentul față de țară „muncind în slujba” cetățenilor „în fiecare zi a mandatului”, nu prin gesturi simbolice impuse o dată pe an.
Din informațiile disponibile, proiectul este pe ordinea de zi a plenului Camerei Deputaților, însă nu avea raport de la comisiile de specialitate la momentul relatării. Nu sunt oferite detalii despre calendarul dezbaterii sau votului în Cameră.
Recomandate
Un proiect AUR ar introduce amenzi de până la 30.000 de lei și obligații pentru oficiali, presă și primării în jurul Zilei Drapelului, iar vicepremierul interimar Oana Gheorghiu (PNL) îl critică drept o încercare de a impune „iubirea de țară” prin constrângere, potrivit HotNews . Gheorghiu a reacționat după ce proiectul a fost pus pe ordinea de zi a plenului Camerei Deputaților, deși nu are raport întocmit de comisiile de specialitate. Inițiativa a trecut de Senat în 2023. Miza: sancțiuni și obligații legale în jurul unui ritual oficial În mesajul publicat pe Facebook, Oana Gheorghiu susține că un gest făcut „din obligație”, sub amenințarea amenzii sau a cercetării penale, „nu e nicio garanție de patriotism” și afirmă că nu există stat democratic cu o astfel de lege. „Ideea că iubirea de ţară poate fi obţinută prin constrângere e pe cât de aberantă, pe atât de stupidă.” Ea mai spune că patriotismul ar trebui demonstrat prin îndeplinirea responsabilităților publice, nu prin participarea la ceremonii sau prin „sărutul drapelului o dată pe an”. Ce prevede proiectul AUR: amenzi pentru oficiali, presă și autorități locale Potrivit detaliilor prezentate în articol, proiectul privind Ziua Drapelului ar introduce mai multe obligații, însoțite de sancțiuni: amendă între 5.000 și 10.000 de lei pentru un oficial care refuză să sărute Drapelul Național la ceremonia dedicată, în ordinea protocolului; dacă un oficial „se sustrage de la ceremonie”, proiectul ar prevedea cercetare penală pentru abuz în serviciu ; amendă de 20.000 de lei pentru instituțiile media care nu acordă 30 de minute de spațiu de emisie în ziua sărbătoririi drapelului; amenzi de până la 30.000 de lei dacă autoritățile locale nu stabilesc un loc public denumit „Piața Tricolorului”, în termen de 45 de zile de la promulgarea legii. Ritual religios introdus în ceremonie, cu text explicit în proiect Propunerea legislativă include și un ritual religios în cadrul ceremoniei oficiale de consacrare a drapelului, cu o „Binecuvântare” redată în textul proiectului. Oana Gheorghiu afirmă că rugăciunea respectivă „nu există nicăieri în tradiția liturgică” și critică ideea că parlamentarii „s-au apucat și de scris rugăciuni”. În acest stadiu, proiectul se află pe agenda Camerei Deputaților, iar evoluția lui depinde de parcursul parlamentar, inclusiv de întocmirea documentelor necesare în comisiile de specialitate. [...]
Traian Băsescu avertizează că blocajul desemnării premierului poate împinge România spre o guvernare PSD–AUR , pe fondul unui electorat „din același trunchi” și al erorilor făcute de ceilalți actori politici, potrivit HotNews . Fostul președinte a făcut declarațiile la Digi24 , comentând criza politică și datele dintr-un sondaj recent. În intervenția sa, Băsescu a legat perspectiva unei viitoare guvernări comune PSD–AUR de două elemente: apropierea bazinelor electorale și modul în care PNL și președintele Nicușor Dan gestionează actuala situație. În acest context, el a spus că „tandemul PSD-AUR se va instala la un moment dat la putere”, adăugând că liberalii „prin Bolojan” ar favoriza acest deznodământ, iar șeful statului ar contribui prin faptul că nu desemnează un premier. Sondajul care alimentează scenariul: AUR, la 39,7% în intenția de vot Băsescu a comentat cel mai recent sondaj INSCOP privind intenția de vot la parlamentare, publicat de HotNews, în care AUR este cotat la 39,7%, urmat de PSD cu 18,7% și PNL cu 17,8% (detalii în materialul despre sondajul INSCOP ). Fostul președinte a apreciat că, în aceste condiții, AUR are „șanse mari” să ajungă la guvernare și a calificat drept îngrijorătoare scăderea partidelor considerate „mari”. Critici la adresa PNL și a ideii de „tehnocrați adevărați” Fostul șef al statului a criticat și declarațiile recente ale lui Ilie Bolojan despre o eventuală susținere a PNL pentru un guvern de tehnocrați „adevărați”, temă relatată de HotNews în articolul despre declarațiile lui Ilie Bolojan . În intervenția la Digi24, Băsescu a ironizat ideea unei selecții de „specialiști” și a afirmat despre Bolojan că „nu înțelege nimic din economie”. „Singurul responsabil”: presiune pe președinte să desemneze rapid un premier Unghiul central al declarațiilor lui Băsescu a fost însă cel instituțional: el l-a numit pe președintele Nicușor Dan „singurul responsabil” pentru prelungirea crizei politice, acuzându-l că refuză desemnarea unui candidat la funcția de premier până când ar avea garanții că viitorul guvern trece de votul Parlamentului. Băsescu a susținut că această abordare ar încălca principii și reguli precum secretul votului și dreptul parlamentarului de a vota conform conștiinței și a cerut desemnarea „urgentă” a unui premier, invocând obligația constituțională a președintelui. Anticipate și suspendare: „copilărie” și risc de ridicol instituțional Deși nu a exclus varianta alegerilor anticipate, pe care le-a descris ca exercițiu democratic ce ar putea corecta „erorile” de la alegerile din 2024, Băsescu a respins ferm scenariile de suspendare a președintelui vehiculate în spațiul public, inclusiv în legătură cu desemnarea unui premier, scenariu invocat de Victor Ponta. „Mi se pare o copilărie să te joci de-a președintele.” În logica fostului președinte, escaladarea către suspendare ar împinge instituțiile într-o zonă de instabilitate și ar adânci criza, în loc să o rezolve. [...]
Victor Ponta acuză o „izolare” a României în politica externă , susținând că absența liderilor români de la Summitul BRICS ar fi un semnal de auto-marginalizare într-un context internațional în care „evenimentul există și fără noi”, potrivit HotNews . Deputatul afiliat grupului parlamentar „Uniți pentru România” a criticat faptul că România nu a fost reprezentată la reuniunea BRICS desfășurată în weekend la New Delhi (India), la care au participat inclusiv Vladimir Putin și Xi Jinping. Într-o postare pe Facebook, Ponta a comparat conduita externă a României cu cea a Coreei de Nord și a afirmat că liderii români „merg doar la Kiev și la Chișinău”. De ce contează: mesajul despre „izolare” și limitele participării la forumuri unde e prezent Putin În postarea sa, Ponta spune că înțelege și susține decizia de a nu avea relații cu Rusia, pe fondul invaziei din Ucraina, dar contestă ideea că România nu ar trebui să participe la „niciun eveniment politic sau sportiv” dacă Putin este prezent. El numește această abordare „o imbecilitate specifică strict României” și acuză autoritățile că mențin țara într-o izolare alimentată de propagandă și de „impostori ajunși în funcții”. BRICS este prezentată în articol ca o organizație internațională creată în 2009 de economii emergente (între fondatori: China, Rusia, Brazilia și India), care contestă o ordine mondială dominată de SUA și aliații occidentali. Context: Ponta, recent în aceeași arenă cu Vladimir Putin Articolul amintește că Ponta a fost recent la Bișkek (Kârgâzstan), la ceremonia de deschidere a Jocurilor Mondiale ale Nomazilor (World Nomad Games), unde a fost prezent și Vladimir Putin, alături de alți lideri, între care Recep Tayyip Erdoğan și Aleksandr Lukașenko. Contactat de HotNews , unul dintre coordonatorii sportivilor români a spus, sub condiția anonimatului, că Ponta nu a făcut parte din delegația oficială a României: „El a venit singur, la clasa I, cu avionul. Nu ne-a anunţat. Nu a venit ca reprezentant al României, a venit pe cont propriu.” La rândul său, Ponta a declarat pentru HotNews că a fost invitat de „o parte dintre sportivii români” și că nu a știut ce șefi de stat sau de guvern vor participa la ceremonie, adăugând că nu a avut întâlniri cu oficiali ruși de la declanșarea invaziei în Ucraina. Ce urmează Din informațiile prezentate, reacția lui Ponta se înscrie într-o dispută mai largă despre cât de mult își poate permite România să evite forumuri internaționale unde participă lideri controversați, fără a risca să-și reducă vizibilitatea și accesul la discuții cu miză globală. Articolul nu indică o poziție oficială a autorităților române privind absența de la Summitul BRICS. [...]
Poziția lui Trump pro-Irlanda unită rupe neutralitatea tradițională a SUA și riscă să complice echilibrul politic construit în jurul Acordului din Vinerea Mare, după ce declarațiile sale au stârnit reacții dure din partea unioniștilor nord-irlandezi și a unor politicieni britanici, potrivit Axios . Miza este una de reglementare și arhitectură instituțională: SUA au avut un rol în facilitarea Acordului din 1998, care a pus la baza viitorului constituțional al Irlandei de Nord principiul consimțământului democratic și al parității între unionismul britanic și naționalismul irlandez. În acest context, Axios notează că Trump se abate de la convenția de lungă durată a președinților americani de a nu lua partea niciuneia dintre opțiuni (Irlanda de Nord britanică sau irlandeză). Publicația amintește și poziția explicită a fostului președinte Bill Clinton, a cărui administrație a avut un rol central în procesul de pace: SUA erau „nici în favoarea unei Irlande unite, nici împotriva ideii”. Ce a spus Trump, concret În timpul unei vizite de două zile, Trump a declarat la Dublin, stând alături de Taoiseach-ul (prim-ministrul) irlandez Micheál Martin , că „i-ar plăcea” să vadă Irlanda unificată și că „se va întâmpla în cele din urmă”, deci „ar putea la fel de bine să se întâmple acum”. A numit unirea Irlandei de Nord cu Republica Irlanda „fantastică” și a adăugat că Marea Britanie „ar avea ceva de spus”, dar că el crede că ar fi „un lucru grozav”. Ulterior, a descris reunificarea drept „un lucru foarte cool”, recunoscând totodată că „indiferent ce spui sau cum o spui, nu există un răspuns bun”. Duminică, le-a spus reporterilor că i se pare „natural” să „le pui împreună”, subliniind că este doar opinia lui, dar că „mulți oameni sunt de acord” și că a avut „atât de mult sprijin” după comentarii. De ce a iritat unioniștii și Londra Reacțiile au urmat rapid. Liderul Partidului Unionist Democrat (DUP) , Gavin Robinson, parlamentar pentru East Belfast, a scris pe X că viitorul constituțional al Irlandei de Nord „va fi decis de oamenii din Irlanda de Nord, nu de comentarii la Londra, Dublin sau Washington” și că Irlanda de Nord este parte a Regatului Unit deoarece aceasta este „voința democratică stabilită” a populației. Robert Jenrick, din partidul Reform al lui Nigel Farage, a spus pe X că Trump este „complet greșit” și a adăugat că Irlanda de Nord „este și va fi întotdeauna o parte mândră a Regatului Unit”. Un purtător de cuvânt de la 10 Downing Street a transmis, într-o declarație pentru presă, că poziția premierului britanic Andy Burnham privind unificarea Irlandei rămâne neschimbată față de comentariile anterioare: un referendum pentru o Irlandă unită ar fi „scos de pe masă”, întrucât nu ar exista, din câte știe el, „sprijin public majoritar” pentru un astfel de vot. Același purtător de cuvânt a adăugat că Burnham este angajat să respecte Acordul din Vinerea Mare, care a redus conflictul cunoscut drept „The Troubles”, a stabilit actualul sistem de guvernare din Irlanda de Nord și a eliminat în mare parte semnele vizibile ale frontierei. Ce spune cadrul legal: consimțământul, nu preferințele capitalelor Axios reamintește că, potrivit Acordului din Vinerea Mare, Irlanda de Nord rămâne parte a Regatului Unit dacă nu există o decizie contrară prin vot: reunificarea ar necesita ca alegătorii din Irlanda de Nord să o aprobe, iar alegătorii din Irlanda să accepte schimbarea constituțională. Cu alte cuvinte, consimțământul democratic este elementul central, nu preferințele exprimate la Londra, Dublin sau Washington. În plan politic, Axios notează și un efect de „între linii”: Trump a reușit să încânte naționaliștii irlandezi, dar să alarmeze unii politicieni nord-irlandezi care, în trecut, și-au exprimat sprijinul pentru el. Micheál Martin a spus că Trump și-a exprimat în privat aceeași preferință și înainte. Context: nu e prima dată când Trump ridică tema Publicația amintește că Trump a mai adus în discuție ideea unei Irlande unite: în martie, a glumit la Washington despre o „fuziune” între Irlanda de Nord și Republica Irlanda. [...]
România își fixează mize bugetare în UE și cere întărirea apărării pe Flancul Estic , într-un mesaj care leagă direct negocierile europene de securitatea regională, potrivit Economica . Președintele Nicușor Dan a prezentat, într-o postare pe Facebook, concluziile unei întrevederi care a vizat și aprofundarea parteneriatului România–Germania. În plan economic și de politici publice europene, șeful statului a indicat ca prioritate negocierea viitorului Cadru Financiar Multianual (bugetul multianual al UE). România susține, potrivit declarațiilor sale, „adoptarea unui buget european ambițios”, menținerea unei politici de coeziune „robuste” și „finanțarea adecvată a agriculturii”. Securitate: presiune pentru consolidarea Flancului Estic și cooperare industrială Pe componenta de securitate, Nicușor Dan a cerut consolidarea Flancului Estic al NATO , invocând „amenințările Federației Ruse”, inclusiv „incursiunile cu drone în spațiul aerian aliat”. În acest context, președintele a apreciat sprijinul Germaniei pentru întărirea posturii aliate de descurajare și apărare în regiune. Totodată, el a menționat discuții despre cooperarea dintre industriile de apărare din România și Germania, cu accent pe investiții, producție comună și transfer de tehnologie. Extinderea UE: Republica Moldova, tratată ca „investiție strategică” în securitate Un alt subiect a fost extinderea Uniunii Europene, pe care președintele a descris-o drept „o investiție strategică în securitatea continentului”. În acest cadru, a evidențiat progresele Republicii Moldova și a susținut accelerarea parcursului european al acesteia, inclusiv „deschiderea fără întârziere a tuturor clusterelor de negociere”. Președintele Nicușor Dan se află în Finlanda, unde urmează să participe luni la Summitul European dedicat Regiunii Arctice , găzduit la Rovaniemi. [...]
Incidentul de la Oradea ridică din nou problema securității la evenimente politice , după ce un contestatar a fost îmbrâncit de susținători în timpul vizitei lui Călin Georgescu , potrivit Adevărul . Imagini postate pe rețelele de socializare arată cum un bărbat din mulțime a început să îl huiduie pe Georgescu, aflat în Piața 100 din Oradea. Reacția a venit rapid: mai mulți susținători ai fostului candidat la alegerile prezidențiale din 2024 au devenit agresivi și au început să îl bruscheze pe contestatar. După momentul tensionat, mulțimea a continuat să scandeze „Călin Georgescu președinte”, slogan folosit frecvent de susținătorii săi. Georgescu a susținut duminică dimineața un discurs dintr-un „podium improvizat”, în timp ce participanții au scandat și „Călin Georgescu este președinte”. Contextul vizitei și mesajele transmise În timpul discursului, Georgescu a făcut „afirmații economice” fără să indice surse, conform relatării. Deși a fost întâmpinat de susținători care l-au aclamat, el a respins ideea că aparițiile sale publice ar avea caracter electoral. După aproximativ o oră petrecută în Piața 100, Georgescu a plecat în aplauzele celor prezenți. [...]
