Știri
Știri din categoria Politică
Victor Ponta acuză o „izolare” a României în politica externă, susținând că absența liderilor români de la Summitul BRICS ar fi un semnal de auto-marginalizare într-un context internațional în care „evenimentul există și fără noi”, potrivit HotNews.
Deputatul afiliat grupului parlamentar „Uniți pentru România” a criticat faptul că România nu a fost reprezentată la reuniunea BRICS desfășurată în weekend la New Delhi (India), la care au participat inclusiv Vladimir Putin și Xi Jinping. Într-o postare pe Facebook, Ponta a comparat conduita externă a României cu cea a Coreei de Nord și a afirmat că liderii români „merg doar la Kiev și la Chișinău”.
În postarea sa, Ponta spune că înțelege și susține decizia de a nu avea relații cu Rusia, pe fondul invaziei din Ucraina, dar contestă ideea că România nu ar trebui să participe la „niciun eveniment politic sau sportiv” dacă Putin este prezent. El numește această abordare „o imbecilitate specifică strict României” și acuză autoritățile că mențin țara într-o izolare alimentată de propagandă și de „impostori ajunși în funcții”.
BRICS este prezentată în articol ca o organizație internațională creată în 2009 de economii emergente (între fondatori: China, Rusia, Brazilia și India), care contestă o ordine mondială dominată de SUA și aliații occidentali.
Articolul amintește că Ponta a fost recent la Bișkek (Kârgâzstan), la ceremonia de deschidere a Jocurilor Mondiale ale Nomazilor (World Nomad Games), unde a fost prezent și Vladimir Putin, alături de alți lideri, între care Recep Tayyip Erdoğan și Aleksandr Lukașenko.
Contactat de HotNews, unul dintre coordonatorii sportivilor români a spus, sub condiția anonimatului, că Ponta nu a făcut parte din delegația oficială a României:
„El a venit singur, la clasa I, cu avionul. Nu ne-a anunţat. Nu a venit ca reprezentant al României, a venit pe cont propriu.”
La rândul său, Ponta a declarat pentru HotNews că a fost invitat de „o parte dintre sportivii români” și că nu a știut ce șefi de stat sau de guvern vor participa la ceremonie, adăugând că nu a avut întâlniri cu oficiali ruși de la declanșarea invaziei în Ucraina.
Din informațiile prezentate, reacția lui Ponta se înscrie într-o dispută mai largă despre cât de mult își poate permite România să evite forumuri internaționale unde participă lideri controversați, fără a risca să-și reducă vizibilitatea și accesul la discuții cu miză globală. Articolul nu indică o poziție oficială a autorităților române privind absența de la Summitul BRICS.
Recomandate
Reforma administrativ-teritorială ar trebui condiționată de analize de impact și descentralizare, nu de un prag de populație , susține deputatul PSD Mihai Fifor , potrivit Agerpres . Într-o postare pe Facebook, el avertizează că o reorganizare făcută „în grabă” poate muta problemele la o scară mai mare și poate crește dependența administrațiilor locale de decizia centrală. Fifor afirmă că România are nevoie de o reformă „profundă”, argumentând că organizarea administrativă actuală este construită pe modelul din 1968 , într-un context demografic și economic diferit. În acest interval, spune el, populația s-a redistribuit, orașele s-au extins, iar multe comunități rurale s-au depopulat, ceea ce a dus la situații în care unele localități „abia își pot susține aparatul administrativ”, în timp ce altele s-au dezvoltat dincolo de limitele teritoriale. De ce contează: riscul unei reforme care mută costurile către cetățeni Miza, în viziunea deputatului PSD, este ca reforma să nu fie redusă la „simpla reducere a numărului de primării”, pentru că o comasare administrativă poate păstra aceleași disfuncționalități, doar la o scară mai mare. El indică explicit riscuri operaționale pentru cetățeni, de la accesul la servicii publice până la gestionarea documentelor și a evidențelor fiscale. „Povara administrativă a reformei trebuie suportată de stat, nu transferată oamenilor.” În același registru, Fifor ridică întrebări legate de efectele concrete ale comasărilor: unde vor fi rezolvate actele, ce se întâmplă cu documentele de proprietate și cât va trebui să se deplaseze oamenii până la noua primărie. Criteriile propuse și condiția descentralizării Fifor susține că reforma ar trebui construită pe criterii „obiective”, enumerate astfel: viabilitate financiară; evoluție demografică; acces la servicii; potențial economic; particularități geografice; coeziune comunitară. El respinge ideea că viitorul unei localități poate fi decis „exclusiv în funcție de un prag de populație” și cere consultarea comunităților, garanții privind reprezentarea și „descentralizare reală”. În lipsa acesteia, avertizează că România ar putea ajunge să înlocuiască administrații mici și vulnerabile cu unele mai mari, dar „la fel de dependente de centru”, dacă decizia și resursele financiare rămân concentrate la București. Ce urmează, în logica mesajului Deputatul PSD leagă reușita reformei de existența unor analize de impact și a unei viziuni pe termen lung, argumentând că schimbarea nu ar trebui făcută „pentru următoarea rectificare bugetară”, ci „pentru următoarele generații”. În plus, el plasează reforma și în contextul unei „divizări sociale”, susținând că o reorganizare administrativă fără consultare ar putea adânci neîncrederea în stat. [...]
Rusia ar putea condiționa negocierile de pace de o reducere a prezenței NATO la nivelul din 1997 , o cerere care ar lovi direct în postura de securitate a flancului estic și ar putea viza inclusiv România, potrivit HotNews , care citează surse diplomatice relatate de The Telegraph . Miza, conform informațiilor atribuite surselor diplomatice, este ca Moscova să folosească o nouă rundă de discuții despre Ucraina pentru a obține concesii legate de extinderea NATO spre est, pe care Vladimir Putin a numit-o „cauza principală” a războiului. În acest context, consilierul Kremlinului pe politică externă, Yuri Ușakov , a susținut recent că Europa ar trebui inclusă în negocierile dintre oficiali ruși, ucraineni și americani, invocând rolul „crucial” al continentului într-un eventual acord. Ce ar însemna cererea „aliniamentului din 1997” pentru România Potrivit relatării The Telegraph , o solicitare de revenire la nivelul din 1997 ar implica, în practică, o reducere a prezenței NATO în statele intrate în alianță după acel moment. Publicația britanică notează că un astfel de scenariu ar putea însemna retrageri din: Polonia; Estonia, Letonia și Lituania; Finlanda (aderată în 2023). HotNews punctează că și România, care a aderat la NATO în 2004, ar fi vizată de o astfel de solicitare, ceea ce ar transforma negocierile despre Ucraina într-o discuție cu efecte directe asupra arhitecturii de securitate de pe flancul estic. Cât de „oficială” este această revendicare, potrivit informațiilor disponibile Materialul citat precizează că relatarea The Telegraph nu indică existența unei propuneri oficiale a Rusiei și nici faptul că o cerere de retragere a NATO ar fi fost introdusă formal pe agenda negocierilor. Este, așadar, un scenariu atribuit unor surse diplomatice, nu o poziție confirmată public ca mandat de negociere. În același timp, HotNews reamintește că Moscova a formulat explicit cereri similare înainte de invazia pe scară largă: în decembrie 2021, Rusia a transmis SUA și NATO proiecte de acorduri de securitate care includeau oprirea extinderii alianței și limitarea activității militare în țările aderate după mai 1997. NATO a respins cererea de a-și închide porțile pentru noi membri, dar a indicat disponibilitate pentru discuții pe teme precum controlul armamentului. Contextul: discuții tehnice după 4 noiembrie, format încă neclar Potrivit informațiilor prezentate, Ucraina, Rusia și SUA discută reluarea negocierilor la nivel tehnic. Ușakov a spus că Rusia ar fi pregătită să reia discuțiile trilaterale după 4 noiembrie (Ziua Unității Naționale în Rusia), descriind următoarea întâlnire drept „preliminară” și „exploratorie”. Kievul a transmis că este dispus să participe, dar cere măsuri concrete, inclusiv armistițiu și măsuri umanitare, iar președintele Volodimir Zelenski a vorbit și despre sprijin pentru un armistițiu energetic. În paralel, UE ar dori un rol în următoarea rundă și a propus un format mai larg, însă Kremlinul a indicat că discuțiile aflate în pregătire sunt trilaterale, iar formatul și participanții nu sunt confirmați. În acest cadru, HotNews mai notează că, potrivit Kyiv Post, perspectiva reluării negocierilor este folosită de oficiali și analiști ruși pentru a avansa cereri mai ample privind securitatea europeană, sancțiunile și teritoriul, iar Reuters este citată cu declarația lui Putin că discuțiile ar trebui să includă și „arhitectura securității europene în ansamblu”. [...]
Guvernul pune presiunile bugetare din județe și proiectele PNRR în centrul discuțiilor despre reforma administrativă , după ce premierul Luca Niculescu s-a întâlnit la Palatul Victoria cu reprezentanții Uniunii Naționale a Consiliilor Județene din România, potrivit News . Întâlnirea a vizat, în principal, „presiunile bugetare” cu care se confruntă administrațiile județene, prioritățile de finanțare pentru servicii publice esențiale și măsurile necesare pentru finalizarea proiectelor de investiții finanțate prin PNRR, precum și pentru „atragerea eficientă a fondurilor europene”, conform aceleiași surse. Ce teme au fost discutate: bugete, servicii publice și investiții În mesajul citat de News, premierul indică drept zone sensibile serviciile sociale, spitalele, drumurile județene și proiectele cu termene apropiate, arătând că există atât probleme comune, cât și specifice fiecărui județ. La discuții au participat și membri ai Cabinetului, Niculescu menționând că subiectele sunt în atenția sa directă și a echipei guvernamentale care l-a însoțit la întâlnire. Legătura cu reforma administrativă: comasarea voluntară și „distribuirea cât mai bună a resurselor” Pe lângă componenta bugetară și de investiții, premierul spune că a discutat cu președinții de consilii județene despre reforma administrativă și comasarea voluntară. Niculescu afirmă că are încredere că administrația locală va fi „partener solid” al Guvernului pentru „reforme corecte și bine fundamentate”, care să ducă la „distribuirea cât mai bună a resurselor”. În materialul News nu sunt prezentate decizii concrete, un calendar sau detalii despre pașii următori ai reformei, dincolo de aceste teme și poziționări generale. [...]
Președintele USR, Dominic Fritz , spune că Nicușor Dan a pierdut încrederea unei părți din electorat , ceea ce poate complica relația politică dintre USR și șeful statului, într-un moment în care deciziile prezidențiale sunt deja contestate public. Declarațiile au fost făcute marți seară, la TVR 1, potrivit news . Fritz afirmă că „foarte, foarte mulți oameni” l-au votat pe Nicușor Dan cu „alte speranțe” și „posibil și alte valori”, iar acum sunt „foarte dezamăgiți”, adăugând că și el este dezamăgit, inclusiv o parte dintre simpatizanții USR care l-au susținut în campanie. „Eu cred că sunt foarte, foarte mulţi oameni în România care l-au votat cu totul cu alte speranţe, posibil şi alte valori şi care sunt foarte dezamăgiţi. Şi eu sunt dezamăgit şi cred că o mare parte şi din oamenii care simpatizează cu USR şi care l-au susţinut în campanie.” „Păcăleala presupune o intenție” Întrebat dacă se simte „păcălit” de președinte, liderul USR a respins ideea, susținând că „păcăleala” implică intenție și că nu poate judeca motivele pentru care președintele „a dezamăgit în foarte multe domenii”. „Nu cred că păcăleala este o categorie prezidenţială (…) Păcăleala presupune o intenţie. Eu nu pot să judec care este motivul, de ce preşedintele a dezamăgit în foarte multe domenii.” Ce reproșuri invocă Fritz și ce alimentează criticile Fritz spune că o parte dintre alegători l-au ascultat pe Nicușor Dan în campanie vorbind despre justiție, anticorupție și atitudinea față de PSD, iar după deciziile luate „nu îl mai recunoaște”. În același context, sunt enumerate mai multe teme care au generat critici la adresa președintelui Nicușor Dan din partea susținătorilor săi: numirile din justiție; presupusa apropiere față de PSD și Sorin Grindeanu; modul de gestionare a crizei politice de după moțiunea de cenzură; învestirea unui guvern „format în jurul PSD”; nepublicarea raportului privind anularea alegerilor, deși ar fi fost promis în campanie și imediat după preluarea mandatului. [...]
AUR își fixează din timp candidatura la Primăria Capitalei, mizând pe un ciclu lung de dezbateri și construcție de program : europarlamentarul Gheorghe Piperea a fost anunțat drept candidatul partidului pentru alegerile locale din 2028, potrivit Adevărul . Anunțul a fost făcut marți seară de liderul AUR, George Simion , care a justificat desemnarea cu aproape doi ani înainte de scrutin prin intenția formațiunii de a-și prezenta din timp „viitorii candidați”. Simion a mai spus că, în următoarele săptămâni și luni, partidul va anunța candidați „în toate orașele importante” și la președinția consiliilor județene, fiind citat de Agerpres. Nominalizarea lui Piperea a fost votată în Biroul Național de Conducere al AUR, conform declarațiilor lui Simion. Ce urmărește AUR prin anunțul timpuriu Gheorghe Piperea a susținut că intervalul mare până la alegeri ar trebui folosit pentru dezbateri și pentru conturarea unui proiect administrativ pentru București, pe care l-a descris drept „un oraș extrem de complicat”. În această logică, europarlamentarul a indicat că miza este identificarea „problemelor reale” ale Capitalei și a „potențialelor soluții”. Totodată, Piperea a spus că vrea să fie mai bine cunoscut de electorat și și-a prezentat parcursul profesional ca fiind transparent. „Sunt un om obişnuit ca voi toţi şi sunt ca o carte deschisă, tot ceea ce vreţi să ştiţi despre mine, tot ceea ce publicul vrea să ştie despre mine este deja pe internet, este public.” Profilul candidatului și mesajul de campanie Conform informațiilor din articol, Gheorghe Piperea este europarlamentar AUR și vicepreședinte al Grupului Conservatorilor și Reformiștilor Europeni (ECR). Este avocat specializat în drept comercial, insolvență și protecția consumatorilor și profesor la Facultatea de Drept a Universității din București. În același context, Piperea a afirmat că își asumă expunerea publică extinsă înainte de alegeri și că nu vede elemente care să-i afecteze candidatura. „E foarte important pentru mine să insist asupra acestui lucru pentru că nu am nicio vulnerabilitate.” [...]
George Simion ridică miza politică a cazului Călin Georgescu , prezentându-l drept „deținut politic” și încercând să-l ducă pe agenda partenerilor externi , potrivit Adevărul . Liderul AUR spune că a făcut „mii de kilometri” în ultimele luni pentru a „internaționaliza” subiectul și pentru a semnala ceea ce numește un „atac asupra democrației”. Într-un briefing de presă, Simion a afirmat că deplasările externe au urmărit să aducă în atenția partenerilor internaționali situația lui Georgescu. Declarațiile sunt atribuite de publicație agenției Agerpres . „În opinia mea şi am tot dreptul la această opinie, avem de-a face în anul 2026 cu un caz şi cu un om care este deţinut politic.” „Am făcut mii de kilometri pentru a internaţionaliza această problemă şi pentru a populariza atacul asupra democraţiei şi atacul asupra lui Călin Georgescu.” Mesajul AUR: „atac asupra democrației” și „apucături totalitare” Simion a susținut că AUR a rămas „consecventă” în sprijinul lui Călin Georgescu și a respins criticile privind implicarea partidului în acest caz, invocând „voința poporului român”. În același timp, liderul AUR a acuzat existența unui „sistem” cu „apucături totalitare” și a spus că formațiunea încearcă să lupte „prin metode democratice” cu acesta. Tot în acest cadru, Simion a făcut referire la TikTok, afirmând că „în ultima perioadă e o adevărată prigoană” pe platformă și că ar fi fost închise mai multe conturi. Context: declarațiile de la Praga și tema organizării alegerilor Publicația amintește că Simion a reluat criticile la adresa autorităților de la București și a instituțiilor europene la conferința „Together Stronger!” de la Praga, unde a susținut că Georgescu se află în arest pentru că „a câștigat alegerile” și a vorbit despre presiuni asupra opoziției. „De 30 de zile, Călin Georgescu se află după gratii. Și toată lumea mă întreabă: Dar ce a făcut? A câștigat alegerile, din păcate. A devenit o crimă.” În același registru, Simion a afirmat că România ar avea „o problemă” privind organizarea alegerilor și a susținut că autoritățile s-ar teme de voința alegătorilor. Pentru moment, articolul nu oferă detalii suplimentare despre pașii concreți pe care AUR îi va urma, dincolo de demersurile de comunicare externă invocate de liderul partidului. [...]
