Știri
Știri din categoria Politică
Partidul Socialist Bulgar (BSP) a ratat pentru prima dată intrarea în Parlament, un semnal de reconfigurare politică în regiune care poate schimba rapid raportul de forțe și modul de guvernare, potrivit G4Media.
Conform portalurilor locale Dnevnik și Sega, care au preluat date oficiale după numărarea a 97,52% din procesele-verbale, BSP a candidat ca alianța „BSP – Stânga Unită” și a obținut 3% din voturi, sub pragul electoral de 4%. În aceste condiții, formațiunea – considerată continuatoarea fostului Partid Comunist Bulgar – rămâne în afara legislativului.
Alegerile au fost câștigate de partidul fondat de fostul președinte pro-rus Rumen Radev, cu peste 44% din voturi. Acesta ar urma să formeze singur guvernul, grație redistribuirii voturilor obținute de partidele care nu au trecut pragul electoral.
Ieșirea BSP din Parlament elimină un actor care a participat „pentru o lungă perioadă” la guvernare în diverse coaliții, dar care, în ultimii ani, a eșuat în încercarea de modernizare, potrivit articolului. În același timp, rezultatul deschide calea pentru o guvernare monocoloră, într-un context în care voturile formațiunilor sub prag sunt redistribuite.
Publicația notează că este al doilea partid din regiune aflat într-o situație similară, după Partidul Socialist din Ungaria, și el continuator al fostului Partid Comunist.
BSP a fost fondat în 1990 și a preluat infrastructura logistică și umană a fostului Partid Comunist Bulgar. Este afiliat la Partidul Socialiștilor Europeni și este condus de Krum Zarkov, mai arată sursa.
Recomandate
Președintele Nicușor Dan spune că, deși România ar putea intra în „turbulențe politice”, există un consens politic pentru menținerea traiectoriei financiare și pentru adoptarea rapidă a actelor necesare astfel încât țara să încaseze fondurile din PNRR până la finalul programului, în august , potrivit news.ro . Șeful statului a afirmat că există consens „pe PNRR, cele patru partide pro-occidentale și minoritățile” și, separat, că există consens că România „are buget și va rămâne pe acest buget” și „își va păstra traiectoria financiară”. Miza: PNRR și continuitatea bugetară, în pofida instabilității politice Nicușor Dan a spus că este agreată trecerea tuturor legilor și actelor normative încă necesare pentru PNRR, astfel încât România să încaseze banii pe care îi are de încasat „până la sfârșitul lunii august, când se închide acest program”. În același timp, a reiterat ideea că bugetul rămâne reperul de continuitate, chiar dacă scena politică intră într-o zonă de tensiune. Consultări repetate pentru o majoritate „solidă” Președintele a declarat că speră „să găsim o formulă să continuăm o guvernare pro-occidentală” și că, dacă va fi nevoie, vor exista „una, două, trei” runde de consultări pentru a se ajunge la „o soluție stabilă pentru România”. În același context, a punctat că, în lipsa unei înțelegeri între PSD și PNL, „fără de care nu se poate forma o majoritate în Parlament”, „pentru moment nu există o formulă”. Despre premier și scenarii de interimat Întrebat dacă îl mai susține pe premierul Bolojan, Nicușor Dan a spus că încearcă să-și păstreze rolul de mediator, invocând existența unei „tensiuni sociale” și „așteptări dintr-o parte sau alta”. Referitor la scenariile vehiculate despre prelungirea interimatului prin numiri succesive, președintele a refuzat să comenteze, afirmând că nu vrea „să intrăm în scenarii” și că, în spațiul public, ar trebui urmărite „faptele” înainte de decizii. [...]
Înfrângerea lui Viktor Orbán în alegerile din Ungaria crește șansele ca UE să avanseze sancțiuni și măsuri politice împotriva Israelului , după ce premierul ungar a folosit în mod repetat dreptul de veto pentru a bloca inițiative critice la adresa guvernului Benjamin Netanyahu, potrivit Politico . Miza imediată este reluarea demersului pentru sancționarea coloniștilor violenți din Cisiordania, o propunere pe care Orbán a blocat-o în februarie, deși avea sprijinul a 26 dintre cele 27 de state membre. Odată cu instalarea la conducere a lui Péter Magyar, care l-a învins pe Orbán pe 12 aprilie, sancțiunile „probabil” vor avansa, au declarat pentru publicație trei diplomați UE și doi oficiali UE, sub protecția anonimatului. Deși Magyar a spus că va păstra relația specială a Ungariei cu Israelul, el a transmis și că nu poate garanta că Budapesta va continua să blocheze deciziile UE privind Israelul. Această nuanță este relevantă într-un moment în care criticile la adresa Israelului se întăresc în mai multe capitale europene, inclusiv în rândul unor lideri considerați anterior relativ favorabili. Presiune în creștere: sancțiuni și relația comercială UE–Israel Pe lângă sancțiunile vizând coloniștii din Cisiordania, un alt instrument aflat din nou în discuție este suspendarea Acordului de Asociere UE–Israel, care a intrat în vigoare în 2000 și stă la baza relațiilor comerciale dintre UE și Israel. Opțiunea a fost propusă de Comisia Europeană la apogeul războiului din Gaza și a fost relansată politic duminică de premierul Spaniei, Pedro Sánchez. Până acum, această măsură nu a întrunit majoritatea calificată necesară, însă un oficial UE de rang înalt a spus că pragul ar putea fi atins dacă Italia își retrage opoziția. Schimbarea de atmosferă de la Bruxelles este legată și de evoluțiile militare recente: un oficial UE a descris drept „punct de cotitură” o serie de lovituri aeriene israeliene asupra Libanului, la începutul lunii aprilie, care au ucis peste 250 de persoane. „Asta a costat Israelul câțiva prieteni”, a spus oficialul, citat de Politico . Italia și Germania, semnale că sprijinul se erodează În Germania, cancelarul Friedrich Merz a declarat marți că este „profund îngrijorat” de evoluțiile din teritoriile palestiniene, după rapoarte ale organizațiilor pentru drepturile omului privind o creștere a violenței coloniștilor împotriva palestinienilor în Cisiordania. În Italia, guvernul a suspendat săptămâna trecută un acord de apărare și tehnologie cu Israelul, după ce ministrul de externe Antonio Tajani a denunțat drept „inacceptabile” atacurile israeliene în Liban. Ce urmează la nivelul UE Subiectul este așteptat să fie discutat în această săptămână în două formate: la reuniunea Global Alliance for a Two-State Solution , prezidată de șefa diplomației UE, Kaja Kallas, și la întâlnirea miniștrilor de externe ai UE din Luxemburg. Potrivit unor diplomați citați, statele ar putea totuși evita pași concreți „din deferență” față de negocierile de pace dintre Israel și Liban. În paralel, Kallas a criticat public o lege controversată susținută de Netanyahu, care autorizează pedeapsa cu moartea pentru teroriști din teritoriile palestiniene, numind-o, într-o declarație din 31 martie, o „regresie gravă”. Germania, Franța și Regatul Unit au avertizat, de asemenea, că legea ar „risca să submineze angajamentele Israelului privind principiile democratice”. Deocamdată, doi diplomați au spus că nu există măsuri concrete deja puse pe masă, însă unul dintre oficialii implicați în discuțiile diplomatice a rezumat tendința astfel: „Atmosfera se schimbă.” Israelul mizează că Ungaria rămâne „prieten” Oficiali israelieni au recunoscut că plecarea lui Orbán poate schimba peisajul diplomatic în Europa, dar Israelul se așteaptă ca Ungaria să rămână un „prieten”, potrivit unei persoane familiarizate cu modul de gândire al guvernului Netanyahu. În același timp, biroul premierului israelian a anunțat că Magyar și Netanyahu au avut miercuri un „apel introductiv, cordial”, în urma căruia au convenit ca miniștrii lor de externe să se întâlnească în curând. [...]
AUR condiționează sprijinul pentru moțiunea PSD de negocieri prealabile , iar mesajul ridică miza politică a unei eventuale moțiuni de cenzură: fără o înțelegere asupra „pașilor următori”, partidul lui George Simion spune că nu vrea să fie folosit doar pentru a dărâma Guvernul Bolojan, potrivit Antena 3 . George Simion a declarat luni că parlamentarii AUR ar vota „orice moțiune de cenzură ”, inclusiv una depusă de PSD, însă a susținut că „ar fi normal ca PSD să ceară susținerea AUR” și că, până acum, „nu a venit o astfel de cerere”. Liderul AUR a criticat ideea de a reacționa automat la un demers al PSD, afirmând că nu vrea să fie „un idiot util”. În același timp, Simion a spus că nu este convins că Guvernul va cădea și a atacat poziționarea PSD, sugerând că nu poți fi „în același timp și la putere și în opoziție”. Ce cere AUR înainte de un vot la moțiune Din declarațiile lui Simion, condiția politică principală este negocierea înainte de depunerea sau susținerea unei moțiuni, pentru a stabili ce urmează după o eventuală demitere a Guvernului. Liderul AUR a indicat că partidul nu ar susține o soluție de tip „înlocuire” fără schimbări de fond, spunând că o „copie” a actualei formule nu ar ajuta. Totodată, Simion a afirmat că AUR își dorește alegeri anticipate și că partidul va depune propria moțiune de cenzură în luna mai. Linii roșii: guvernare fără AUR și relația cu PSD Simion a mai declarat că AUR nu va susține un guvern care nu are AUR în componență și a insistat că „AUR nu va face un guvern cu PSD”. În contextul unor eventuale consultări la Cotroceni, liderul AUR a spus că partidul va propune un prim-ministru, dar că este „prematur” să facă nominalizări. A precizat și că premierul pe care l-ar propune nu este Călin Georgescu, invocând „realitatea politică” și faptul că Nicușor Dan ar fi exclus nominalizarea unui premier de la AUR. Contextul imediat: criticile către Nicușor Dan și Sorin Grindeanu Simion i-a criticat pe Nicușor Dan și pe Sorin Grindeanu pentru că au exclus o guvernare cu AUR, afirmând că AUR „nu e unealta unora sau altora” și că nu se va implica în „certurile iresponsabile” dintre partidele aflate la guvernare. Pe fond, liderul AUR a descris actuala coaliție drept „toxică” și a vorbit despre o „criză politică” aflată la început, susținând că „au de suferit românii” și că situația este „dramatică”. [...]
Bruno Retailleau a primit sprijinul oficial al partidului Les Républicains pentru a intra în cursa prezidențială din 2027 , după un vot intern care evită organizarea unei competiții preliminare și încearcă să reducă fragmentarea dreptei într-un scrutin deja aglomerat, potrivit Politico . Retailleau își anunțase deja intenția de a candida, însă validarea formală a venit în urma unei consultări interne în care membrii au fost întrebați dacă preferă o „primară” (alegeri interne) sau susținerea directă a liderului partidului. Peste 73% au votat pentru lansarea imediată a campaniei lui Retailleau. După publicarea rezultatelor duminică seară, Retailleau a scris pe X: „Un vânt de speranță se ridică pentru țara noastră.” De ce contează: o încercare de disciplinare a dreptei, pe fondul unui handicap în sondaje Miza deciziei este să ofere un impuls unei formațiuni care, potrivit articolului, nu a mai fost la putere din 2012 și a pierdut între timp „sute de aleși” și „zeci de mii” de membri. Retailleau, fost ministru de Interne și cunoscut pentru poziții dure pe teme precum imigrația și ordinea publică, a câștigat vizibilitate în perioada guvernării, dar popularitatea lui a scăzut după ieșirea din Executiv. Politico notează că sondajele recente pentru primul tur al prezidențialelor îl plasează pe Retailleau la sub 10% din voturi, mult în urma: partidului de extremă dreapta Rassemblement National , creditat cu peste 30%; principalului rival de centru-dreapta, fostul premier Édouard Philippe, estimat la peste 20%. În acest context, Retailleau speră că sprijinul explicit al membrilor Les Républicains îi va întări candidatura și îl va ajuta să recupereze diferența față de Philippe. Sprijin extern, dar și semne de întrebare în interiorul partidului Manfred Weber, președintele Partidului Popular European (PPE), l-a felicitat pe Retailleau și a transmis că „direcția a fost stabilită” pentru a uni partidul și a se pregăti pentru viitor. În același timp, candidatura lui Retailleau nu închide complet discuția în tabăra sa: Politico arată că mai multe nume, inclusiv Michel Barnier și liderul grupului parlamentar Laurent Wauquiez, nu au exclus posibilitatea unor candidaturi proprii la prezidențiale. [...]
Nicușor Dan indică o perioadă de negocieri prelungite pentru o majoritate pro-occidentală , după decizia luată luni de PSD, mizând pe consultări în mai multe runde pentru a evita o soluție politică fragilă, potrivit Antena 3 . În declarațiile citate, Nicușor Dan spune că, în jurul lui Ilie Bolojan , „există așteptări, dintr-o parte sau alta” și că „se simte o tensiune socială”, motiv pentru care încearcă să își păstreze „rolul de mediator”. Miza, în formularea sa, este ca „partidele pro-occidentale să guverneze împreună”. În același context, el afirmă că nu a spus că Ilie Bolojan „este condamnat să își dea demisia” și că, în discuțiile care nu sunt publice, „toate scenariile sunt puse în discuție”, urmând ca evoluția să fie judecată „după fapte”. „Încerc să îmi păstrez rolul de mediator. Trebuie să facem tot posibilul ca partidele pro-occidentale să guverneze împreună.” [...]
O nouă criză în coaliția de guvernare riscă să împingă în sus costurile de împrumut ale României , într-un moment în care statul plătește deja cele mai mari dobânzi din regiune, pe fondul temerilor investitorilor privind stabilitatea politică și perspectiva ratingului suveran, potrivit Economedia , care citează Bloomberg . Tensiunile se concentrează în jurul premierului Ilie Bolojan , care ar fi gata să ignore cererea celui mai mare partid de la guvernare de a demisiona. Social-democrații urmează să decidă luni, într-o consultare internă, dacă își retrag sprijinul pentru premier, invocând ceea ce descriu drept o abordare axată pe austeritate și o coordonare deficitară în coaliția cvadripartită. Bolojan, liderul Partidului Liberal – formațiune minoritară în coaliție – a promis că va rămâne în funcție indiferent de rezultatul votului. Dacă își menține poziția, social-democrații ar putea depune sau susține o moțiune de cenzură în următoarele săptămâni, scenariu care ridică perspectiva destrămării coaliției pro-europene aflate la putere de circa 10 luni. De ce contează pentru piețe și rating Bloomberg notează că noile tulburări riscă să alarmeze investitorii și agențiile de rating, care au avertizat că stabilitatea politică este esențială pentru eforturile României de a reduce cel mai mare deficit bugetar din Uniunea Europeană și de a evita o retrogradare a ratingului la nivel „junk” (nerecomandat investițiilor). Pe piață, semnalele de nervozitate sunt deja vizibile: obligațiunile României denominate în dolari au avut vineri cele mai slabe performanțe dintre piețele emergente, pe fondul creșterii riscului politic, în condițiile în care România are deja cele mai ridicate costuri de împrumut din regiune, potrivit aceleiași surse. Ce opțiuni are premierul dacă pierde sprijinul PSD Liderul social-democrat Sorin Grindeanu a anunțat escaladarea presiunii și a indicat o schimbare de direcție începând de luni: „Vom avea o nouă realitate politică începând de luni. Vom decide singuri calea pe care o vom urma și, dacă această cale duce spre opoziție, atunci așa să fie.” Dacă social-democrații își retrag sprijinul, Bolojan ar rămâne fără majoritate parlamentară, fiind împins către una dintre următoarele variante, conform Bloomberg: continuarea guvernării cu un cabinet minoritar; trecerea în opoziție; susținerea unui alt candidat la funcția de premier pentru a reface alianța. În cazul în care miniștrii social-democrați demisionează, premierul ar avea la dispoziție 45 de zile pentru a cere un vot de încredere în Parlament, păstrându-și prerogativele în această perioadă după numirea unor interimari. Bolojan a sugerat într-un interviu radio că este pregătit să conducă un guvern minoritar atât timp cât Constituția permite sau până la pierderea unei moțiuni de cenzură și a spus că Partidul Liberal ar refuza să formeze o altă coaliție cu social-democrații „în forma actuală. ” [...]
