Știri
Știri din categoria Politică
Parlamentul European a votat să mențină imunitatea a patru eurodeputați vizați de o anchetă de corupție legată de Huawei, blocând astfel posibilitatea procurorilor belgieni de a-i audia și de a strânge probe-cheie fără autorizarea legislativului, potrivit The Next Web.
Decizia vine la peste un an după ce anchetatorii belgieni au cerut ridicarea imunității pentru patru membri ai Parlamentului European suspectați că ar fi primit mită de la lobbyiști Huawei. În lipsa ridicării imunității, procurorii nu îi pot obliga pe eurodeputați să dea declarații și nu pot avansa pe una dintre liniile centrale ale investigației, ceea ce reprezintă un recul important pentru una dintre cele mai sensibile anchete de corupție de la Bruxelles de după Qatargate.
În martie 2025, poliția belgiană a percheziționat locuințe și birouri ale unor lobbyiști Huawei și ale unor asistenți parlamentari suspectați că ar fi mituit eurodeputați cu bani și cadouri în schimbul influenței politice. Patru persoane au fost puse sub acuzare pentru mită și participare la o organizație criminală, iar o a cincea pentru spălare de bani.
Cea mai gravă acuzație, conform articolului, este că apropiați ai lui Valerio Ottati (fost lobbyist Huawei și principal suspect în anchetă) ar fi plătit eurodeputați pentru a semna o scrisoare favorabilă intereselor Huawei, în special privind implementarea tehnologiei 5G în UE. Potrivit mandatului de arestare citat, autorul scrisorii ar fi putut primi 15.000 euro (aprox. 75.000 lei), iar fiecare co-semnatar 1.500 euro (aprox. 7.500 lei).
Autoritățile belgiene au cerut ridicarea imunității pentru patru eurodeputați:
Un al cincilea nume, Giusi Princi (Italia), a fost retras a doua zi, după ce procurorii au constatat o confuzie.
Comisia pentru afaceri juridice a Parlamentului European (JURI) ar fi tergiversat luni la rând cererile de ridicare a imunității, invocând îndoieli privind soliditatea probelor și solicitând justificări mai detaliate din partea procurorilor. Membrii comisiei au argumentat că trebuie să verifice dacă solicitările ar putea fi motivate politic, rol pe care regulile îl permit formal.
Procurorul federal belgian Ann Fransen a contestat această abordare, avertizând că solicitarea de detalii poate compromite investigația și poate alerta suspecții. În același timp, cadrul UE obligă procurorii să ceară ridicarea imunității imediat ce există suspiciuni credibile, tocmai pentru că nu pot audia eurodeputații și nu pot obține probe esențiale fără acordul Parlamentului — un „cerc vicios” în care Parlamentul cere dovezi înainte de a permite accesul la dovezi.
În acest context, votul de menținere a imunității prelungește un conflict între puterea legislativă și cea judiciară și reduce capacitatea anchetatorilor de a avansa rapid într-un dosar cu miză mare.
Cu imunitatea păstrată, cei patru eurodeputați nu pot fi constrânși să răspundă întrebărilor anchetatorilor belgieni. Ancheta nu este închisă, însă, potrivit articolului, cea mai promițătoare direcție — obținerea de mărturii directe de la cei acuzați — rămâne blocată atât timp cât aceștia își păstrează mandatul.
Separat, Huawei a transmis că „regretă” că procedurile privind imunitatea „trenează” și că autoritățile nu pot adresa întrebări relevante eurodeputaților presupus implicați, o poziție neobișnuită în contextul în care compania este legată de investigație.
Recomandate
Parlamentul European cere un centru UE cu mandat și buget pentru combaterea ingerințelor străine și vrea ca statele membre să participe obligatoriu, într-un efort de a trece de la o reacție „fragmentată” la o coordonare unitară împotriva manipulării informațiilor și a atacurilor hibride, potrivit Agerpres . Raportul a fost adoptat marți cu 420 de voturi pentru, 220 împotrivă și 26 de abțineri. Documentul, rezultat al Comisiei speciale pentru „Scutul european pentru democrație”, propune măsuri care ar putea duce la noi obligații operaționale pentru state și la o aplicare mai strictă a regulilor digitale existente, cu efecte directe asupra platformelor online și asupra modului în care sunt protejate alegerile. Un centru european „independent de excelență”, cu participare obligatorie Eurodeputații susțin înființarea unui Centru european pentru reziliența democratică , anunțat de Comisia Europeană în strategia privind „Scutul european pentru democrație”. În viziunea Parlamentului, centrul ar trebui să funcționeze ca un „centru independent de excelență” pentru combaterea manipulării informațiilor și a dezinformării (FIMI) și pentru coordonarea măsurilor naționale. Raportul insistă ca noua structură să nu dubleze instrumentele existente, ci să le regrupeze „într-o singură entitate”, cu mandat și buget clar definite și capacitate de acțiune. Participarea ar urma să fie obligatorie pentru toate statele membre , iar activitatea să fie supusă controlului parlamentar . Accent pe aplicarea regulilor digitale și responsabilizarea platformelor În condițiile în care aceste atacuri au loc „în general, în spațiul digital”, eurodeputații cer aplicarea riguroasă a normelor existente , precum Regulamentul privind serviciile digitale și Regulamentul privind inteligența artificială, „mai degrabă decât introducerea unei legislații noi”. Raportul mai cere ca platformele să fie trase la răspundere și să ia măsuri suplimentare pentru: combaterea ingerințelor electorale bazate pe boți; protejarea discursului democratic. Alegeri și finanțare politică: infrastructură critică și reguli pentru criptomonede Pentru protejarea integrității alegerilor, eurodeputații propun ca infrastructura electorală să fie clasificată drept infrastructură critică . Ei solicită ca donațiile politice bazate pe criptomonede să respecte principiul „cunoaște-ți finanțatorul” și cer măsuri împotriva conținuturilor de tip deepfake și a reclamelor frauduloase. Raportul menționează și necesitatea unei protecții mai bune pentru femeile care candidează. Context: atacuri hibride și reducerea dependențelor tehnologice Raportul indică atacuri hibride frecvente ale Rusiei asupra infrastructurii critice (de la atacuri cibernetice la sabotaj, spionaj și bruierea semnalelor) și notează că și Belarus, China, Iran și Coreea de Nord lansează astfel de acțiuni. În paralel, eurodeputații îndeamnă UE să își reducă dependența de tehnologia controlată de actori străini în sectoare critice, inclusiv de companii tehnologice americane și de producători chinezi de hardware, propunând o strategie echilibrată de tip „să cumpărăm produse europene” pentru investițiile în infrastructura critică și diversificarea aprovizionării cu materii prime critice. Ce urmează Raportul adoptat este unul „din proprie inițiativă” și conține recomandări practice; materialul citat nu detaliază un calendar de implementare sau pași legislativi concreți. Totuși, direcția indicată este una de centralizare și coordonare la nivel UE , cu presiune pe state și pe platforme pentru aplicarea mai strictă a regulilor deja în vigoare. [...]
Parlamentul European își extinde prezența externă prin deschiderea unui birou la Ottawa , o mișcare care întărește canalul politic UE–Canada într-un moment în care Ottawa caută să-și diversifice parteneriatele pe fondul războiului comercial cu Washingtonul, potrivit Politico . Inițiativa a fost anunțată luni de președinta Parlamentului European, Roberta Metsola , după o reuniune a conducerii instituției care a susținut proiectul. Anunțul vine cu două zile înainte ca premierul canadian Mark Carney să participe miercuri la discursul „State of the Union” (SOTEU) la Strasbourg și să se adreseze Parlamentului și joi. Ce se schimbă operațional: un „antenna office” lângă Delegația UE Noul birou va funcționa ca un „antenna office” (o reprezentanță locală) și va lucra în Ottawa alături de Delegația Uniunii Europene în Canada, structură gestionată de Serviciul European de Acțiune Externă (SEAE) . Într-un comunicat citat de publicație, Parlamentul European arată că biroul ar urma să ofere „o platformă importantă” pentru cooperarea parlamentară pe teme considerate tot mai strategice pentru ambele părți. Metsola a indicat și o dimensiune regională mai largă a mandatului, inclusiv zona arctică. Context: Canada își caută aliați în Europa pe fondul tensiunilor comerciale cu SUA Potrivit informațiilor citate, Mark Carney vine în Europa pentru a aprofunda legăturile cu partenerii, în condițiile în care Canada rămâne blocată într-un război comercial cu Statele Unite. În acest cadru, deschiderea unui birou al Parlamentului European în Canada consolidează infrastructura politică a relației transatlantice UE–Canada, dincolo de canalele diplomatice clasice. Precedent și extinderea rețelei de birouri în afara UE Parlamentul European are un birou în Ucraina din septembrie 2025 și mai are prezențe în țări din afara UE, inclusiv în Etiopia (pentru relația cu Uniunea Africană), Republica Moldova, Regatul Unit, Indonezia, SUA și Panama, mai notează publicația. [...]
Vladimir Putin le-a cerut rușilor să voteze ca semn de susținere pentru războiul din Ucraina , transformând alegerile parlamentare într-un test politic de mobilizare internă, potrivit HotNews , care citează Reuters. Rusia organizează alegeri parlamentare pe durata a trei zile, începând de vineri, pentru cele 450 de mandate din Duma de Stat , camera inferioară a parlamentului federal. Scrutinul este primul de acest tip de la declanșarea invaziei pe scară largă în Ucraina, în februarie 2022, într-un context în care conflictul începe să apese mai vizibil asupra populației, inclusiv prin tensiuni economice, iar aproape toți candidații anti-război au fost excluși de pe buletinele de vot. Votul, prezentat ca „răspuns colectiv” și garanție a „victoriei” Într-un discurs televizat înaintea alegerilor, Putin a legat explicit participarea la vot de obiectivele militare ale Moscovei și de rezistența la „presiuni externe”, susținând că prezența la urne ar demonstra unitatea națională și ar contribui la „asigurarea victoriei” în Ucraina. „Alegerea şi voinţa voastră vor demonstra din nou că milioane de oameni susţin soldaţii noştri, că suntem un popor unit (...) şi că nimeni nu va reuşi să ne dezbine sau să ne intimideze, nici să ne submineze suveranitatea şi sistemul nostru socio-politic.” Putin a mai spus că votul ar reprezenta un „răspuns colectiv” pentru cei care ar încerca să slăbească Rusia și să-i limiteze dezvoltarea și suveranitatea. Control politic și extinderea scrutinului în teritoriile anexate Duma de Stat este descrisă ca o instituție care a aprobat constant inițiativele Kremlinului, iar sistemul politic este „strict controlat”. În acest cadru, partidul de guvernământ Rusia Unită , susținut de Putin, ar urma să-și păstreze poziția dominantă, potrivit majorității analiștilor. Putin, care conduce pentru prima dată din 2007 campania formațiunii pro-Kremlin, a subliniat că la aceste alegeri vor participa și locuitorii din cele patru regiuni ucrainene anexate de Rusia în 2022 (Donețk, Lugansk, Herson și Zaporojie), potrivit EFE. Semne de erodare a sprijinului și acuzații privind vulnerabilitatea sistemului electoral Rusia Unită, care deține de zece ani majoritatea constituțională în Dumă, intră în alegeri cu o susținere mai slabă în sondaje: 33–37% în sondajele oficiale și 25% în cele independente, conform informațiilor citate. Separat, grupul anonim de hackeri CikLeak a susținut că a compromis serverele Comisiei Electorale Centrale (CEC) cu mai puțin de două zile înainte de startul votului, potrivit EFE. Hackerii afirmă că au transmis materialele către jurnaliști și acuză existența unui sistem de vot electronic la distanță „complet opac”, despre care spun că ar facilita manipularea rezultatelor. Aceste afirmații nu sunt confirmate independent în materialul citat. [...]
Posibila nominalizare a unui prim-viceguvernator BNR la șefia Guvernului ridică miza negocierilor politice și riscul de alegeri anticipate , potrivit Antena 3 . Vladimir Petruț, primar PNL în Cavnic, a declarat la postul TV că președintele Nicușor Dan ar urma să desemneze joi un premier după discuțiile de la Cotroceni, iar „ultima variantă” aflată în joc ar fi Leonardo Badea , prim-viceguvernator al Băncii Naționale a României . Petruț susține că, în acest moment, „două nume” ar fi pe masă: Sorin Grindeanu (menționat ca variantă cunoscută) și Leonardo Badea, prezentat drept „surpriza”. În același context, edilul afirmă că președintele le-ar fi transmis liderilor politici că, dacă viitorul guvern nu trece de Parlament, „ar fi dispus să dizolve Parlamentul”. Ce arată declarațiile despre aritmetica parlamentară Primarul PNL afirmă că „cel puțin 24” de parlamentari liberali ar fi dispuși să voteze un guvern condus de Leonardo Badea. Tot el spune că o facțiune din PNL ar vota această formulă alături de PSD, UDMR și „alți parlamentari”, fără a detalia cine ar fi aceștia sau cum s-ar contura majoritatea. Informațiile sunt prezentate ca provenind dintr-un grup „care a fost consultat astăzi” pe tema nominalizării, Petruț sugerând că ar fi vorba despre tabăra anti-Bolojan din PNL. Tensiuni interne în PNL și contestarea variantei Mureșan În paralel, Petruț atacă propunerea PNL–USR–UDMR pentru funcția de premier, europarlamentarul Siegfried Mureșan, pe care o numește o „marionetă” și despre care afirmă că „nu are nicio susținere”. Edilul, descris ca un critic al premierului interimar și președintelui PNL Ilie Bolojan, mai spune că în partid ar exista „un val de nemulțumire” față de liderul liberal și că poziția acestuia s-ar putea slăbi dacă PNL nu intră la guvernare. Ce urmează și ce rămâne incert Din informațiile prezentate, miza imediată este desemnarea premierului după negocierile de la Cotroceni și testarea unei majorități în Parlament. Totuși, Antena 3 relatează exclusiv declarațiile unui primar PNL, fără confirmări oficiale privind numele vehiculate sau scenariul dizolvării Parlamentului, astfel că rămâne de văzut dacă președintele va face joi o nominalizare și în ce formulă va fi încercată trecerea unui guvern. [...]
O posibilă asociere mai strânsă a Canadei la piața europeană ar putea crea oportunități comerciale și investiționale pentru firmele din România , în special în energie nucleară și industria de apărare, potrivit Mediafax , care citează declarațiile ministrei de Externe, Oana Țoiu . Țoiu susține că apropierea strategică dintre Uniunea Europeană și Ottawa ar „deschide, fără îndoială, noi uși pentru antreprenorii români”. În evaluarea sa, relația bilaterală România–Canada se sprijină pe patru direcții: energia nucleară, schimburile comerciale, securitatea și comunitatea românilor din Canada. Energie nucleară: proiecte, finanțare și extindere regională Ministra spune că, în această săptămână, a avut o întrevedere cu Greg Orencsak, vice-ministrul canadian pentru resurse naturale, discuțiile vizând rezultatele cooperării româno-canadiene în domeniul nuclear și planurile pentru perioada următoare. Printre temele menționate se află: creșterea capacității de producție a energiei nucleare; identificarea unor oportunități de finanțare oferite de Export Development Canada ; promovarea tehnologiei CANDU în alte țări din regiune; susținerea inovației și utilizarea izotopilor medicali în tratamente oncologice; dezvoltarea, la Cernavodă, a unui centru regional de instruire în domeniul energiei nucleare. Securitate și apărare: potențial pentru investiții comune În zona de securitate, Țoiu menționează participarea militarilor canadieni la operațiunile de deminare din Marea Neagră. În același context, ea afirmă că o conectare mai strânsă a Canadei la piața europeană de producție militară ar putea crea oportunități pentru investiții comune în România. Comerț: schimburi în creștere după CETA Pe componenta economică, ministra indică faptul că, de la aplicarea acordului de liber schimb CETA, în 2017, schimburile comerciale dintre România și Canada au crescut cu peste 70%. Țoiu afirmă, totodată, că un parteneriat extins UE–Canada „înseamnă mult mai mult decât economie” și că România ar avea deja proiecte strategice și planuri clare în relația bilaterală. Context european: ideea unui „membru asociat” al UE În planul UE, președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, a propus în discursul privind Starea Uniunii crearea unei forme de „membru asociat” al Uniunii Europene, iar Canada ar urma să fie primul stat pentru care s-ar deschide această posibilitate. Anunțul a fost făcut în prezența premierului canadian Mark Carney, aflat în plenul Parlamentului European de la Strasbourg. [...]
Traian Băsescu cere identificarea organizatorilor violențelor de la protestul oierilor , susținând că incidentele din Piața Victoriei nu pot fi puse, din nou, pe seama unor „huligani din galerii”, ci indică o mobilizare coordonată, potrivit Mediafax . Fostul președinte spune că instituțiile statului trebuie „să facă lumină” și ca vinovații să fie trași la răspundere. Într-o intervenție la B1, Băsescu a afirmat că „huliganii infiltrați” la protestul ciobanilor au fost „mobilizați” și că trebuie stabilit cine i-a trimis și cine i-a organizat. În opinia sa, organizatorii ar trebui să ajungă la închisoare. Băsescu l-a nominalizat pe liderul AUR, George Simion , dar a precizat că nu știe dacă acesta a fost în spatele actelor de huliganism. A adăugat însă că, dacă se va dovedi implicarea lui Simion, acesta „ar trebui să dispară din viața politică românească”. „Inadmisibile și nu știu dacă Simion a fost în spatele acestei agresiuni sau nu, dar dacă a fost merită să dispară din viața politică românească și cred că este obligația instituțiilor statului român să afle cine a mobilizat pe acei huligani.” Critici la adresa intervenției și dotării Jandarmeriei Pe intervenția jandarmilor, fostul președinte a spus că i s-a părut „corectă”, dar „mult prea blândă” raportat la violențele din stradă. În același timp, a semnalat probleme de echipare, afirmând că o parte dintre jandarmi nu aveau căști, ci bonete, lucru vizibil după ce un jandarm a fost lovit în cap. „Jandarmii au fost în regulă. Pe mine m-a revoltat că o parte din jandarmi nu aveau căști, ci bonete (...) Altfel au intervenit foarte corect, chiar mult prea blând față de violența ticăloșilor care au venit să compromită demersul oierilor.” De ce contează Declarațiile lui Băsescu mută discuția dinspre incidente punctuale spre o temă de responsabilitate instituțională: dacă violențele au fost organizate, ancheta ar trebui să vizeze nu doar participanții reținuți pe termen scurt, ci și rețeaua de mobilizare. În paralel, criticile privind dotarea Jandarmeriei ridică o problemă operațională legată de capacitatea forțelor de ordine de a gestiona proteste cu potențial violent. [...]
