Știri
Știri din categoria Politică
Bogdan Drăgoi este luat în calcul pentru portofoliul Finanțelor, o mutare care ar putea influența direcția politicilor fiscale și relația stat–piață de capital, în condițiile în care el conduce în prezent Lion Capital (fostul SIF Banat-Crișana). Potrivit G4Media, Drăgoi se află „pe lista scurtă” pentru viitorul ministru al Finanțelor, însă nu ar fi singurul nume discutat.
Publicația notează că numele viitorilor candidați pentru Executiv urmează să fie anunțate de premierul propus de Nicușor Dan. Informația este prezentată ca provenind din surse, deci rămâne neconfirmată oficial la acest moment.
Miza principală a unei eventuale numiri ține de profilul candidatului: Drăgoi vine din zona pieței de capital și a administrării de active, după ce a avut și un episod scurt în fruntea Ministerului Finanțelor în 2012, în guvernul condus de Mihai Răzvan Ungureanu.
G4Media îl descrie drept o figură „importantă, dar și controversată” în peisajul financiar românesc, cu o evoluție de la analist în Londra la poziții de influență în zona SIF-urilor.
În material sunt trecute în revistă principalele etape profesionale:
G4Media menționează că de imaginea lui Bogdan Drăgoi se leagă controverse privind originea averii și influenței familiei. În acest context, publicația face trimitere la o investigație Rise Project, inclusiv la informații despre tatăl său, Dan Drăgoi, și conexiuni istorice și de afaceri atribuite acestuia; materialul notează că Bogdan Drăgoi „a negat mereu” legăturile cu anumite preluări strategice, potrivit aceleiași investigații.
Separat, este amintit că, în martie 2026, jurnaliștii de la Bursa au scris despre o „iminentă preluare” a Fondului Proprietatea de către Lion Capital și SAI Muntenia, controlată indirect tot de Drăgoi, potrivit G4Media.
În lipsa unei confirmări oficiale, următorul reper este anunțul premierului propus de Nicușor Dan privind componența și nominalizările pentru viitorul Executiv, inclusiv pentru Ministerul Finanțelor.
Recomandate
Președintele Nicușor Dan a cerut noului guvern să echilibreze obligațiile financiare cu așteptările publice , după o perioadă de cinci luni și jumătate fără un executiv cu puteri depline, potrivit Biziday . Mesajul vine după depunerea jurământului de către noul prim-ministru și miniștri, la Palatul Cotroceni, și pune accent pe presiunea deciziilor economice care urmează. În discurs, șeful statului a mulțumit fostului premier Ilie Bolojan și cabinetului său, afirmând că, deși România nu a avut un guvern cu puteri depline, „România a funcționat, totuși”. În acest interval, Dan a enumerat dosare care au mers înainte: închiderea PNRR , capitole de negociere pentru OCDE, derularea SAFE și evaluări din partea agențiilor de rating. În același context, președintele a spus că „este un semn de maturitate pentru democrație faptul că partidele au colaborat” în lunile de instabilitate politică și le-a mulțumit lui Eugen Tomac, Adrian Veștea și Siegfried Mureșan pentru încercările de a forma guvernul. Miza economică: constrângeri bugetare versus reforme Nicușor Dan a indicat explicit tensiunea care va defini mandatul noului executiv: România are „obligațiile financiare” asumate pentru a-și proteja evoluția economică viitoare, dar și „așteptări pe care românii le au”, iar guvernul trebuie să găsească „bunul echilibru între constrângeri și așteptări”. Președintele a adăugat că există și „așteptarea pentru reforme”, care „trebuie îndeplinite sau măcar începute”. Noul guvern și semnalul pe digitalizare Președintele l-a felicitat pe Luca Niculescu pentru formarea rapidă a echipei și obținerea voturilor majorității parlamentare, apreciind că va avea nevoie de aceste abilități în relația cu Parlamentul, unde „o să fie mai greu decât a fost acum”. Totodată, Dan a salutat existența unui portofoliu dedicat Digitalizării și Inteligenței Artificiale, argumentând că România trebuie să „privească înainte economic” și să se conecteze la zonele în care se joacă economia globală. Reacții: mulțumiri pentru sprijinul politic și mesaj de la Comisia Europeană După ceremonie, Luca Niculescu a mulțumit PSD pentru intrarea la guvernare și partidelor care au votat învestirea, afirmând: „Vă asigur că vom face tot ce este mai bine pentru ca această țară să-și arate adevăratul potențial”. Separat, Ursula von der Leyen , președinta Comisiei Europene, l-a felicitat pe Niculescu într-un mesaj publicat pe rețeaua X, indicând ca priorități crearea de oportunități pentru oameni și companii și consolidarea securității pe Flancul Estic, cu mesajul că „nu avem timp de pierdut”. [...]
Nicușor Dan avertizează că „cantitatea” de mesaje din social media poate distorsiona reprezentarea democratică , ridicând o problemă cu potențial de reglementare pentru campanii și comunicarea politică online, potrivit Antena 3 . Președintele României a declarat, marți, la Forumul privind Statul de Drept , că democrația se confruntă cu „cea mai puternică și importantă” provocare în acest moment: comunicarea pe rețelele sociale. El a insistat că nu se referă la conținut, ci la volum, în contextul în care „a devenit extrem de ieftin să plătești 1.000 de voci care acoperă o voce legitimă”. „Democrația se confruntă cu o provocare, în opinia mea, cea mai puternică și importantă în aceste zile: comunicarea pe rețelele sociale. Pentru că nu vorbesc de conținut, vorbesc de cantitate.” De ce contează: presiune pe reguli pentru campanii și platforme Mesajul președintelui pune accent pe o vulnerabilitate a procesului democratic: posibilitatea amplificării artificiale a unor mesaje prin rețele coordonate, la costuri reduse, ceea ce poate „acoperi” exprimarea legitimă. În această logică, întrebarea ridicată de Nicușor Dan vizează direct echilibrul dintre principiul „o persoană, o voce, un vot” și libertatea de exprimare și asociere. „Cum facem ca principiul fundamental al democrației, «o persoană, o voce, un vot», să fie păstrat, păstrând, evident, și libertatea de expresie și de asociere?” Context: statul de drept, dialogul social și tema UE În același discurs, Nicușor Dan a spus că „statul de drept” poate părea un concept abstract, dar se vede în funcționarea instituțiilor, în satisfacția cetățenilor și în nivelul corupției. Totodată, a susținut că protestul este un instrument democratic legitim, însă a argumentat că este nevoie și de dialog și compromis pentru consens, altfel „fiecare bulă are strigătul ei”. Antena 3 mai notează că, luni, președintele a avut o întâlnire cu președinta Comisiei de la Veneția , Marta Cartabia, iar unul dintre subiectele discutate a fost sentimentul de apartenență al cetățenilor la Uniunea Europeană și nevoia unui dialog mai amplu între instituțiile române și omoloagele lor internaționale. La forum, discuțiile au vizat independența justiției și influența în alegeri, cu participarea unor oficiali ai Comisiei de la Veneția și a reprezentanților unor instituții din România. [...]
Președintele Nicușor Dan avertizează că manipularea prin „cantitate” pe rețelele sociale a devenit ieftină , ceea ce ridică o problemă de funcționare a democrației și pune presiune pe găsirea unor soluții care să păstreze, simultan, libertatea de exprimare și principiul „o persoană, o voce, un vot”, potrivit G4Media . Declarația a fost făcută marți, la deschiderea Forumului privind statul de drept „Rule of Law Forum”, organizat la Biblioteca Centrală Universitară „Carol I” din București. Șeful statului a spus că nu se referă la conținutul mesajelor, ci la volum: posibilitatea de a „plăti o mie de voci” care să acopere o voce legitimă. „Democrația se confruntă cu o provocare – în opinia mea cea mai importantă în aceste zile – comunicarea pe rețele sociale. Nu vorbesc de conținut, vreau să vorbesc doar de cantitate.” De ce contează: risc de „bule” și blocaj al dialogului public În același context, Nicușor Dan a susținut că protestul și „strigătul” sunt mijloace democratice legitime, dar a insistat că, fără dialog și compromis, societatea poate ajunge într-o logică de fragmentare, „în care avem fiecare bulă cu strigătul ei”. Context european: discuții cu Comisia de la Veneția Președintele a salutat prezența la București a unei delegații a Comisiei de la Veneția, condusă de Marta Cartabia, și a spus că a discutat cu aceasta despre „sentimentul de apartenență” al cetățeanului la Uniunea Europeană și despre nevoia ca instituțiile din România să se angajeze într-un dialog mai amplu cu omoloagele europene și internaționale. Totodată, Nicușor Dan a comentat că expresia „statul de drept” poate părea abstractă în română și că „domnia legii” ar fi o formulare mai accesibilă. [...]
Elon Musk admite că implicarea sa în DOGE a durat prea mult , într-o rară nuanțare publică a rolului pe care l-a avut în aparatul federal american, cu implicații directe pentru modul în care mediul de afaceri se raportează la „eficiența” promisă de administrație. Potrivit Gizmodo , declarațiile apar în episodul de debut al podcastului „The Builders”, realizat de biograful Walter Isaacson. Musk a fost întrebat de Isaacson dacă perioada petrecută în Department of Government Efficiency (DOGE) al președintelui Donald Trump a fost „o distragere” și dacă, retrospectiv, a fost o idee greșită. Răspunsul său a fost că a ținut proiectul „în funcțiune” prea mult timp. „Cred că am ținut-o prea mult.” Ce spune Musk despre motivație și „lecția” politică În discuție, Musk a explicat că a sprijinit politic administrația Trump din motive economice, invocând dorința ca direcția să fie „mai aproape de o economie de piață liberă” și cu „mai puțină birocrație, ideal”. Totuși, el a adăugat că ar fi trebuit să rămână „mai mult în fundal” și că implicarea ar fi fost mai potrivită pentru „o lună sau două”. Musk a descris și componenta de atractivitate a accesului la decizie, spunând că a fost „puțin” seducător să fie în Biroul Oval în timp ce se luau „decizii importante” și să aibă, uneori, „un anumit impact” asupra a ceea ce se făcea. În final, a acceptat caracterizarea lui Isaacson că s-a „îmbătat” de experiență, „cu drujbele și tot restul”. „Da, cred că e adevărat. Da. Da. M-am lăsat dus de val, practic.” Context: cifrele invocate despre economii și costuri Articolul notează că DOGE a fost creat în ianuarie 2025, Musk a plecat în mai, iar instituția a fost dizolvată oficial „acum trei luni”. DOGE a estimat economii de 215 miliarde de dolari (aprox. 990 miliarde lei) prin reduceri de cheltuieli, însă aceeași sursă menționează că concedierile asociate DOGE, beneficiile sociale, pierderile de productivitate și costurile de reangajare ar fi costat contribuabilii 135 miliarde de dolari (aprox. 620 miliarde lei) doar în 2025. În același context, Gizmodo amintește că au existat evaluări critice privind efectele tăierilor, inclusiv o echipă de cercetători care a publicat în Nature despre impactul reducerilor USAID și un articol din The Lancet care a discutat așteptări privind creșterea numărului de decese ca urmare a acestor tăieri. De ce contează Dincolo de dimensiunea personală, nuanțarea lui Musk mută discuția de la retorica „eficienței” la costurile de implementare și la riscul ca astfel de inițiative să devină, în practică, proiecte politizate și greu de controlat. Pentru companii și investitori, mesajul relevant este că „reforma” administrativă prezentată ca reducere de cheltuieli poate veni cu costuri secundare semnificative și cu volatilitate operațională, inclusiv prin concedieri și reangajări în lanț. [...]
USR refuză să se lege de noul Executiv și își păstrează libertatea de opoziție , după învestirea Guvernului condus de Luca Niculescu , potrivit Mediafax . Președintele USR, Dominic Fritz , susține că partidul nu a semnat niciun acord de susținere tocmai pentru a nu-și „autolimita” modul de a face opoziție și afirmă că, în practică, deciziile guvernării vor depinde de PSD. Fritz a declarat marți că USR și-a respectat promisiunea făcută „înainte de moțiune” de a nu mai forma și vota un guvern alături de PSD. În același timp, liderul USR a pus sub semnul întrebării autonomia premierului, chiar dacă acesta ar urma să încheie acorduri de susținere cu PNL și UDMR. „Am promis atunci, înainte de moțiune, că nu vom mai forma și vota un guvern cu PSD. Ne-am ținut de cuvânt (...) și asta este și motivul de ce am ales să nu semnăm un acord cu acest guvern, tocmai pentru că nu vrem să ne autolimităm în felul în care vom face opoziție.” Miza politică: cine controlează decizia și cine își asumă costurile În evaluarea lui Fritz, acordurile bilaterale pe care Luca Niculescu le-ar putea semna cu PNL sau UDMR nu schimbă raportul de putere din spatele Executivului. „Luca Niculescu este de astăzi premierul PSD. Puterea lui Luca Niculescu fără voința PSD-ului este spre zero. Deciziile pe care le va lua depind de voința PSD.” Liderul USR a argumentat că PSD ar încerca să păstreze controlul asupra guvernării fără să își asume direct responsabilitatea pentru măsurile adoptate, folosind sprijinul parlamentar din afara Cabinetului ca paravan politic. „PSD încearcă cu acest guvern să aibă din nou toată puterea în stat, dar cetățenii să nu vadă cine este responsabil pentru deciziile care se vor lua.” Ce spune Fritz despre rolul PNL și UDMR și limitele informațiilor Întrebat dacă PNL devine un partid de „semi-opoziție”, Fritz a spus că nu a văzut acordul și nu cunoaște conținutul acestuia, precizând că nu știe ce prevederi exacte ar conține documentul dintre Niculescu și PNL. „Eu nu am văzut acest acord, nu știu ce conține exact.” [...]
Donald Trump nu are autoritatea constituțională să redenumească legal un stat american , iar o eventuală schimbare a numelui statului New Mexico în „New America” ar trebui decisă la nivel local, potrivit CNN . Președintele SUA a cerut luni ca New Mexico să-și schimbe numele, într-o postare pe Truth Social , înainte de a pleca de la Casa Albă către un miting electoral în Kansas. Trump a susținut că statul „ar trebui imediat” să devină „New America”, argumentând că „nu suntem Mexic, suntem Statele Unite ale Americii”. Contextul politic invocat de publicație este unul de presiune pentru republicani înaintea alegerilor din noiembrie, în condițiile în care sondajele ar indica faptul că alegătorii cred că președintele nu se concentrează suficient pe problemele cele mai presante ale țării. CNN notează și că New Mexico este un stat democrat, pe care Trump l-a pierdut la alegerile din 2024, la o diferență de 6 puncte. Ce poate și ce nu poate face președintele SUA în materie de denumiri CNN explică faptul că Trump poate influența denumirea unor repere geografice în sistemul federal de evidență a numelor geografice ( Geographic Names Information System ), însă nu poate redenumi legal un stat printr-un act unilateral la nivel federal. Pentru o schimbare de nume a unui stat, procedura ar trebui să aibă loc în interiorul statului. Publicația dă ca exemple de redenumiri promovate de Trump prin acțiuni executive: schimbarea numelui Lacului Ontario în „Lake America”, printr-un ordin executiv semnat în august, în cadrul războiului comercial cu Canada; redenumirea Golfului Mexic în „Gulf of America”, printr-o acțiune similară anul trecut; ideea repetată de a redenumi Strâmtoarea Hormuz în „Trump Strait”. Reacții în New Mexico și afirmații fără dovezi În postarea de luni, Trump a afirmat — fără a prezenta dovezi, potrivit CNN — că o schimbare de nume ar duce la creșterea valorii locuințelor și a veniturilor. Totodată, a reluat acuzații nefondate privind alegeri „măsluite”. Guvernatoarea democrată a statului, Michelle Lujan Grisham, a respins public ideea, iar senatorul democrat Ben Ray Luján a spus că numele statului „poartă generații de istorie, cultură și tradiții” și că locuitorii vor păstra numele. CNN mai notează că denumirea „New Mexico” este mai veche decât fondarea Statelor Unite, datând din secolul al XVI-lea, conform unei fișe informative a Bureau of Indian Affairs privind originea numelor statelor. [...]
