Știri
Știri din categoria Externe
Exit-pollurile din Bulgaria indică o nouă rundă de negocieri dificile pentru formarea guvernului, după ce coaliția „Bulgaria Progresistă”, condusă de fostul președinte Rumen Radev, a fost creditată cu un avans mare în alegerile parlamentare anticipate de duminică, potrivit G4Media. Miza imediată nu este doar câștigătorul, ci capacitatea de a construi o majoritate într-un parlament fragmentat, într-o țară ajunsă la al optulea scrutin în cinci ani.
Conform exit-pollului realizat de Alpha Research (Sofia), „Bulgaria Progresistă” ar fi obținut 37,5% din voturi, mult peste GERB, partidul condus de fostul premier Boiko Borisov, creditat cu 16,2%. Informațiile sunt transmise de Reuters și preluate de Agerpres.
Radev, descris ca eurosceptic și opozant al sprijinului militar pentru Ucraina în războiul cu Rusia, a demisionat din funcția de președinte în ianuarie pentru a intra în cursa electorală. Alegerile au fost convocate după ce proteste de masă au dus la căderea guvernului anterior în decembrie.
Reuters notează că Bulgaria, cu aproximativ 6,5 milioane de locuitori, traversează o perioadă prelungită de instabilitate, alimentată de alegeri anticipate repetate și de nemulțumirea față de un nucleu de politicieni veterani percepuți pe scară largă ca fiind corupți.
Datele prezentate sunt rezultate de tip exit-poll și pot diferi de numărătoarea oficială. Chiar și în scenariul confirmării victoriei, formarea unui guvern stabil depinde de negocieri pentru o majoritate parlamentară, într-un peisaj politic descris ca fragmentat.
Recomandate
Exit poll-urile indică un nou blocaj politic în Bulgaria , unde partidul fostului președinte Rumen Radev este creditat cu un scor detașat, dar insuficient pentru a guverna singur, potrivit Mediafax . Radev, considerat apropiat de Rusia, este pe cale să câștige alegerile parlamentare de duminică, însă rezultatul nu îi asigură o majoritate guvernamentală, notează Reuters și POLITICO, citate de aceeași sursă. Mișcarea Bulgaria Progresistă, formațiune recent creată de Radev, ar urma să obțină puțin sub 40% din voturi, conform sondajelor la ieșirea de la urne difuzate de televiziunea bulgară. Agenția de sondaje Market Links a estimat 38,9%, iar Alpha Research a indicat 37,5%. De ce contează: fără majoritate, negocierile de coaliție devin inevitabile Chiar dacă rezultatul îl plasează pe primul loc, cu un sprijin de peste două ori mai mare decât al următorilor competitori, scorul nu este suficient pentru a guverna fără parteneri de coaliție. Asta deschide perspectiva unor negocieri dificile într-un peisaj politic deja fragmentat. Context: al optulea scrutin în cinci ani, pe fondul instabilității Radev, fost pilot de vânătoare, cu poziții eurosceptice și critic al sprijinului militar pentru Ucraina în războiul cu Rusia, a demisionat din funcția de președinte în ianuarie pentru a intra în cursa electorală. Alegerile au fost organizate după ce proteste de amploare au dus la căderea guvernului în decembrie. Bulgaria ajunge astfel la al optulea scrutin în ultimii cinci ani, într-o țară cu aproximativ 6,5 milioane de locuitori, unde alegătorii sunt tot mai nemulțumiți de repetarea alegerilor anticipate și de clasa politică veche, percepută frecvent ca fiind coruptă, potrivit Reuters. [...]
România riscă presiuni prelungite pe piața energiei și în lanțurile de aprovizionare , chiar dacă războiul din zona Golfului s-ar opri imediat, iar efectele negative ar putea fi resimțite încă 6–9 luni, a spus ministrul Energiei Bogdan Ivan , potrivit Digi24 . Ministrul, care este și prim-vicepreședinte PSD, a legat impactul economic de blocajele logistice din regiune, cu efecte în cascadă asupra combustibililor și asupra agriculturii. Declarațiile au fost făcute la o conferință extraordinară pentru alegerea președintelui PSD Sector 4, iar informațiile sunt atribuite de Digi24 agenției Agerpres. De ce contează: combustibili și risc de penurie în alte state, nu în România Bogdan Ivan a indicat că deja există „prețuri atât de mari la combustibil” și „lipsă de combustibil în anumite state”, precizând explicit că nu este cazul României. În același timp, a susținut că statul trebuie să fie pregătit să se adapteze rapid, pe fondul unei crize care nu se închide odată cu încetarea ostilităților. „Chiar dacă mâine se închide acest război, încă șase - nouă luni vom simți efectele negative.” Efecte indirecte: fertilizatori blocați, presiune pe producția de hrană Ministrul a afirmat că perturbarea transportului de fertilizatori afectează producția agricolă, ceea ce ar putea duce la o lipsă de hrană „la finalul acestei veri și în iarnă”. „Faptul că 40% din fertilizatorii mondiali trebuia să treacă prin acea strâmtoare şi nu ajung acum la culturile de primăvară cauzează automat o lipsă a hranei la finalul acestei veri şi în iarnă.” Ce spune ministerul că face: discuții pentru aprovizionare cu produse petroliere Ivan a mai declarat că, de circa o lună și jumătate, poartă discuții până târziu în noapte, „pe șase fusuri orare”, cu omologi și cu Agenția Mondială a Energiei, precum și cu reprezentanți din state precum Kazahstan și Azerbaidjan, pentru a găsi soluții de aprovizionare. El a enumerat explicit produsele pentru care caută soluții: motorină, kerosen și petrol crud, cu obiectivul de a evita o „pană de combustibil”. Context politic și mesaj operațional: „nu mai e timp” pentru planuri rigide În același cadru, ministrul a descris perioada drept posibil „cea mai dificilă” din ultimele decenii și a susținut că viteza schimbărilor impune decizii rapide, nu planificare rigidă pe termen lung, în condițiile în care „întreaga planetă are probleme uriașe”. [...]
Aleksandr Lukașenko condiționează o întâlnire cu Donald Trump de pregătirea unui „mare acord” bilateral , sugerând că o eventuală relansare a dialogului Minsk–Washington ar depăși simpla discuție despre sancțiuni, potrivit Agerpres . Președintele belarus a spus că este „gata pentru un acord”, dar acesta trebuie pregătit astfel încât să reflecte interesele ambelor părți, declarație făcută într-un interviu pentru canalul rusesc RT, din care au fost publicate extrase duminică. Ce transmite Minsk despre sancțiuni și agenda negocierilor Lukașenko a afirmat că Belarus „s-a adaptat” la sancțiunile occidentale și că un potențial acord cu Washingtonul ar trebui să meargă dincolo de ridicarea acestora. Liderul belarus nu a detaliat ce alte teme ar intra în „marele acord”, limitându-se să spună că „avem mult mai multe lucruri de rezolvat”. În aceeași logică, el a indicat că întâlnirea cu Trump ar putea avea loc după finalizarea unor discuții la un nivel inferior, urmând ca apoi să fie semnat acordul. Context: semnale dinspre echipa lui Trump În martie, trimisul lui Trump, John Coale, a declarat că Lukașenko ar putea vizita în curând SUA, o deplasare care ar reprezenta o reușită de imagine pentru liderul belarus, descris ca fiind tratat ani la rând ca un „paria” din cauza încălcărilor drepturilor omului și a sprijinului pentru Vladimir Putin în războiul din Ucraina. Agerpres notează că Lukașenko este un aliat apropiat al președintelui rus și a susținut invadarea Ucrainei de către Rusia, fără ca Belarus să fi trimis trupe să lupte în acest război. [...]
Noua serie de lansări balistice ale Coreei de Nord ridică din nou riscul de escaladare regională , după ce Phenianul a tras duminică mai multe rachete în largul coastei de est, încălcând interdicțiile impuse prin rezoluțiile Consiliului de Securitate al ONU , potrivit Stirile Pro TV . Lansările au avut loc în apropierea orașului Sinpo , pe coasta de est a Coreei de Nord, în jurul orei 6:10 dimineața, a transmis armata sud-coreeană într-un comunicat. Este a șaptea lansare de rachete balistice a Coreei de Nord în acest an și a patra în luna aprilie, notează Reuters, citată în material. Biroul prezidențial al Coreei de Sud a anunțat că a convocat o ședință de urgență pe teme de securitate, potrivit relatărilor din mass-media. La rândul său, guvernul Japoniei a comunicat pe rețelele de socializare că rachetele ar fi căzut în apropierea coastei de est a Peninsulei Coreene și că nu a fost confirmată nicio incursiune în zona economică exclusivă a Japoniei. De ce contează: testele sfidează direct regimul de sancțiuni al ONU Testele cu rachete balistice încalcă rezoluțiile Consiliului de Securitate al ONU privind programul de rachete al Coreei de Nord. Phenianul respinge interdicția și susține că aceasta îi încalcă dreptul suveran la autoapărare. În același timp, un profesor de la Universitatea Kyungnam, Lim Eul-chul, a apreciat că, pe fondul concentrării SUA asupra Iranului, Coreea de Nord vede momentul drept o oportunitate pentru modernizarea puterii nucleare și a capacității balistice. Context diplomatic și nuclear: summit SUA–China și evaluarea AIEA Lansările vin în contextul în care China și Statele Unite se pregătesc pentru un summit la mijlocul lunii mai, unde este de așteptat ca președintele american Donald Trump și președintele chinez Xi Jinping să discute și despre Coreea de Nord. Separat, Rafael Grossi, directorul Agenției Internaționale pentru Energie Atomică (AIEA), a declarat că Phenianul a înregistrat progrese „foarte serioase” în capacitatea de a produce arme nucleare, probabil odată cu adăugarea unei noi instalații de îmbogățire a uraniului. La finalul lunii martie, liderul nord-coreean Kim Jong Un a afirmat că statutul țării ca stat dotat cu arme nucleare este „ireversibil” și că extinderea „forței de descurajare nucleară” este esențială pentru securitatea națională. [...]
Publicarea de către armata israeliană a unei hărți cu noua linie de desfășurare în sudul Libanului indică menținerea unui control militar la 5–10 km de frontieră , în pofida încetării focului convenite recent cu Hezbollah , potrivit Agerpres , care citează Reuters. Mișcarea are un impact operațional direct: delimitează o zonă în care accesul civililor rămâne restricționat, iar forțele israeliene își consolidează pozițiile. Israelul și Libanul au convenit joi asupra unei încetări a focului susținute de SUA, după primele discuții directe dintre cele două părți din ultimele decenii, desfășurate pe 14 aprilie. Acordul ar urma să permită negocieri mai ample SUA–Iran, însă, conform informațiilor din material, forțele israeliene își vor menține pozițiile în sudul Libanului. Nu a existat un comentariu imediat din partea oficialilor libanezi sau a Hezbollah. Ce arată harta și ce înseamnă „zona tampon” Linia de desfășurare publicată se întinde de la est la vest și este situată la 5–10 km în interiorul teritoriului libanez, într-o zonă în care Israelul și-a anunțat intenția de a crea o „zonă tampon” (un perimetru de securitate între frontieră și localități, menit să reducă riscul de atacuri). Armata israeliană a distrus sate libaneze din zonă, afirmând că obiectivul este protejarea orașelor din nordul Israelului de atacurile Hezbollah. În același context, materialul notează că Israelul a creat zone tampon și în Siria și în Gaza, unde controlează mai mult de jumătate din enclavă. Accesul civililor, încă limitat Întrebată dacă persoanele care au fugit din cauza atacurilor israeliene vor putea reveni la locuințele lor, armata israeliană a refuzat să comenteze. O sursă din serviciile de securitate libaneze a declarat că civilii au reușit să ajungă în unele sate situate pe linia stabilită de Israel sau dincolo de aceasta, însă forțele israeliene împiedică în continuare accesul în majoritatea localităților aflate la sud de linie. Contextul conflictului și bilanțuri raportate Libanul a fost atras în război pe 2 martie, când Hezbollah a deschis focul „în sprijinul Teheranului”, ceea ce a declanșat o ofensivă israeliană. Potrivit autorităților libaneze, peste 2.100 de persoane au fost ucise, dintre care 177 de copii, iar peste 1,2 milioane de oameni au fost forțați să-și părăsească locuințele. Hezbollah nu a publicat un bilanț al pierderilor; până la sfârșitul lunii martie, cel puțin 400 de luptători ar fi fost uciși, conform unor surse apropiate grupării. În același timp, Hezbollah a lansat sute de rachete și drone asupra Israelului; atacurile sale au ucis doi civili în Israel, iar 15 soldați israelieni au murit în Liban de la 2 martie, conform Israelului. [...]
Atacul asupra UNIFIL în timpul armistițiului ridică riscul de escaladare și pune presiune pe autoritățile libaneze , după ce armata israeliană a confirmat că Hezbollah a deschis focul asupra unor militari ai forței ONU în sudul Libanului, potrivit The Jerusalem Post . Incidentul s-a produs sâmbătă, iar confirmarea IDF a venit duminică. Conform comunicatului citat, militarii UNIFIL încercau să curețe mai multe muniții neexplodate în zona Al-Ghandouriyah când au fost atacați de o „celulă teroristă” Hezbollah. Un militar a fost ucis, iar alți trei au fost răniți, dintre care doi grav, a transmis IDF. Armata israeliană a susținut că Hezbollah „continuă să exploateze armistițiul”, punând în pericol și provocând prejudicii forțelor internaționale din Liban — o acuzație care, dacă se confirmă în anchete, poate complica menținerea încetării ostilităților și operațiunile de securizare a zonei. Reacția Franței: cerere de arestări și responsabilizare Președintele Franței, Emmanuel Macron , a afirmat într-o postare pe X/Twitter că Franța consideră Hezbollah responsabil pentru atac. „Totul sugerează că responsabilitatea pentru acest atac revine Hezbollah. Franța cere autorităților libaneze să aresteze imediat autorii și să-și asume responsabilitățile alături de UNIFIL.” Franța a identificat militarul ucis ca fiind Sgt. First Class Florian Montorio, din Regimentul 17 Geniu Parașutiști, din Montauban. Condamnări din Liban și de la ONU, cu accent pe anchetă Premierul Libanului, Nawaf Salam, a condamnat atacul sâmbătă, tot pe X/Twitter, spunând că astfel de acțiuni provoacă „un mare rău Libanului” și anunțând că a cerut o anchetă imediată pentru stabilirea circumstanțelor și tragerea la răspundere a celor implicați. Secretarul general al ONU, Antonio Guterres, a condamnat atacul, fără a menționa Hezbollah, cerând ca „toți actorii” să respecte încetarea ostilităților și armistițiul. [...]
