Știri
Știri din categoria Politică
Eugen Tomac a fost desemnat să formeze noul guvern al României, după ce președintele Nicușor Dan i-a încredințat oficial mandatul de premier desemnat. Acesta are la dispoziție zece zile pentru a negocia susținerea politică necesară, pentru a prezenta lista miniștrilor și programul de guvernare și pentru a solicita votul de încredere al Parlamentului.
Anunțul vine într-un context politic tensionat, după căderea Guvernului Bolojan prin moțiune de cenzură pe 5 mai 2026. În discursul său, președintele Nicușor Dan a susținut că actuala situație este rezultatul tensiunilor acumulate între partidele coaliției și a argumentat că România are nevoie de un prim-ministru capabil să negocieze individual cu formațiunile parlamentare pentru a menține direcția pro-occidentală și stabilitatea economică a țării.
La rândul său, Eugen Tomac a declarat că prioritatea sa este construirea unui guvern bazat pe responsabilitate și dialog. El a făcut apel la toate forțele democratice și pro-occidentale din Parlament pentru susținerea unui executiv care să urmărească „binele comun al cetățenilor României”. Potrivit premierului desemnat, continuarea investițiilor, implementarea reformelor și recâștigarea încrederii în instituții depind de capacitatea clasei politice de a coopera într-un moment dificil.
Eugen Tomac, în vârstă de 45 de ani, s-a născut în localitatea Babele-Ismail din actuala regiune Odesa, Ucraina, și s-a stabilit în România în 1996. A absolvit Facultatea de Istorie a Universității din București și și-a început cariera politică în apropierea fostului președinte Traian Băsescu.
Printre funcțiile ocupate de-a lungul timpului se numără:
În Parlamentul European, Tomac s-a remarcat prin susținerea aderării României la Spațiul Schengen și prin demersurile privind recuperarea Tezaurului României aflat în Rusia, subiect care a ajuns inclusiv pe agenda instituțiilor europene.
Pentru a deveni prim-ministru cu drepturi depline, Cabinetul propus de Eugen Tomac trebuie să obțină cel puțin 233 de voturi în Parlament. Situația este cu atât mai interesantă cu cât Partidul Mișcarea Populară nu are reprezentare parlamentară, ceea ce obligă premierul desemnat să negocieze sprijinul mai multor formațiuni politice. Până la învestirea unui nou executiv, Ilie Bolojan își continuă activitatea în funcția de prim-ministru interimar.
Recomandate
România ar putea avea un nou premier în 48 de ore , într-un moment în care lipsa unui guvern cu puteri depline intră în a patra săptămână și prelungește incertitudinea decizională pentru economie și administrație, potrivit Ziarul Financiar . Conform unor surse citate de HotNews, președintele Nicușor Dan ar urma să facă nominalizarea marți sau miercuri. Favorit ar fi Eugen Tomac , despre care se arată că este acceptat de PSD, în timp ce „celelalte partide încă își pregătesc strategia”. Blocajul politic a fost declanșat de căderea Guvernului Ilie Bolojan, demis prin moțiune de cenzură inițiată de PSD și AUR, care a trecut în Parlament. Miza imediată: formarea unei majorități de 233 de voturi Chiar dacă numele lui Eugen Tomac a fost vehiculat în ultimele două săptămâni ca variantă favorită, rămâne neclar cum ar putea fi construită majoritatea necesară pentru învestirea unui nou cabinet. Pentru ca guvernul să treacă de votul Parlamentului sunt necesare 233 de voturi, notează publicația. În acest context, nominalizarea rapidă ar reduce perioada de interimat, dar nu rezolvă automat problema aritmeticii parlamentare: testul decisiv rămâne capacitatea viitorului premier desemnat de a strânge sprijinul necesar pentru un vot de încredere. [...]
Guvernul demis poate funcționa fără un termen-limită de 45 de zile , până când un nou Cabinet depune jurământul, ceea ce prelungește incertitudinea politică și menține un Executiv cu atribuții restrânse la „treburile curente”, potrivit Știrile Pro TV , care îl citează pe fostul președinte al Curții Constituționale, Augustin Zegrean . Zegrean susține că limita de 45 de zile invocată frecvent în spațiul public se aplică guvernelor interimare, nu unui guvern demis prin moțiune de cenzură . În acest din urmă caz, Constituția prevede că Executivul „administrează treburile curente ale țării” până la depunerea jurământului de către noul guvern. „Acest guvern nu este în situația unui guvern interimar, ci este un guvern demis prin moțiune de cenzură. În Constituție spune că în cazul în care guvernul este demis prin moțiune de cenzură, acel guvern administrează treburile curente ale țării până la depunerea jurământului de către un nou guvern.” Ce înseamnă, practic, pentru funcționarea Executivului Interpretarea fostului șef al CCR indică faptul că actualul Cabinet poate rămâne în funcție „mult și bine” dacă procesul politic de desemnare și învestire a unui nou guvern se prelungește. Consecința este una operațională: instituțiile rămân conduse de un Executiv cu legitimitate politică diminuată și cu o agendă limitată la administrarea curentă, până la formarea unei majorități și votul din Parlament. În ceea ce privește situația celor șase miniștri numiți interimari înainte de căderea Guvernului, în locul miniștrilor social-democrați care au demisionat, Zegrean spune că se poate discuta despre încetarea interimatului, dar indică o soluție de continuitate prin noi numiri interimare făcute de premierul demisionar. „N-are decât domnul prim-ministru demisionar să numească alți miniștri interimari în locul celor care au plecat mai devreme.” Blocajul: „termen rezonabil” fără definiție Întrebat cum se poate ieși din situație, Zegrean a comentat formula „termen rezonabil” folosită în discuția despre momentul desemnării unui nou premier, subliniind că noțiunea apare și în alte contexte juridice, dar nu este definită strict. „Cine știe ce înseamnă rezonabil? (...) se folosește frecvent acest termen «rezonabil», dar nu îl definește nimeni nicăieri.” În opinia sa, „rezonabil” ar însemna ca, imediat după căderea Guvernului, să existe o alternativă pregătită — program și listă de miniștri — care să fie audiată de Parlament și să intre în funcție. Rolul președintelui și miza majorității parlamentare Pe fondul informațiilor potrivit cărora președintele Nicușor Dan ar vrea să desemneze un premier doar după ce se asigură că există o majoritate, Zegrean afirmă că președintele nu este cel care „găsește” majoritatea, ci folosește consultările pentru a evalua dacă există susținere. El mai arată că șeful statului ar fi obligat să desemneze premierul propus de un partid doar dacă acel partid are majoritate parlamentară sau dovedește o coaliție capabilă să asigure guvernarea; în lipsa acestei situații, președintele nu este obligat să accepte o propunere venită de la un partid. „Ăsta e rolul consultărilor, să vadă dacă există sau nu o majoritate.” [...]
Desemnarea lui Eugen Tomac ca premier riscă să prelungească blocajul politic , în condițiile în care nu este conturată o majoritate parlamentară pentru învestire, iar partidele resping formula de guvern tehnocrat, potrivit Antena 3 , care citează surse politice. Conform informațiilor publicației, președintele Nicușor Dan ar urma să anunțe joi desemnarea lui Eugen Tomac ca prim-ministru și încredințarea mandatului de a alcătui Guvernul. Tomac ar avea la dispoziție 10 zile pentru a forma un cabinet și a obține votul Parlamentului. Miza imediată este însă aritmetica parlamentară: sursele citate indică faptul că, „deocamdată”, nu există cele 233 de voturi necesare pentru învestire. În acest context, numirea ar putea deschide o rundă de negocieri fără garanția unui rezultat, ceea ce menține incertitudinea asupra conducerii executive. Guvern tehnocrat, dar fără acordul partidelor Formula de cabinet avută în vedere ar fi una tehnocrată, variantă respinsă deja, „declarativ”, de liderii fostei coaliții de guvernare. Antena 3 notează că anunțul a întârziat tocmai pentru că această opțiune nu este agreată de partide și majoritatea necesară nu este configurată, iar președintele ar fi evitat să facă o desemnare care să fie respinsă în Parlament. În plus, PNL și USR ar respinge un guvern tehnocrat dacă în eșaloanele doi și trei (funcții precum secretari de stat, prefecți și subprefecți) ar fi numiți oameni ai PSD. În același timp, social-democrații sunt prezentați drept „cei mai flexibili” față de tehnocrați, dar cu condiția de a-și putea numi propriii oameni în eșalonul doi. Discuțiile de la Cotroceni și lista de nume vehiculată Potrivit surselor politice citate, Nicușor Dan a discutat marți cu Ilie Bolojan, fără să îl convingă să susțină guvernul. Bolojan i-ar fi transmis președintelui că trebuie să vadă lista de miniștri și „să vorbească la partid”. În încercarea de a debloca situația, președintele i-a chemat separat la Cotroceni pe liderii PNL și USR: Ilie Bolojan a fost convocat marți, iar Dominic Fritz miercuri. Aceleași surse indică faptul că ar fi „creionată” o listă de posibili miniștri tehnocrați pe care Tomac ar urma să o prezinte la negocieri, între care: Mihnea Motoc – Apărare; Luca Niculescu – Externe; consilierul prezidențial Sorin Costreie – Educație; „un arhitect cunoscut” – Dezvoltare; „un director de spital bucureștean” – Sănătate. Pentru portofolii precum Interne și Justiție, „încă se căutau soluții”, potrivit materialului. În lipsa unei majorități confirmate, următoarele zile vor testa dacă desemnarea poate produce rapid un acord politic sau dacă procesul de formare a guvernului intră într-o nouă etapă de negocieri prelungite. Informațiile sunt prezentate de Antena 3 ca provenind din surse politice și nu sunt confirmate oficial în material. [...]
Bogdan Drăgoi este luat în calcul pentru portofoliul Finanțelor , o mutare care ar putea influența direcția politicilor fiscale și relația stat–piață de capital, în condițiile în care el conduce în prezent Lion Capital (fostul SIF Banat-Crișana). Potrivit G4Media , Drăgoi se află „pe lista scurtă” pentru viitorul ministru al Finanțelor, însă nu ar fi singurul nume discutat. Publicația notează că numele viitorilor candidați pentru Executiv urmează să fie anunțate de premierul propus de Nicușor Dan. Informația este prezentată ca provenind din surse, deci rămâne neconfirmată oficial la acest moment. De ce contează: un profil cu legături puternice în piața de capital Miza principală a unei eventuale numiri ține de profilul candidatului: Drăgoi vine din zona pieței de capital și a administrării de active, după ce a avut și un episod scurt în fruntea Ministerului Finanțelor în 2012, în guvernul condus de Mihai Răzvan Ungureanu. G4Media îl descrie drept o figură „importantă, dar și controversată” în peisajul financiar românesc, cu o evoluție de la analist în Londra la poziții de influență în zona SIF-urilor. Repere din carieră, potrivit sursei În material sunt trecute în revistă principalele etape profesionale: studii la Universitatea Tufts (Fletcher) din Boston, cu dublă specializare în Relații Internaționale și Economie, conform CV-ului său oficial; experiență în Marea Britanie (Inquam Limited UK), apoi revenire în România; roluri în administrație: consilier la Ministerul Integrării Europene, apoi secretar de stat la Ministerul Finanțelor Publice ; director general al Departamentului Economic din Primăria Municipiului București; reprezentare a statului în mai multe structuri, inclusiv în Consiliul de Administrație al CEC Bank, la Banca Europeană de Investiții (BEI) și la Banca de Dezvoltare a Consiliului Europei; președinte al Comitetului Reprezentanților la Fondul Proprietatea; ministru al Finanțelor Publice în februarie 2012; ulterior consilier prezidențial al lui Traian Băsescu; din 2015, activ exclusiv în sectorul privat: președinte al Consiliului de Administrație și director general la Lion Capital; membru în Consiliul de Administrație al BRD – Groupe Société Générale (din 2019), Biofarm și Vrancart (din 2015). Controverse și referințe la investigații de presă G4Media menționează că de imaginea lui Bogdan Drăgoi se leagă controverse privind originea averii și influenței familiei. În acest context, publicația face trimitere la o investigație Rise Project, inclusiv la informații despre tatăl său, Dan Drăgoi, și conexiuni istorice și de afaceri atribuite acestuia; materialul notează că Bogdan Drăgoi „a negat mereu” legăturile cu anumite preluări strategice, potrivit aceleiași investigații. Separat, este amintit că, în martie 2026, jurnaliștii de la Bursa au scris despre o „iminentă preluare” a Fondului Proprietatea de către Lion Capital și SAI Muntenia, controlată indirect tot de Drăgoi, potrivit G4Media. Ce urmează În lipsa unei confirmări oficiale, următorul reper este anunțul premierului propus de Nicușor Dan privind componența și nominalizările pentru viitorul Executiv, inclusiv pentru Ministerul Finanțelor. [...]
Guvernul mizează pe prime de performanță de până la 20% pentru ANAF, ca instrument de motivare în plin conflict pe salarizare , potrivit Adevărul , în contextul protestului anunțat de angajați și al discuțiilor despre noua lege a salarizării. Ministrul interimar al Muncii, Dragoș Pîslaru , a spus că protestul funcționarilor ANAF, declanșat pe fondul nemulțumirilor legate de legea salarizării, este „democratic” și ține de dreptul la dialog social. El a adăugat că angajații, „ca specialiști în domeniul finanțelor publice”, ar înțelege „ce-și permite România și ce nu-și permite”. În același timp, Pîslaru le-a transmis funcționarilor să se uite și la componenta de performanță din viitoarea arhitectură salarială, susținând că primele de performanță „pot crește salariile cu până la 20%” în zona ANAF. Ce semnal transmite Executivul în negocierile pe salarizare Mesajul ministrului indică faptul că Guvernul încearcă să mute o parte din discuție de la majorări generalizate către stimulente condiționate de rezultate, printr-un mecanism de prime de performanță prevăzut în legea salarizării. În material nu sunt detaliate criteriile de performanță sau calendarul de implementare, astfel că rămâne neclar cum ar urma să fie acordate efectiv aceste prime. Pentru context, publicația amintește protestul anunțat de angajații ANAF joi, în țară (detalii în Adevărul ). În paralel: sporurile pentru fonduri europene la demnitari, în analiză Separat de tema ANAF, Pîslaru a mai spus că Guvernul analizează modificarea sporurilor pentru fonduri europene acordate demnitarilor, tot în contextul noii legi a salarizării. Potrivit ministrului, proiectul prevede în prezent un nivel de 20% pentru întreaga grilă a demnitarilor. El a explicat că, anterior, în administrația locală primarii și președinții de consilii județene aveau un spor de 40%, în timp ce în administrația centrală acest spor nu exista. Reducerea la 20% este contestată de primari și șefii de consilii județene, iar propunerea este „în analiză” și ar urma să fie reconfigurată după consultări cu echipa tehnică și administrațiile vizate (context suplimentar în Adevărul ). [...]
Guvernul promite „înghețarea în jos” a veniturilor din sectorul public , prin noua lege a salarizării, într-un moment în care proiectul a declanșat proteste sindicale și acuzații de tăieri mascate. Ministrul interimar al Muncii, Dragoș Pîslaru , susține, potrivit Digi24 , că „niciun venit aflat în plată” nu va fi redus ca efect al reformei. Pîslaru a afirmat că „niciun salariu din sectorul public nu va scădea” și că „niciun angajat din sectorul public nu va pleca acasă cu mai puțini bani” în urma noii legi, declarații citate de News.ro. Mesajul vine pe fondul reacțiilor din zona sindicală, unde au existat temeri legate de posibile diminuări ale veniturilor. Ce urmărește legea, în versiunea prezentată de ministru Ministrul interimar a încadrat proiectul ca fiind unul de „echitate salarială”, nu de creștere a salariilor, insistând că discuțiile despre reduceri ar porni, în parte, din „interpretări greșite” sau „manipulări cinice folosite în scop politic”. „Nu este un proiect de creștere salarială, este un proiect de echitate salarială.” Proiect cu „lacune” și consultări în derulare În același timp, Pîslaru a admis că, după primele luni de consultări, proiectul are „lacune” și trebuie îmbunătățit. El a plasat începutul lucrului la lege în 2022 și a spus că finalizarea ar fi trebuit să aibă loc în 2023, indicând că responsabilitatea pregătirii proiectului a revenit, în mandatele succesive, Partidului Social Democrat. În acest stadiu, din informațiile disponibile în material, nu sunt prezentate măsuri concrete de implementare sau un calendar detaliat al modificărilor ce ar urma să fie operate în urma consultărilor, dincolo de angajamentul că veniturile aflate în plată nu vor scădea. [...]
