Știri
Știri din categoria Politică
Guvernul demis poate funcționa fără un termen-limită de 45 de zile, până când un nou Cabinet depune jurământul, ceea ce prelungește incertitudinea politică și menține un Executiv cu atribuții restrânse la „treburile curente”, potrivit Știrile Pro TV, care îl citează pe fostul președinte al Curții Constituționale, Augustin Zegrean.
Zegrean susține că limita de 45 de zile invocată frecvent în spațiul public se aplică guvernelor interimare, nu unui guvern demis prin moțiune de cenzură. În acest din urmă caz, Constituția prevede că Executivul „administrează treburile curente ale țării” până la depunerea jurământului de către noul guvern.
„Acest guvern nu este în situația unui guvern interimar, ci este un guvern demis prin moțiune de cenzură. În Constituție spune că în cazul în care guvernul este demis prin moțiune de cenzură, acel guvern administrează treburile curente ale țării până la depunerea jurământului de către un nou guvern.”
Interpretarea fostului șef al CCR indică faptul că actualul Cabinet poate rămâne în funcție „mult și bine” dacă procesul politic de desemnare și învestire a unui nou guvern se prelungește. Consecința este una operațională: instituțiile rămân conduse de un Executiv cu legitimitate politică diminuată și cu o agendă limitată la administrarea curentă, până la formarea unei majorități și votul din Parlament.
În ceea ce privește situația celor șase miniștri numiți interimari înainte de căderea Guvernului, în locul miniștrilor social-democrați care au demisionat, Zegrean spune că se poate discuta despre încetarea interimatului, dar indică o soluție de continuitate prin noi numiri interimare făcute de premierul demisionar.
„N-are decât domnul prim-ministru demisionar să numească alți miniștri interimari în locul celor care au plecat mai devreme.”
Întrebat cum se poate ieși din situație, Zegrean a comentat formula „termen rezonabil” folosită în discuția despre momentul desemnării unui nou premier, subliniind că noțiunea apare și în alte contexte juridice, dar nu este definită strict.
„Cine știe ce înseamnă rezonabil? (...) se folosește frecvent acest termen «rezonabil», dar nu îl definește nimeni nicăieri.”
În opinia sa, „rezonabil” ar însemna ca, imediat după căderea Guvernului, să existe o alternativă pregătită — program și listă de miniștri — care să fie audiată de Parlament și să intre în funcție.
Pe fondul informațiilor potrivit cărora președintele Nicușor Dan ar vrea să desemneze un premier doar după ce se asigură că există o majoritate, Zegrean afirmă că președintele nu este cel care „găsește” majoritatea, ci folosește consultările pentru a evalua dacă există susținere.
El mai arată că șeful statului ar fi obligat să desemneze premierul propus de un partid doar dacă acel partid are majoritate parlamentară sau dovedește o coaliție capabilă să asigure guvernarea; în lipsa acestei situații, președintele nu este obligat să accepte o propunere venită de la un partid.
„Ăsta e rolul consultărilor, să vadă dacă există sau nu o majoritate.”
Recomandate
Președintele Nicușor Dan avertizează că blocajul politic poate alimenta riscuri economice și cere reluarea dialogului între partide, după discuțiile purtate de premierul desemnat Eugen Tomac cu formațiunile parlamentare, potrivit Digi24 . În declarația de presă de miercuri, șeful statului a spus că mandatul său are două priorități: menținerea direcției pro-occidentale a României și prevenirea „unei eventuale căderi economice”. În același timp, Nicușor Dan a criticat lipsa de coordonare între partide și a susținut că „niciun partid nu a venit cu o soluție alternativă”, motiv pentru care a ales o persoană pe care o consideră potrivită să discute cu toate părțile. „Fac apel la responsabilitatea partidelor politice: trebuie să aibă întâietate interesul țării. Mandatul meu este, în primul rând, să păstrez direcția pro-occidentală a României și, în al doilea rând, să previn o eventuală cădere economică.” Nicușor Dan a mai afirmat că politicienii sunt preocupați de calcule electorale legate de alegerile parlamentare din 2028 și a transmis un mesaj de calm către populație, respectiv de continuitate către partenerii externi ai României. Ce urmează în calendarul formării Guvernului Eugen Tomac a declarat că este pregătit să găsească „un compromis necesar” pentru stabilitate și că, acolo unde există nemulțumiri privind propunerile de miniștri, este dispus să discute cu partidele pentru a identifica persoane acceptate „de toată lumea”. Potrivit informațiilor din articol, Tomac lucrează la definitivarea listei de miniștri și la conturarea programului de guvernare, documente care ar urma să fie prezentate Parlamentului până la finalul săptămânii, astfel încât săptămâna viitoare să fie supuse votului de încredere . Miza parlamentară: semnale de susținere și poziția PSD Negocierile au loc în contextul în care se caută o majoritate parlamentară pentru învestire. În paralel, PSD nu vrea să lase impresia că este singurul partid care îl susține pe Tomac și, potrivit unor surse din conducerea partidului citate de Digi24.ro, social-democrații nu ar urma să voteze „la unison” viitorul Guvern dacă PNL și USR nu dau semnale că îl vor susține și ei în Parlament. Conform acelorași surse, PSD ar analiza două variante dacă PNL și USR nu susțin Cabinetul Tomac: să nu voteze nici PSD viitorul Guvern; vot „la liber”, în care fiecare parlamentar PSD decide individual. [...]
CCR a amânat până pe 18 iunie decizia asupra OUG SAFE , prelungind incertitudinea juridică privind validitatea ordonanței adoptate de Guvern după demiterea prin moțiune de cenzură, potrivit Digi24 . Ședința Curții a început la ora 12:00, iar reluarea discuțiilor este programată peste o săptămână. Sesizarea a fost depusă de Sorin Grindeanu , în calitate de președinte al Camerei Deputaților, care reclamă un posibil conflict constituțional între Guvern și Parlament. Miza este dacă Executivul a depășit limitele constituționale atunci când a adoptat ordonanța de urgență privind programul SAFE după ce fusese demis și avea atribuții limitate. În documentul depus la CCR pe 20 mai, Grindeanu susține că adoptarea și publicarea OUG nr. 38/2026 în intervalul 5–8 mai 2026, după adoptarea moțiunii de cenzură din 5 mai, ar fi reprezentat „un abuz de drept public”. El cere Curții să constate dacă au fost încălcate limitele constituționale în această situație. Cronologia care stă la baza sesizării Din datele prezentate în articol, ordonanța a avut un parcurs în doi pași: 4 mai : proiectul privind investițiile în apărare a fost adoptat inițial de Cabinetul Bolojan, cu o zi înainte de moțiunea de cenzură; ulterior, din cauza unor modificări, actul a avut nevoie de un nou aviz al Consiliului Legislativ , care a venit după demiterea Guvernului; 8 mai : Executivul a repus OUG pe ordinea de zi și a adoptat forma modificată. Digi24 notează explicit că, odată demis, Guvernul nu mai are dreptul să emită ordonanțe de urgență. Reacția lui Ilie Bolojan Premierul interimar Ilie Bolojan a calificat sesizarea drept „o acțiune de imagine” și a acuzat PSD că încearcă să își „acopere neputința de a veni cu soluție” după căderea guvernului, într-o declarație la B1TV. „Sunt acţiuni de imagine pe care le derulează PSD în aceste zile, ca să îşi acopere neputinţa de a veni cu soluţie, după ce au generat căderea guvernului, o acţiune iresponsabilă care nu face bine României. Când faci un astfel de lucru, trebuie să vii cu o soluţie. Ca să acopere această lipsă de soluţie, fac această gălăgie.” Context: alte sesizări pe aceeași ordonanță Aceeași ordonanță a mai fost atacată la CCR de AUR, SOS și PACE, însă judecătorii Curții au respins sesizarea, potrivit informațiilor din articol. Următorul reper este 18 iunie , data la care CCR ar urma să reia ședința și să decidă asupra sesizării depuse de Sorin Grindeanu. [...]
Validarea rapidă a unui guvern devine miza politică imediată , în condițiile în care partidele sunt acuzate că prelungesc blocajul din calcule pentru 2028, iar președintele le cere public „responsabilitate” și „flexibilitate”, potrivit Antena 3 . Premierul desemnat Eugen Tomac a spus miercuri seară, la B1 TV, că Nicușor Dan „are dreptate” să transmită un nou mesaj către partide și că „e momentul să lăsăm jocul politic la o parte”. Tomac susține că, dincolo de rolul lor într-o democrație, partidele au și „obligația de a valida un guvern dacă e nevoie”, mai ales în contextul actual. În explicația sa, Tomac a indicat că reticența partidelor și „barierele greu de explicat” pe care și le-ar fi impus alimentează „blocajul” și „tensiunea” din societate. El a argumentat că președintele le cere formațiunilor „mai multă flexibilitate” și să pună „pe primul loc România și cetățenii români”. Contextul invocat: presiuni externe și efecte asupra pieței interne Tomac a legat urgența formării unui executiv funcțional de situația de securitate și de impactul economic intern, afirmând că „avem război la graniță” și „conflicte care ne afectează piața internă”. În acest cadru, el a spus că a discutat cu toate partidele pentru a găsi „consensul necesar” ieșirii din blocaj. Totodată, premierul desemnat a susținut că „niciun român nu e vinovat” că partidele „se uită mai mult spre anul electoral 2028 decât spre ce se întâmplă azi”, sugerând că negocierile sunt influențate de calcule politice pe termen mediu. Ce propune Tomac și ce cere partidelor Tomac a afirmat că a propus un cabinet „format din profesioniști”, pe care îl descrie ca fiind capabil să răspundă rapid „provocărilor” și „urgențelor” actuale. El a insistat că rămâne deschis la dialog pentru construirea unui program de guvernare, dar a condiționat rezultatul de existența „bunei credințe”. În același registru, Tomac a spus că România are „probleme cronice” care nu mai pot fi amânate și a reluat apelul către partide să iasă dintr-o „logică” pe care o consideră „extrem de păguboasă”, pentru a permite instalarea unui guvern „capabil să răspundă acestor urgențe”. [...]
Nicușor Dan avertizează că miza negocierilor este evitarea unei „căderi economice bruște” , în timp ce partidele se pregătesc de votul de învestire a Guvernului Tomac , potrivit Adevărul . Președintele a cerut responsabilitate și dialog între formațiunile parlamentare, insistând că interesul țării trebuie să primeze în fața calculelor politice. În declarațiile de miercuri, 10 iunie, de la Palatul Cotroceni, șeful statului a respins interpretările potrivit cărora desemnarea premierului ar fi avantajat anumite partide. Nicușor Dan a spus că rolul său nu este să arbitreze competiții între formațiuni, ci să mențină „direcția pro-occidentală” a României și să prevină o deteriorare economică abruptă, cu efect asupra fiecărei familii. Presiune pe partide: dialog și stabilitate, nu calcule pentru 2028 Președintele a indicat lipsa dialogului între partide drept una dintre problemele centrale ale momentului și a justificat alegerea unei persoane „potrivite” pentru a discuta cu toate formațiunile și a le aduce împreună la guvernare, în condițiile în care „niciun partid nu a venit cu o soluție alternativă”. În același mesaj, Nicușor Dan a criticat orientarea clasei politice către calcule electorale, inclusiv în perspectiva alegerilor din 2028, susținând că publicul așteaptă guvernare și stabilitate, nu dispute politice prelungite. Mesaj către populație și partenerii externi La final, președintele i-a îndemnat pe români „să-și păstreze calmul și speranța” și a transmis partenerilor occidentali că România își păstrează direcția. În paralel, premierul desemnat Eugen Tomac a continuat discuțiile cu partidele, grupurile parlamentare și parlamentarii neafiliați pentru a strânge voturile necesare învestirii și s-a declarat optimist, afirmând că unii colegi i-au spus „deschis” că i-a convins. [...]
Schimbul de replici PNL–PSD reaprinde disputa despre cine își asumă guvernarea după moțiune , într-un moment în care, potrivit Digi24 , secretarul general al PNL, Dan Motreanu , îi cere președintelui PSD, Sorin Grindeanu , să „preia guvernarea” și să aplice „soluțiile PSD”, invocând faptul că PSD ar avea majoritate împreună cu AUR. Motreanu afirmă că a trecut „mai mult de o lună” de când PSD și AUR au demis Guvernul Ilie Bolojan și susține că, în loc să-și asume guvernarea, Grindeanu „se răfuiește cu PNL pe Facebook”. În mesajul publicat miercuri, liderul liberal întreabă retoric „cine îl împiedică” pe Grindeanu să facă „toate lucrurile minunate” pe care spune că le vrea pentru români. În aceeași intervenție, Motreanu acuză PSD că ar încerca să controleze „prin interpuși” ministerele „care dau bani” – Dezvoltare, Agricultură și Transporturi – și să lase altora funcțiile unde trebuie luate „decizii dificile”, precum cea de premier. El mai susține că PSD ar putea recurge ulterior la o nouă moțiune de cenzură, „scrisă, semnată și votată împreună cu AUR”, dacă nu i-ar mai conveni premierul. Replica vine după ce Sorin Grindeanu a lansat miercuri un atac la adresa PNL, transmițând că „se poate și fără ei” la guvernare. În mesajul său, liderul PSD îi îndeamnă pe liberali să plece „toți acasă” și îi acuză că au creat „blocaje” și că „împrăștie cu venin” la adresa unor „oameni absolut decenți” care ar fi încercat să repare „dezastrul” lăsat de PNL. Grindeanu își încheie mesajul cu formula în engleză „it’s the economy!”, pe care Digi24 o redă ca atare. [...]
Premierul desemnat Eugen Tomac spune că va cere votul de încredere al Parlamentului , după o nouă rundă de consultări cu grupul minorităților naționale, potrivit Digi24 . Miza imediată este ieșirea din blocajul politic prin validarea rapidă a unui Executiv, într-un moment în care Tomac încearcă să strângă o susținere „solidă” din zona partidelor pro-europene. Tomac a declarat la Parlament că, după ce încheie discuțiile din aceste zile, îi va prezenta președintelui Nicușor Dan concluziile consultărilor și perspectiva sa asupra „calendarului” pentru perioada următoare. În același timp, premierul desemnat afirmă că are propuneri pentru toate ministerele și că urmează să finalizeze lista „astăzi”, în paralel cu negocierile cu formațiunile pro-europene din Parlament, pentru a găsi o soluție de guvernare și a „ieși din acest blocaj”. „Nu văd niciun motiv pentru care să nu cer un vot de încredere Parlamentului.” Tomac a mai spus că își asumă responsabilitatea de a încerca să convingă partidele că „este momentul să facem un pas înainte pentru România” și că își dorește o susținere cât mai largă din partea formațiunilor care împărtășesc aceeași viziune. [...]
