Știri
Știri din categoria Politică

Premierul Ilie Bolojan a respins acuzațiile de încălcare a Constituției la adresa președintelui Nicușor Dan, afirmând, potrivit news.ro, că șeful statului „prin tot ce a făcut, a respectat Constituția României”, în contextul actualei crize politice.
Declarația a fost făcută vineri, la Suceava, unde Bolojan a fost întrebat despre afirmațiile unor lideri politici care susțin că președintele ar fi încălcat Constituția prin modul în care a acționat în această criză.
„Consider că președintele României, prin tot ce a făcut, a respectat Constituția României”, a răspuns scurt premierul Ilie Bolojan.
Bolojan s-a aflat la Suceava pentru a participa la semnarea contractelor de proiectare și execuție pentru două loturi din autostrada A7, ocazie în care a fost chestionat pe tema disputelor politice legate de rolul președintelui în criza în curs.
Recomandate

Discuțiile despre un guvern tehnocrat arată că blocajul politic prelungește interimatul și amână decizii-cheie , într-un moment în care partidele nu reușesc să contureze o majoritate pentru un nou executiv, potrivit HotNews . Prim-vicepreședintele PNL Ciprian Ciucu a declarat la Digi24 că, în ultimele două săptămâni, au existat discuții politice care „nu au apărut în spațiul public” privind formarea guvernului, iar una dintre variantele luate în calcul de președintele Nicușor Dan ar fi un guvern tehnocrat. Ciucu a spus că PNL ia în calcul „toate variantele”, cu excepția refacerii unei alianțe cu PSD. În același context, liderul liberal a indicat că ar putea reveni în discuție și scenariul unor „guverne consecutive minoritare”, deși a susținut că, din discursul președintelui, ar rezulta că acesta „nu agreează ideea de guvern minoritar”. Ciucu a avansat ipoteza unui guvern minoritar PSD, urmat de unul PNL-USR-UDMR, dar a punctat că „e timp scurt”. Ce înțelege PNL prin „tehnocrat pe bune” Ciucu a condiționat sprijinul pentru o formulă tehnocrată de profilul miniștrilor și de distanța față de partide, inclusiv prin excluderea unor persoane percepute ca fiind apropiate politic. „Dacă vor fi tehnocrați pe bune, putem discuta pentru un guvern care să fie de șase luni sau chiar de mai mult timp.” El a definit tehnocratul ca o persoană cu „viață profesională” recunoscută în domeniul portofoliului, fără legături de partid sau asocieri publice repetate cu un partid, menționând explicit PSD. Totodată, Ciucu a spus că PNL nu ar accepta o nominalizare care ar urmări „preluarea ostilă” a partidului, dând ca exemplu nominalizarea lui Adrian Veștea. Context: desemnări eșuate și interimat prelungit Potrivit informațiilor prezentate, președintele Nicușor Dan a făcut două desemnări oficiale de premier: Eugen Tomac (care și-a depus mandatul înainte de vot) și Adrian Veștea (respins în Parlament). Ulterior, șeful statului a respins propunerile Sorin Grindeanu (PSD) și Siegfried Mureșan (PNL), motivând că nu există o majoritate. De la demiterea guvernului prin moțiunea PSD-AUR din 5 mai, premierul Ilie Bolojan se află într-un interimat care a depășit recordul anterior, iar consultările de la Cotroceni (18 mai, 23 iunie și 13 iulie) s-au încheiat fără acord politic. În acest cadru, varianta tehnocrată apare ca soluție de avarie într-un blocaj care, deocamdată, nu are o ieșire anunțată public. [...]

PNL spune că nu acceptă prelungirea unui guvern „fără puteri depline” , iar discuțiile politice iau în calcul fie un executiv tehnocrat, fie o formulă de guverne consecutive minoritare, potrivit News . Mesajul a fost transmis de Ciprian Ciucu , care a indicat că liberalii vor relua discuțiile pentru o soluție de guvernare, dar exclud o nouă alianță cu PSD. Miza: capacitatea Guvernului de a lua decizii și de a trece măsuri Ciucu a spus că PNL este nemulțumit de situația în care România are un guvern fără puteri depline și că „toate variantele” sunt pe masă. În acest context, el a enumerat două scenarii discutate în spațiul politic: un guvern tehnocrat (condus de un premier din afara partidelor); guverne consecutive, minoritare , ca alternativă la o coaliție largă. În același timp, Ciucu a reiterat poziția PNL că nu va mai face alianță cu PSD, ceea ce limitează opțiunile de majoritate și împinge negocierile spre formule mai fragile politic. Premier tehnocrat și nume vehiculate: „s-au avansat niște nume”, dar fără detalii Întrebat despre varianta unui premier tehnocrat, Ciucu a afirmat că în discuții politice care nu au fost publice „s-au avansat nume”, însă a precizat că nu știe care sunt acestea și nu a oferit alte detalii. PNL și propunerea de premier: Sigfried Mureșan, nu Ilie Bolojan Întrebat dacă PNL îl va susține pe Ilie Bolojan pentru funcția de premier, Ciucu a spus că liberalii ar trebui să își mențină ultima propunere, Sigfried Mureșan , și a susținut că există „o campanie extrem de agresivă” concentrată pe Ilie Bolojan, inclusiv în online și în mass-media. Despre Ilie Bolojan, Ciucu a mai declarat că a discutat cu acesta și că „nu se agață de putere”, afirmând că Bolojan și-ar fi asumat obiective și că, la nivel personal, situația nu ar fi ușoară în contextul unui guvern minoritar. [...]

Lula intră în cursa din octombrie pe fondul tensiunilor comerciale cu SUA , după ce a lansat campania pentru un al patrulea mandat și a făcut din „suveranitate” un mesaj central, potrivit G4Media . Președintele de stânga al Braziliei, Luiz Inacio Lula da Silva , care a împlinit 80 de ani, s-a declarat „într-o formă excelentă” la convenția Partidului Muncitorilor (PT) de la Sao Paulo, unde a fost nominalizat oficial în fața a circa 3.000 de susținători. Lula a revenit la putere în 2023, după două mandate anterioare (2003–2010), iar scrutinul prezidențial este programat în octombrie. Tarifele SUA și miza economică a campaniei Campania se desfășoară în contextul influenței președintelui american Donald Trump, aliat al familiei Bolsonaro, pe fondul unei dispute comerciale: în iulie, Statele Unite au impus două runde de tarife vamale asupra produselor braziliene, invocând presupuse practici comerciale neloiale. La convenție, Lula nu l-a menționat direct pe liderul de la Casa Albă, însă tema „suveranității” a fost omniprezentă și a fost prezentată ca pilon al viitoarei campanii. Cine este contracandidatul și ce arată sondajele Lula ar urma să se confrunte cu Flavio Bolsonaro, senator de 45 de ani și fiul fostului președinte Jair Bolsonaro (2019–2022), arestat pentru tentativă de lovitură de stat, după ce ar fi încercat să rămână la putere în pofida înfrângerii din 2022, potrivit relatării citate. Un sondaj recent Datafolha indică un posibil tur doi cu Lula la 48% și Flavio Bolsonaro la 43%. În 2022, Lula a câștigat la o diferență mică, iar polarizarea rămâne puternică. Presiuni interne: costul vieții, deficitul și securitatea Deși președintele invocă o creștere economică solidă și niveluri record ale ocupării forței de muncă, familiile se plâng de costul vieții, iar deficitele publice sunt în creștere, notează aceeași sursă. În plus, Lula este descris ca fiind în defensivă pe tema securității, considerată principala preocupare a brazilienilor, în condițiile în care zeci de milioane de oameni din cartierele populare trăiesc sub controlul crimei organizate. Corupția rămâne, de asemenea, un subiect major: ambii rivali sunt vizați de anchete judiciare, una legată de finanțarea unui film dedicat lui Jair Bolsonaro, cealaltă vizându-l pe unul dintre fiii lui Lula, „Lulinha”, suspectat de corupție și trafic de influență. [...]

Decizia lui Benjamin Netanyahu de a bloca transferul sistemului „Domul de Fier” către Ucraina scoate la iveală limitele practice ale coproducțiilor militare SUA–Israel , în condițiile în care acordurile industriale îi dau Israelului drept de veto asupra utilizării și reexportului, potrivit Washington Post . Propunerea de transfer a fost înaintată în 2023 de senatorul republican Lindsey Graham , însă Netanyahu a respins-o invocând termenii unui acord de producție în comun care „oferă Israelului ultimul cuvânt” privind utilizarea sistemului, chiar dacă bateriile de rachete vizate au fost plătite de guvernul SUA. De ce contează: veto-ul de export devine temă de politică de apărare în Congres Episodul este folosit acum ca argument în dezbaterea din Congres privind extinderea cooperării SUA–Israel dincolo de apărarea antirachetă, către domenii tehnologice precum arme biologice, inteligență artificială, securitate cibernetică și sisteme de energie direcționată. Propunerea apare într-un proiect de lege privind politica de apărare în valoare de 1,15 trilioane de dolari (aprox. 5,2 trilioane lei), adoptat în Camera Reprezentanților săptămâna trecută, și are sprijinul lui Netanyahu, al parlamentarilor americani pro-Israel din ambele partide și al Comitetului American-Israel pentru Afaceri Publice (AIPAC), grup de lobby influent. Inițiativa este însă contestată de democrați de stânga și de unii republicani de dreapta, care încearcă să o oprească în Senat. Senatorul Chris Van Hollen (democrat, Maryland) a criticat situația, susținând că sistemele pe care SUA voiau să le transfere Ucrainei erau staționate în sud-vestul Statelor Unite și plătite de contribuabilii americani, dar Israelul a respins transferul. „Ne compromite suveranitatea și dăunează securității noastre naționale prin limitarea opțiunilor noastre.” Context: competiție pentru resurse și presiune pe muniții Discuția are loc pe fondul unei competiții pentru resurse între doi aliați ai SUA, Ucraina și Israel. În aceeași perioadă, președintele ucrainean Volodimir Zelenski a fost la Washington, iar cererile simultane de sprijin american au creat, potrivit sursei, o „competiție cu sumă nulă”. Zelenski a declarat pentru Axios că președintele Donald Trump i-a spus că va fi dificil să fie îndeplinită cererea Ucrainei de 300 de interceptoare Patriot, deoarece munițiile sunt consumate în războiul din Iran. Tot în acest context, Ambasada Israelului la Washington a invocat, pentru Washington Post , riscul ca „tehnologia să ajungă în mâinile iranienilor” ca motiv de îngrijorare legat de transferul „Domului de Fier” către Ucraina. Ce urmează: Senatul decide, iar „dreptul de veto” rămâne în discuție Prevederea privind extinderea cooperării industriale este una dintre temele pe care senatorii americani le analizează în cadrul proiectului anual al apărării, considerat de parlamentari drept „trebuie adoptat” deoarece stabilește politici militare, inclusiv creșteri salariale pentru trupe și limite de cheltuieli. Secretarul de stat Marco Rubio a declarat pentru Washington Post că nu este deranjat de capacitatea Israelului de a respinge exporturile către țări terțe în cazul coproducțiilor, argumentând că astfel de restricții sunt tipice în asemenea aranjamente și susținând ideea unui parteneriat mai strâns între industriile de apărare ale celor două țări. [...]

Președintele Nicușor Dan spune că România își menține traiectoria financiară și jaloanele PNRR, deși criza politică rămâne blocată , potrivit G4Media . Într-un mesaj video înregistrat, transmis la aproape trei luni după declanșarea crizei prin căderea Guvernului Bolojan, șeful statului nu anunță însă niciun demers concret pentru deblocarea situației (consultări noi cu partidele sau desemnarea unui premier). Mesajul are o miză directă pentru mediul economic și financiar: Nicușor Dan susține că, „în ciuda zgomotului politic”, instituțiile continuă să livreze pe angajamentele din PNRR ( Planul Național de Redresare și Reziliență ) și pe disciplina bugetară, iar această separare între „acțiunea politică” și „zgomotul politic” ar trebui să fie luată în calcul inclusiv de investitori. PNRR: legi trecute, trei jaloane rămase Președintele afirmă că Parlamentul a adoptat în săptămâna respectivă mai multe legi care reprezintă jaloane în PNRR și că urmează să le promulge săptămâna viitoare. Printre acestea, el menționează Codul urbanismului, aflat în dezbatere din 2019. În mesaj, Nicușor Dan spune că au mai rămas trei jaloane PNRR: legea ANI (Agenția Națională de Integritate) – ar urma să fie dezbătută săptămâna viitoare; legea biodiversității – ar urma să fie dezbătută săptămâna viitoare; legea salarizării – descrisă drept „ultimul jalon și cel mai dificil”, aflat în dezbatere. Tot în acest context, președintele afirmă că greva din sănătate a fost suspendată, „un mic pas înainte”. Semnale către piețe: „acord politic” pe traiectoria financiară, bugetul 2027 și euro Nicușor Dan susține existența unui „acord politic” pe câteva direcții cu relevanță pentru stabilitatea macroeconomică: păstrarea traiectoriei financiare asumate de România, indiferent de componența viitorului guvern; elaborarea bugetului pe 2027 încă din toamna acestui an, invocând nevoia de predictibilitate; trecerea la euro: viitorul guvern, împreună cu Banca Națională, ar urma să întocmească o „foaie de parcurs” pentru următorii ani. În mesaj, președintele salută și raportul Fitch , despre care spune că reconfirmă stabilitatea financiară a României, dar notează că există „o oarecare îngrijorare” în raport față de situația politică. Criza politică: fără pași noi anunțați Deși vorbește despre „scandal inutil” și despre faptul că „suntem cu toții exasperați de dezbaterile politice sterile”, Nicușor Dan nu indică măsuri instituționale pentru ieșirea din blocaj. Publicația notează și că președintele nu face nicio referire la acțiunile PSD de blocare în Parlament a reformelor din PNRR. În același mesaj, șeful statului recunoaște scăderea puterii de cumpărare și existența incertitudinii, dar afirmă că „România se stabilizează financiar și va fi mai bine”. „În ciuda zgomotului politic, România funcționează.” „Suntem cu toții exasperați de dezbaterile politice sterile pe care le vedem zilnic.” „Există acord politic pentru păstrarea traiectoriei financiare asumate de România, indiferent de compoziția politică a viitorului Guvern.” [...]

O eventuală suspendare a președintelui Nicușor Dan are șanse mici să treacă, atât politic, cât și la vot , în condițiile în care partidele nu ar reuși să se alinieze în jurul unei acțiuni comune, iar electoratul nemulțumit nu se traduce automat într-o majoritate pentru demitere, potrivit news.ro . Traian Băsescu a declarat vineri seară, la B1 TV , că nu crede că partidele „se vor înțelege la suspendarea președintelui” și că nici nu vede șanse ca o astfel de procedură să aibă succes. „Nu cred că se vor înţelege la suspendarea preşedintelui. Şi nici nu cred că ar avea succes suspendarea preşedintelui.” De ce contează: pragul politic și testul referendumului Fostul președinte susține că nemulțumirea unei părți din alegători față de acțiunile lui Nicușor Dan nu înseamnă, automat, că aceiași oameni ar vota pentru suspendare. Mesajul indică un risc major pentru inițiatorii unei astfel de mișcări: chiar dacă ar exista tensiuni politice, transformarea lor într-un rezultat validat prin vot rămâne incertă. Precedentul invocat de Băsescu Băsescu a făcut trimitere la propria experiență, arătând că, deși a existat nemulțumire în electorat în momentul în care Parlamentul l-a suspendat, la referendumul ulterior alegătorii nu au mers la vot și nu a fost întrunit cvorumul. În logica lui, un scenariu similar ar putea afecta și o eventuală suspendare a actualului președinte. [...]