Știri
Știri din categoria Politică
Premierul Ilie Bolojan a respins acuzațiile de încălcare a Constituției la adresa președintelui Nicușor Dan, afirmând, potrivit news.ro, că șeful statului „prin tot ce a făcut, a respectat Constituția României”, în contextul actualei crize politice.
Declarația a fost făcută vineri, la Suceava, unde Bolojan a fost întrebat despre afirmațiile unor lideri politici care susțin că președintele ar fi încălcat Constituția prin modul în care a acționat în această criză.
„Consider că președintele României, prin tot ce a făcut, a respectat Constituția României”, a răspuns scurt premierul Ilie Bolojan.
Bolojan s-a aflat la Suceava pentru a participa la semnarea contractelor de proiectare și execuție pentru două loturi din autostrada A7, ocazie în care a fost chestionat pe tema disputelor politice legate de rolul președintelui în criza în curs.
Recomandate
Ilie Bolojan respinge acuzația că ar fi susținut un guvern tehnocrat și spune că disputa alimentează blocajul politic, pe fondul negocierilor eșuate pentru formarea unei majorități, potrivit Biziday . Bolojan i-a răspuns lui Sorin Grindeanu, care, după o ședință cu parlamentarii PSD , l-a acuzat pe premierul demis că l-ar fi „mințit” pe președintele Nicușor Dan, la consultările de la Cotroceni , în legătură cu susținerea unui guvern tehnocrat. Președintele PNL cere „încetarea minciunilor” și afirmă că în spațiul public circulă „invenții toxice”. Ce spune Bolojan despre „guvernul tehnocrat” și decizia în PNL Bolojan susține că nu a existat niciun acord, nici măcar de principiu, pentru învestirea unui guvern tehnocrat și că a vorbit doar despre o posibilitate „teoretică” în cadrul soluțiilor constituționale, condiționată de criterii care „nu au fost îndeplinite”. În plus, el insistă că deciziile politice ale PNL se iau exclusiv în partid, prin forurile statutare și vot deschis. „Ca să fie clar: niciodată nu am formulat vreun acord, nici măcar de principiu, pentru învestirea unui guvern tehnocrat.” În aceeași intervenție, Bolojan mai afirmă că nu a negociat funcții pentru sine sau pentru altcineva „în schimbul unui acord care nu a fost vreodată în discuție” și descrie criza politică drept una „declanșată pentru distrugerea PNL”. Contextul blocajului: Guvernul Tomac și poziționarea PNL În paralel, tensiunile vin după eșecul încercării de formare a Guvernului Tomac. Seara precedentă, într-o intervenție la Antena 3, Eugen Tomac a declarat că presupusa „nesinceritate” a lui Bolojan față de președinte ar fi contribuit la blocaj. În urmă cu două săptămâni, în ziua în care Nicușor Dan l-a nominalizat pe Eugen Tomac să formeze guvernul, PNL anunța că va analiza programul și lista de miniștri, dar că nu va susține un guvern în care PSD este prezent „direct sau indirect”. Ulterior, Bolojan a spus că un posibil Guvern Tomac nu este o soluție, din lipsă de susținere politică, iar joia trecută PNL a comunicat oficial decizia de a nu susține învestirea acestuia (detalii în materialele Biziday și Biziday ). De ce contează Schimbul de acuzații între lideri PNL și PSD mută disputa din zona negocierilor politice în cea a credibilității și a „mandatului” de negociere, într-un moment în care formarea unei majorități pare blocată. În lipsa unei clarificări între partide asupra formulei de guvernare și a susținerii parlamentare, presiunea rămâne pe consultările de la Cotroceni și pe capacitatea partidelor de a ajunge la o soluție cu voturi suficiente în Parlament. [...]
PSD condiționează decizia de intrare la guvernare de credibilitatea negocierilor , după ce Sorin Grindeanu l-a acuzat pe premierul interimar Ilie Bolojan că „l-a mințit” pe președintele Nicușor Dan și că și-a schimbat pozițiile de la o zi la alta, potrivit Antena 3 . Grindeanu a declarat că social-democrații vor stabili în Consiliul Politic Național dacă vor face parte din Guvernul propus de Adrian Veștea, însă a legat blocajul politic de modul în care, susține el, Bolojan a relaționat cu șeful statului și de schimbarea repetată a condițiilor privind susținerea guvernului. Ce reproșează Grindeanu și de ce contează pentru formarea guvernului În intervenția citată, liderul PSD a susținut că Bolojan ar fi promis inițial intrarea într-un „guvern tehnocrat”, pentru ca apoi să revină cu condiții succesive, inclusiv legate de componența și arhitectura guvernării (de la acuzația de „proxy PSD” până la cerințe privind secretari de stat și prefecți), iar în final să ajungă la refuzul de a vota guvernul pe motiv că „nu este politic”. „Dacă ești președinte de partid și îl minți pe președintele României, dacă nu îți asumi ceea ce spui (...), atunci există o problemă.” Grindeanu a afirmat că „a minți președintele și a veni de la o zi la alta cu alte scenarii și alte dorințe” ar fi motivul pentru care „suntem în această situație”, adăugând că „lumea este sătulă” de faptul că Bolojan „se gândește doar la el”. Context: decizia PSD rămâne în așteptare În același timp, Grindeanu a reiterat că PSD urmează să decidă în forurile interne dacă intră sau nu în executivul propus de Adrian Veștea. În declarațiile prezentate, el a precizat că nu comentează deciziile interne ale PNL, pe care le consideră „treaba lor”. [...]
Ilie Bolojan a dus la nivel european mesajul despre continuitatea reformelor și utilizarea fondurilor UE , într-o perioadă de instabilitate politică internă, după două convorbiri telefonice cu lideri influenți din arhitectura decizională a Uniunii, potrivit Antena 3 . Premierul interimar și președintele PNL a discutat joi cu Roberta Metsola , președinta Parlamentului European, despre „principalele priorități de pe agenda europeană” și „provocările” momentului. În mesajul publicat pe Facebook, Bolojan a insistat pe nevoia de „cooperare strânsă” la nivel european pentru consolidarea securității, creșterea competitivității și întărirea rezilienței Uniunii Europene, afirmând că România „rămâne un partener activ și responsabil”. Fondurile europene și reformele, în centrul discuției cu șeful PPE Tot joi, Bolojan a avut o convorbire telefonică și cu Manfred Weber , președintele Partidului Popular European (PPE), familia politică europeană din care face parte PNL. În această discuție, el a spus că au abordat „situația politică din România”, dar și subiecte cu miză directă pentru economie și administrație: fondurile europene și reformele „care trebuie să le facem în perioada următoare”. „Am discutat despre situația politică din România, despre fondurile europene și despre reformele pe care trebuie să le facem în perioada următoare. România are nevoie de continuarea reformelor, de creșterea competitivității și de modernizare.” Bolojan a mai precizat că i-a mulțumit lui Weber pentru sprijinul acordat României și pentru urările transmise înaintea Congresului PNL. De ce contează Dincolo de componenta politică, mesajul transmis către doi actori-cheie din UE indică o încercare de a ancora, la nivel european, ideea de continuitate pe două teme sensibile pentru mediul economic: accesarea fondurilor europene și agenda de reforme. Materialul nu oferă detalii despre măsuri concrete sau calendare, dar plasează explicit aceste subiecte în discuțiile purtate de premierul interimar cu lideri europeni. [...]
Ludovic Orban susține că instituții și adversari politici sunt folosiți pentru intimidare înainte de congresul PNL , legând mai multe episoade recente de o „ofensivă coordonată” împotriva celor care s-ar opune premierului desemnat Adrian Veștea, potrivit Știrile Pro TV . În mesajul public, liderul Forța Dreptei descrie situația drept o „zi neagră pentru democrația din România” și afirmă că presiunea ar viza atât zona politică, cât și instituții ale statului, într-un moment sensibil: cu două zile înainte de congresul PNL. Ce episoade pune Orban în aceeași „schemă” de presiune Orban enumeră trei direcții pe care le consideră conectate: dosarul DNA în care este vizat Ciprian Ciucu, despre care spune că a fost chemat la audieri și pus sub control judiciar, cu puțin timp înainte de congresul PNL; informația difuzată de Antena 3 potrivit căreia Dominic Fritz, președintele USR, ar fi vizat de o nouă anchetă a Agenției Naționale de Integritate (ANI) ; decizia Tribunalului Ilfov de suspendare a unor hotărâri ale PNL, pe care o leagă de acțiunea inițiată de „cei 16 parlamentari trădători”, în formularea sa. În aceeași logică, Orban îl critică și pe președintele Nicușor Dan pentru răspunsul dat la întrebări despre negocieri cu AUR pentru voturile necesare învestirii Guvernului Veștea, interpretând poziția acestuia ca o acceptare implicită a unei majorități care include AUR. Miza politică: congresul PNL și învestirea Guvernului Veștea Din perspectiva lui Orban, succesiunea acestor evenimente ar avea rolul de a transmite un semnal de descurajare către susținătorii lui Adrian Veștea și către parlamentari PNL, în contextul votului de învestire și al tensiunilor interne din partid. În mesaj, el susține că scopul ar fi intimidarea, dar afirmă că efectul va fi invers. „Vreți să ne intimidați? Nu veți reuși decât să ne enervați și mai tare.” Orban mai afirmă că astfel de acțiuni ar ajuta opoziția să identifice mai bine „tentaculele caracatiței din partide, justiție, servicii” și să știe „împotriva cui trebuie să luptăm”, în formularea sa. Ce rămâne neclar din informațiile prezentate Mesajul lui Orban este o interpretare politică a unor fapte distincte (dosar DNA, informații despre ANI, decizie a Tribunalului Ilfov și declarații politice). În material nu sunt prezentate dovezi care să confirme existența unei coordonări între aceste episoade, dincolo de asocierea făcută de liderul Forța Dreptei. [...]
Criza desemnării premierului riscă să împingă politica spre un „consens” fără conținut, în care miza devine doar cine administrează aceleași decizii , într-un context în care partidele evită să discute schimbări de fond precum fiscalitatea sau întărirea capacității statului, potrivit unei opinii publicate de Libertatea . Textul îl plasează pe președintele Nicușor Dan în centrul acestei dinamici, pe fondul nominalizărilor vehiculate pentru funcția de premier, și susține că disputa publică nu se poartă pe programe sau politici, ci pe nume care ar urma să continue „fix tot aia”. În același registru, autorul indică drept simptom lipsa de reacție la manifestația profesorilor, pe care o leagă de o „perioadă de maximă desolidarizare”. Ce lipsește din dezbatere: decizii cu impact bugetar și administrativ Un fir principal al opiniei este că agenda politică evită subiectele care ar schimba distribuția costurilor în societate și ar produce efecte bugetare și administrative. Sunt menționate, ca exemple de „curaj” absent, teme precum: „impozite corecte”; întărirea statului și a angajaților; modificarea „trocului” în recoltarea datoriilor de către ANAF. În paralel, autorul susține că există o convergență în jurul ideii de a nu „tăia” de la zonele cu putere și resurse (sunt enumerate, în text, bogații, SRI, respectiv menținerea unor persoane în funcții), în timp ce presiunea ar rămâne pe categoriile largi. PSD, absent din discuția despre premier, și AUR ca variabilă de negociere Opinia notează că PSD ar fi „marele absent” din discuția despre desemnarea premierului, deși este descris ca partidul cu cele mai multe voturi la ultimele alegeri. În acest context, autorul afirmă că președintele ar fi trebuit să forțeze o nominalizare directă (este menționat numele lui Sorin Grindeanu ), iar restul scenariilor sunt caracterizate drept „abureli”. O altă idee cu potențial de impact politic este introducerea explicită a AUR în ecuația negocierilor: în text se afirmă că Adrian Veștea ar fi anunțat că ar negocia și cu AUR, ceea ce ar transforma partidul într-o „variabilă” în calculele prezidențiale. În același context este invocată o analiză Financial Times despre AUR și George Simion, menționată ca semnal relevant privind repoziționarea și încercarea de „deradicalizare” a liderului AUR. De ce contează: risc de blocaj și de politici „pe pilot automat” Din perspectiva consecințelor, opinia descrie un climat în care competiția politică se reduce la administrarea aceluiași set de opțiuni, fără asumarea unor schimbări care ar afecta echilibre bugetare, fiscalitatea sau capacitatea instituțiilor. Într-un asemenea cadru, discuția despre premier devine, în esență, un mecanism de menținere a status quo-ului, iar tensiunile sociale (precum cele din educație) rămân fără răspuns politic vizibil. [...]
Ilie Bolojan respinge ideea unui guvern de tehnocrați și încearcă să închidă public disputa cu PSD , într-un moment în care negocierile pentru formarea majorității rămân tensionate, potrivit Digi24 . Mesajul liderului PNL vizează direct acuzațiile lansate de Sorin Grindeanu , care a susținut că Bolojan ar fi acceptat inițial un executiv tehnocrat, pentru ca ulterior să se răzgândească. Într-o postare pe Facebook, Bolojan afirmă că „niciodată” nu și-a dat acordul, „nici măcar de principiu”, pentru învestirea unui guvern de tehnocrați. El precizează că a vorbit public doar despre posibilitatea teoretică a unei astfel de soluții constituționale, condiționată însă de îndeplinirea unor criterii care, spune el, „nu au fost îndeplinite”. „Observ că se rostogolesc în spațiul public o serie de invenții toxice. Ca să fie clar: niciodată nu am formulat vreun acord, nici măcar de principiu, pentru învestirea unui guvern tehnocrat.” Miza: controlul deciziei în PNL și negocierea politică Bolojan își construiește replica și pe ideea de procedură internă și legitimitate a deciziilor din partid, susținând că PNL hotărăște prin forurile statutare și „vot deschis”, nu prin aranjamente informale. „Și, cel mai important, în și pentru PNL decide PNL, prin forurile statutare și prin vot deschis. Deciziile în și pentru PNL nu se iau pe sub masă, oricât de importantă ar fi aceasta.” Tot în aceeași intervenție, liderul PNL respinge și ideea unei negocieri pe funcții, afirmând că nu a „tranzacționat” nicio poziție pentru el sau pentru altcineva în schimbul unui acord care, susține el, „nu a fost vreodată în discuție”. Contextul acuzațiilor: Grindeanu și Tomac invocă lipsa de consecvență a PNL În relatarea Digi24, președintele PSD, Sorin Grindeanu, a declarat joi că Ilie Bolojan l-ar fi „mințit” pe șeful statului, Nicușor Dan, în privința acceptării unui guvern tehnocrat, ceea ce ar fi contribuit la blocajul actual. Grindeanu a mai susținut că liderul PNL ar fi venit „de la o zi la alta” cu scenarii și cerințe diferite pentru susținerea guvernării, acceptate în negocieri, pentru ca în final să invoce faptul că nu este vorba despre un guvern politic. O poziție „asemănătoare”, notează Digi24, a avut și premierul desemnat Eugen Tomac, care a spus că PNL nu ar fi rămas consecvent cu abordarea inițială de la consultări, fără a detalia, motivând că nu a putut intra în toate aceste aspecte cât timp au existat negocieri. Ce urmează Din informațiile prezentate, schimbul de acuzații între PNL și PSD se suprapune peste dificultățile de a strânge voturile necesare pentru învestirea unui nou guvern. În acest cadru, intervenția lui Bolojan pare să urmărească limitarea costurilor politice pentru PNL și fixarea unei linii oficiale: partidul nu își asumă un acord pentru un executiv tehnocrat și își revendică decizia exclusiv prin mecanisme interne. [...]
