Știri
Știri din categoria Politică
Ministerul Afacerilor Externe pregătește declasificarea a peste 5.000 de dosare diplomatice din anii 1990–1992, o măsură care poate schimba accesul public la informații despre începutul tranziției și poate reduce zona de opacitate administrativă rămasă din primii ani postcomuniști, potrivit Digi24.
Anunțul a fost făcut de ministra de Externe, Oana Țoiu, care spune că vor fi puse la dispoziția publicului documente elaborate de MAE în perioada 1990–1992, inclusiv pe teme precum alegerile din mai 1990, mineriadele, vizita Regelui Mihai și corespondența cu URSS.
Conform proiectului pus în transparență decizională, declasificarea vizează toate informațiile „clasificate secret de serviciu” elaborate de MAE în intervalul 1 ianuarie 1990 – 31 decembrie 1992. Documentul este disponibil aici: proiectului pus în transparență decizională.
Ministra susține că dosarele au rămas încadrate la nivel de „secret de serviciu”, deși nu mai erau încadrate la nivel de „secret de stat” de peste un deceniu.
Oana Țoiu indică un volum de:
În mesajul citat de Digi24, ministra afirmă că este „cea mai consistentă tranșă de documente diplomatice scoase de sub clasificare după cele de dinainte de 1989” și că acoperă „o perioadă de inflexiune” în istoria recentă.
Printre exemplele de titluri de dosare menționate se află: „Reacții în URSS față de Revoluția din 22 decembrie 1989”, „Reunificarea Germaniei” și „Tratat de colaborare, bună vecinătate și amiciție cu URSS”.
Dincolo de valoarea istorică, declasificarea are o miză de guvernanță: lărgește accesul la documente oficiale dintr-o perioadă care a generat controverse publice persistente și poate reduce dependența de interpretări fără suport documentar.
„Românii au dreptul să știe cu adevărat istoria tranziției României. Prea multe lucruri au rămas prea mult timp nespuse, neclare, iar în aerul închis al lipsei de informații cresc conspirațiile și neîncrederea”, a transmis Oana Țoiu, pe Facebook.
În acest stadiu, materialul nu oferă un calendar detaliat pentru momentul în care documentele vor fi efectiv accesibile publicului, dincolo de faptul că proiectul este în transparență decizională.
Recomandate
O posibilă asociere mai strânsă a Canadei la piața europeană ar putea crea oportunități comerciale și investiționale pentru firmele din România , în special în energie nucleară și industria de apărare, potrivit Mediafax , care citează declarațiile ministrei de Externe, Oana Țoiu . Țoiu susține că apropierea strategică dintre Uniunea Europeană și Ottawa ar „deschide, fără îndoială, noi uși pentru antreprenorii români”. În evaluarea sa, relația bilaterală România–Canada se sprijină pe patru direcții: energia nucleară, schimburile comerciale, securitatea și comunitatea românilor din Canada. Energie nucleară: proiecte, finanțare și extindere regională Ministra spune că, în această săptămână, a avut o întrevedere cu Greg Orencsak, vice-ministrul canadian pentru resurse naturale, discuțiile vizând rezultatele cooperării româno-canadiene în domeniul nuclear și planurile pentru perioada următoare. Printre temele menționate se află: creșterea capacității de producție a energiei nucleare; identificarea unor oportunități de finanțare oferite de Export Development Canada ; promovarea tehnologiei CANDU în alte țări din regiune; susținerea inovației și utilizarea izotopilor medicali în tratamente oncologice; dezvoltarea, la Cernavodă, a unui centru regional de instruire în domeniul energiei nucleare. Securitate și apărare: potențial pentru investiții comune În zona de securitate, Țoiu menționează participarea militarilor canadieni la operațiunile de deminare din Marea Neagră. În același context, ea afirmă că o conectare mai strânsă a Canadei la piața europeană de producție militară ar putea crea oportunități pentru investiții comune în România. Comerț: schimburi în creștere după CETA Pe componenta economică, ministra indică faptul că, de la aplicarea acordului de liber schimb CETA, în 2017, schimburile comerciale dintre România și Canada au crescut cu peste 70%. Țoiu afirmă, totodată, că un parteneriat extins UE–Canada „înseamnă mult mai mult decât economie” și că România ar avea deja proiecte strategice și planuri clare în relația bilaterală. Context european: ideea unui „membru asociat” al UE În planul UE, președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, a propus în discursul privind Starea Uniunii crearea unei forme de „membru asociat” al Uniunii Europene, iar Canada ar urma să fie primul stat pentru care s-ar deschide această posibilitate. Anunțul a fost făcut în prezența premierului canadian Mark Carney, aflat în plenul Parlamentului European de la Strasbourg. [...]
Traian Băsescu cere identificarea organizatorilor violențelor de la protestul oierilor , susținând că incidentele din Piața Victoriei nu pot fi puse, din nou, pe seama unor „huligani din galerii”, ci indică o mobilizare coordonată, potrivit Mediafax . Fostul președinte spune că instituțiile statului trebuie „să facă lumină” și ca vinovații să fie trași la răspundere. Într-o intervenție la B1, Băsescu a afirmat că „huliganii infiltrați” la protestul ciobanilor au fost „mobilizați” și că trebuie stabilit cine i-a trimis și cine i-a organizat. În opinia sa, organizatorii ar trebui să ajungă la închisoare. Băsescu l-a nominalizat pe liderul AUR, George Simion , dar a precizat că nu știe dacă acesta a fost în spatele actelor de huliganism. A adăugat însă că, dacă se va dovedi implicarea lui Simion, acesta „ar trebui să dispară din viața politică românească”. „Inadmisibile și nu știu dacă Simion a fost în spatele acestei agresiuni sau nu, dar dacă a fost merită să dispară din viața politică românească și cred că este obligația instituțiilor statului român să afle cine a mobilizat pe acei huligani.” Critici la adresa intervenției și dotării Jandarmeriei Pe intervenția jandarmilor, fostul președinte a spus că i s-a părut „corectă”, dar „mult prea blândă” raportat la violențele din stradă. În același timp, a semnalat probleme de echipare, afirmând că o parte dintre jandarmi nu aveau căști, ci bonete, lucru vizibil după ce un jandarm a fost lovit în cap. „Jandarmii au fost în regulă. Pe mine m-a revoltat că o parte din jandarmi nu aveau căști, ci bonete (...) Altfel au intervenit foarte corect, chiar mult prea blând față de violența ticăloșilor care au venit să compromită demersul oierilor.” De ce contează Declarațiile lui Băsescu mută discuția dinspre incidente punctuale spre o temă de responsabilitate instituțională: dacă violențele au fost organizate, ancheta ar trebui să vizeze nu doar participanții reținuți pe termen scurt, ci și rețeaua de mobilizare. În paralel, criticile privind dotarea Jandarmeriei ridică o problemă operațională legată de capacitatea forțelor de ordine de a gestiona proteste cu potențial violent. [...]
Traian Băsescu pune sub semnul întrebării credibilitatea „ cordonului sanitar ” față de AUR și SOS , susținând că, în practică, partidele mainstream colaborează cu aceste formațiuni în Parlament, în timp ce public mențin un discurs de delimitare, potrivit Mediafax . Fostul președinte a declarat la B1 TV că „este făcut pulbere cordonul sanitar”, în contextul în care parlamentari ai SOS România au ajuns în PNL și pe fondul colaborărilor punctuale din Legislativ cu AUR. În opinia sa, această diferență între mesajul public și aritmetica parlamentară alimentează o „ipocrizie” pe care politicienii ar trebui să o abandoneze și să recunoască „realitatea”. Colaborări în comisii și voturi „împrumutate” Băsescu a afirmat că, în anumite comisii parlamentare, inclusiv PSD și PNL au obținut voturi din partea parlamentarilor AUR, sugerând că izolarea politică invocată în spațiul public nu se regăsește în deciziile concrete din Parlament. Argumentul crizei: presiune pe formarea guvernului Fostul președinte a legat discuția despre alianțe și „cordon sanitar” de dificultățile economice și de finanțare ale statului, susținând că România se află într-o „situație de crize extrem de grea” și că menținerea unei perioade fără guvern ar putea afecta capacitatea de a se împrumuta pentru plata cheltuielilor curente, inclusiv salarii. „Dragi români, nu avem ce face, suntem într-o situație de crize extrem de grea, abia reușim să împrumutăm banii, să plătim salariile. Dacă mai menținem situația fără guvern, nu ne mai împrumută nimeni, facem guvernul cu ce putem”, a spus Băsescu. În această logică, mesajul său este că partidele ar trebui să își asume deschis compromisurile politice pe care le fac deja în Parlament, în loc să susțină public o izolare care, în practică, nu mai funcționează. [...]
PNL deschide ușa unor negocieri punctuale cu AUR, fără a-și asuma o coaliție , într-un semnal care poate influența aritmetica parlamentară în momente de blocaj la voturi, potrivit Antena 3 . Prim-vicepreședintele PNL și primarul Capitalei, Ciprian Ciucu , spune că AUR este „un jucător foarte important” în Parlament, prin numărul de parlamentari. Într-un podcast, Ciucu a afirmat că PNL „nu este incompatibil cu AUR” în sensul unor discuții și voturi „conjuncturale”, folosite pentru obținerea unor rezultate sau pentru deblocarea unor situații politice, fără ca asta să însemne automat o colaborare pe termen lung. „Sunt anumite voturi conjuncturale care se duc la anumite rezultate, să deblocheze situații. În acea situație, pe situații punctuale, poți avea discuții. Și e normal să ai discuții.” Linia roșie: program comun de guvernare În același timp, Ciucu a delimitat explicit scenariul unei coaliții PNL–AUR, pe care îl consideră „foarte puțin probabil” „în acest moment”, atunci când discuția ajunge la asumarea unui program comun de guvernare. „Dar în ceea ce presupune asumarea unui program comun de guvernare, în acest moment, o coaliție de guvernare este foarte puțin probabil.” Întrebat dacă, într-o situație de criză, PNL ar putea accepta voturile AUR pentru învestirea unui Guvern, Ciucu a răspuns: „Uite că nu m-am gândit la asta”. De ce contează: presiunea pe grupul parlamentar al PNL Ciucu a legat discuția despre mișcările parlamentare și de situația PNL în Legislativ, explicând că venirea unor foști parlamentari POT și SOS la PNL a avut la bază „un calcul politic” și nevoia de a menține relevanța grupului parlamentar, inclusiv pentru poziții și conducerea unor comisii. El a spus că PNL a obținut „undeva la 14%” la alegeri și că exista riscul pierderii unor poziții în Parlament, în contextul în care „o parte dintre parlamentarii PNL s-au îndreptat către PSD”, ceea ce a forțat partidul să-și consolideze grupul. Acuzații la adresa PSD În final, Ciucu a acuzat PSD că a contribuit la situația politică actuală prin apropierea de AUR și prin moțiunea de cenzură din mai . „PSD s-a aliat cu AUR, au dat jos guvernul, PSD cu AUR trebuia să-și asume un guvern.” [...]
Traian Băsescu pune presiune pe Cotroceni să aleagă o majoritate „matematică”, chiar cu risc de imagine. Potrivit Mediafax , fostul președinte susține că desemnarea lui Sorin Grindeanu ar fi „cea mai sigură soluție” pentru formarea Guvernului înaintea consultărilor de joi de la Palatul Cotroceni , dar avertizează că președintele Nicușor Dan ar plăti un cost politic pentru această opțiune. Băsescu a declarat miercuri, la B1 TV, că șeful statului ar avea în față două candidaturi „de la partide”, după ce PSD și PNL și-au anunțat propunerile: Sorin Grindeanu, respectiv Siegfried Mureșan. De ce ar fi Grindeanu „varianta mai sigură” În argumentația sa, Băsescu spune că nominalizarea lui Grindeanu ar avea cele mai mari șanse să ducă la formarea unui Executiv, invocând poziția PSD ca partid cu „cel mai mare număr de voturi” și capacitatea de a „mai strânge câte ceva în jurul lui”. „Președintele nu are soluție mai sigură pentru el, în primul rând, decât să-l desemneze pe Grindeanu.” Riscul politic pentru Nicușor Dan Fostul președinte indică drept principal obstacol percepția publică, în cazul în care Nicușor Dan ar merge pe varianta PSD. „Dificultatea este că, dacă merge pe Grindeanu [...] se vor consolida afirmațiile că președintele a trădat propriul electorat s-a dus la PSD.” Context: consultările de joi și numele vehiculate Declarațiile vin înaintea consultărilor convocate de președinte pentru joi, la Palatul Cotroceni, cu liderii și reprezentanții partidelor parlamentare, în vederea desemnării candidatului la funcția de prim-ministru. Mediafax notează că, în spațiul public, au circulat și variante din afara partidelor. În septembrie au fost vehiculate nume precum Alexandru Nazare, Iulian Stanciu, Luca Niculescu și Eugen Tomac, în timp ce propunerile asumate anterior de partide au fost Sorin Grindeanu (PSD) și Siegfried Mureșan (susținut de PNL, USR și UDMR). [...]
AUR condiționează sprijinul pentru viitorul guvern de participarea la putere și împinge scenariul anticipatelor , înaintea consultărilor de la Cotroceni, potrivit Mediafax . Prim-vicepreședintele AUR Dan Dungaciu spune că formațiunea merge la discuții pentru a cere „calea alegerilor anticipate”, pe care o consideră singura soluție de „relegitimare politică” a României. Anticipatele, prezentate ca soluție de „relegitimare” Dungaciu afirmă că poziția AUR nu s-a schimbat față de consultările anterioare și că partidul va insista din nou pe varianta anticipatelor. În intervenția la B1TV, el a susținut că România ar avea nevoie „nu doar de un Guvern”, ci de o „relegitimare politică”. „S-a accentuat ideea că România are nevoie, nu doar de un Guvern, ci de o relegitimare politică și, din punctul acesta de vedere, vom accentua și de data asta ideea de alegeri anticipată, singură, care pot să relegitimeze politic România.” Linia roșie la votul din Parlament: fără AUR în Executiv Pe componenta de formare a guvernului, Dungaciu a precizat că AUR nu va vota un Executiv din care partidul nu face parte. El a adăugat că, dacă i s-ar oferi un mandat, ar urma o negociere „formală, deschisă”, în condițiile în care ar fi acceptată ideea că AUR este „ca oricare alt partid” din spațiul politic românesc. Argumentul tensiunilor sociale și al neîncrederii în instituții Liderul AUR a invocat nemulțumirea din societate, făcând trimitere la violențele de la protestul fermierilor de marți . În același context, el a vorbit despre o „tensiune acumulată” și despre „lipsa de încredere” în instituțiile statului, menționând și afirmația că „peste 90% dintre români” ar crede că România merge într-o direcție greșită. Context: consultări la Cotroceni pentru desemnarea premierului Declarațiile vin înaintea consultărilor convocate de președintele Nicușor Dan, care i-a invitat joi, la Palatul Cotroceni, pe președinții și reprezentanții partidelor și formațiunilor politice din Parlament, în vederea desemnării candidatului la funcția de prim-ministru. [...]
