Știri
Știri din categoria Politică

Demisia Victoriei Stoiciu din PSD expune riscul de fragmentare a electoratului social-democrat în contextul unei colaborări PSD–AUR, pe care senatoarea o vede ca pe o legitimare a extremismului și o sursă de confuzie pentru votanți, potrivit Digi24.
Stoiciu, care a demisionat din PSD, spune că ar fi luat aceeași decizie și dacă partidul ar fi mers până la capăt cu un vot pe o moțiune inițiată de AUR. Pentru ea, „linia roșie” este orice formă de pactizare sau alianță cu AUR, pe care îl numește „partid extremist”, chiar și atunci când miza politică ar fi demiterea Guvernului condus de Ilie Bolojan.
„A fost o demisie pe care am discutat-o eu cu conștiința mea. Întotdeauna am afirmat, inclusiv public, că o linie roșie pentru mine este orice pactizare, orice formă de alianță (...) cu partidul extremist AUR.”
Senatoarea susține că o asociere PSD–AUR ar putea avea un cost electoral dublu pentru social-democrați, chiar dacă și-ar atinge obiectivul politic punctual (în contextul moțiunii): pe de o parte, ar accelera migrarea unei părți din electorat către AUR; pe de altă parte, ar îndepărta votanții pro-europeni ai PSD, despre care afirmă că „nu își doresc niciun fel de alianță cu AUR”.
În argumentația ei, problema centrală este efectul de „normalizare” a AUR în spațiul politic, odată ce aparițiile comune și mesajele coordonate ar transmite că formațiunea nu mai este tratată ca „nefrecventabilă”.
Stoiciu respinge cererile venite dinspre foști colegi de a demisiona și din Senat, afirmând că mandatul unui parlamentar nu este „proprietatea partidului”. Ea admite că a candidat sub sigla PSD, dar spune că, după colaborarea cu AUR, nu se mai regăsește în direcția partidului și își justifică rămânerea în Parlament prin nevoia unei „voci social-democrate de stânga” care să nu facă „compromisuri cu extremismul”.
„Mandatul meu nu este proprietatea partidului. Mandatul niciunui parlamentar nu este proprietatea partidului ca să-l restituie acum partidului.”
Stoiciu afirmă că există „voci nemulțumite” în PSD, inclusiv dinaintea discuțiilor privind asocierea cu AUR. Ea leagă o parte din tensiunile interne de teama unor colegi față de perspectiva opoziției și de lipsa unui „plan foarte clar” pentru revenirea la guvernare într-o formulă cu PNL, USR și UDMR.
În material nu sunt prezentate reacții ale conducerii PSD sau ale AUR la declarațiile senatoarei.
Recomandate

Premierul desemnat Adrian Veștea spune că va negocia cu toate partidele, inclusiv AUR, pentru a strânge o majoritate de învestire , în condițiile în care descrie situația drept „o perioadă de criză”, potrivit Digi24 . Mesajul indică o strategie de formare a Guvernului bazată pe voturi „la bucată” în Parlament, nu pe o coaliție formală deja agreată. Veștea a făcut declarațiile marți seara, la Realitatea TV , după o discuție cu președintele Nicușor Dan la Cotroceni. El a spus că nu cunoaște bine „zona parlamentară” și că nu a avut ocazia să discute cu reprezentanți ai altor partide, dar că are „deschidere față de toate partidele parlamentare”, invocând nevoia de stabilitate guvernamentală. În acest context, premierul desemnat a afirmat explicit că va discuta cu toți parlamentarii pentru a obține voturile necesare, inclusiv cu cei din AUR, și a indicat că se așteaptă și la sprijin din afara PNL, menționând parlamentari USR care ar urma să participe la vot. „Nu am rezerve de a sta de vorbă cu absolut oricine, indiferent de orientarea politică.” Contextul politic imediat Veștea a fost convocat marți de președintele Nicușor Dan la Cotroceni, după ce PNL i-a cerut să își depună mandatul. Șeful statului a discutat și cu Sorin Grindeanu, potrivit surselor Digi24. Din informațiile disponibile în articol nu rezultă dacă există deja un acord politic pentru o majoritate stabilă; declarațiile lui Veștea sugerează, mai degrabă, o încercare de a construi rapid sprijin parlamentar suficient pentru învestire. [...]

Robert Negoiță susține un guvern minoritar cu Ilie Bolojan premier și spune că o astfel de formulă ar fi preferabilă alegerilor anticipate, în contextul crizei politice în curs, potrivit Digi24 . Primarul Sectorului 3 afirmă că nu a fost surprins de evoluții și lasă să se înțeleagă că „știa” de existența unor „anumite complicități”. În interviul acordat Digi24, Negoiță spune că nu are „așteptări” de la „anumite personaje”, indicând că ar putea avea, totuși, „poate de la președinte”. „Când credeam că le-am văzut pe toate, iată că am mai văzut și chestiunea asta. Pe mine, sincer, nu m-a surprins, pentru că eu cunosc personajele implicate. Dacă pe dumneavoastră v-a surprins, pe mine nu. Nu am astfel de trăiri, pentru că nu am așteptări.” „De la anumite personaje. Încerc să mă abțin. Poate de la președinte.” „Complicități” și referirea la referendumul pe București Negoiță afirmă că „știa” de existența unor „anumite complicități” și leagă afirmația de perioada referendumului pe București, când, spune el, li s-ar fi cerut „să nu vorbească”, deși consideră că „ce s-a întâmplat atunci este foarte în neregulă, principial”. „Chiar dacă n-am vorbit, știam că există anumite complicități. Le știam. Atunci când s-a făcut referendumul pe București, ca să se ducă totul la primarul general, ni s-a spus să nu vorbim. Cu toate că știm cu toții că ce s-a întâmplat atunci este foarte în neregulă, principial.” De ce mizează pe un guvern minoritar Primarul Sectorului 3 spune că „cea mai bună variantă era să nu ajungem aici” și că nu a înțeles „foarte exact” de ce s-a ajuns la situația actuală. Întrebat despre un guvern PNL–USR–UDMR condus de Ilie Bolojan și susținut în Parlament de PSD, Negoiță răspunde că ar fi „o soluție benefică”, condiționată de un program și principii. „Din punctul meu de vedere este o soluție benefică. Ilie Bolojan să fie premier și să fie susținut din opoziție, pe un program de guvernare și pe anumite principii, așa cum s-a mai întâmplat.” Negoiță mai afirmă că, din experiența ultimilor ani, un executiv minoritar „asumat” ar fi preferabil unui guvern de tehnocrați, pe motiv de responsabilitate politică. Mesaj către PSD: apreciere pentru Grindeanu, dar fără „soluții miraculoase” Negoiță are și o evaluare la adresa liderului interimar al PSD, Sorin Grindeanu , despre care spune că dă dovadă de „maturitate” prin faptul că nu se grăbește să ceară funcția de premier. În același timp, susține că nu se așteaptă la diferențe radicale de politici publice, invocând limitele soluțiilor „la nivel macro”. „Nu există formule miraculoase și nici magicieni secreți care să știe să facă altceva.” [...]

AUR condiționează orice vot pentru Guvern de intrarea la putere și împinge scenariul anticipatelor , potrivit Adevărul . Prim-vicepreședintele partidului, Dan Dungaciu , spune că formațiunea nu va susține prin vot un executiv din care nu face parte, iar singura variantă acceptată pentru participarea la guvernare ar fi una în care premierul este desemnat din interiorul AUR. Dungaciu a afirmat că, în acest moment, nu există discuții între AUR și președintele Nicușor Dan privind susținerea unui nou Executiv. Totodată, el a susținut că AUR nu a fost contactat pentru negocieri legate de o eventuală susținere parlamentară a Guvernului Veștea și că nu există „nicio comunicare” pe această temă între formațiune și celelalte partide. „Nu a fost nicio discuție cu partidul nostru, nu ne-a căutat nimeni ca să discute cu partidul nostru. Prin urmare, discuția din punctul nostru de vedere nu se pune.” Miza: majoritate parlamentară mai greu de construit fără voturile AUR Poziția anunțată de Dungaciu ridică o barieră explicită în ecuația parlamentară: AUR exclude sprijinul pentru un guvern minoritar sau majoritar dacă nu primește acces la guvernare și portofoliul de premier. În declarațiile sale, liderul AUR a insistat că această linie nu se schimbă, indiferent de formula propusă. „Nu se pune problema să votăm un guvern din care nu facem parte, că e minoritar, că e majoritar și lucrul ăsta nu se va schimba.” În același timp, Dungaciu a criticat partidele din actualul spectru guvernamental, pe care le-a descris ca fiind într-o stare de „improvizație politică”, susținând că nu au „nicio soluție în realitate”. Anticipatele, prezentate drept ieșire din blocaj, dar cu condiții procedurale AUR își reafirmă și susținerea pentru alegeri anticipate , pe care le consideră o soluție la blocajul politic. Dungaciu a argumentat că declanșarea anticipatelor presupune existența unui președinte „în funcție” și a spus că partidul nu ar vrea să „perturbe procesul” prin suprapunerea cu o eventuală suspendare a președintelui. El a precizat că decizia de a prioritiza anticipatele a fost luată în urma unui BNC (for intern al partidului) care „tocmai s-a încheiat” și a adăugat că AUR nu poate realiza singur acest demers, fiind necesar sprijinul și altor partide din Parlament pentru ca scenariul să aibă șanse de reușită. [...]

PNL susține că Adrian Veștea s-a plasat „în afara partidului” prin continuarea demersului de formare a Guvernului, în pofida deciziilor obligatorii ale conducerii , potrivit Agerpres . Miza imediată este una de disciplină internă cu efect direct asupra negocierilor politice: partidul invocă statutul pentru a delimita oficial poziția sa de acțiunile premierului desemnat. Într-un comunicat, PNL arată că, în ședința Biroului Politic Național (BPN) din 15 iunie, a adoptat „o serie de decizii obligatorii” privind poziția partidului „în actualul context politic”, în baza art. 111 din Statutul PNL. Formațiunea afirmă că desemnarea lui Adrian Veștea pentru formarea unui guvern s-a făcut „fără aprobarea forurilor statutare” și „cu încălcarea Statutului partidului”. Deciziile BPN invocate de PNL și voturile din conducere PNL reamintește că BPN a votat: împotriva participării PNL la un guvern cu PSD (39 pentru, 10 împotrivă, 4 abțineri); împotriva susținerii unui guvern condus de Adrian Veștea (41 pentru, 13 împotrivă, 2 abțineri); pentru solicitarea ca Veștea să își depună mandatul de premier desemnat (39 pentru, 13 împotrivă, 3 abțineri). Pe această bază, liberalii invocă prevederi din statut potrivit cărora deciziile organismelor de conducere sunt obligatorii pentru toți membrii și concluzionează că, „prin continuarea acestui demers împotriva hotărârilor adoptate” de BPN, Adrian Veștea „se situează în afara” PNL. Ce spune Veștea și ce urmează În aceeași zi, după expirarea ultimatumului dat de conducerea PNL, Adrian Veștea a anunțat că nu își va depune mandatul. Ulterior, a declarat că „nu are nicio emoție” și că „nu o să îl dea nimeni afară din partid”, potrivit relatării. Tot marți, Veștea a avut discuții despre formarea viitorului Cabinet cu reprezentanți ai mai multor grupuri parlamentare. Agerpres nu oferă detalii despre rezultatul acestor discuții sau despre pașii procedurali următori, dincolo de pozițiile publice exprimate de PNL și de premierul desemnat. [...]

UDMR își retrage cele 31 de voturi din ecuația învestirii Cabinetului Veștea , ceea ce reduce semnificativ șansele ca premierul desemnat Adrian Veștea să obțină o majoritate în Parlament, potrivit Antena 3 . Kelemen Hunor a declarat marți că UDMR nu va face parte din Guvernul pe care Veștea încearcă să îl formeze, argumentând că „o guvernare stabilă nu poate fi construită pe extremiști, pe înțelegeri de culise și pe voturi nesigure”. Decizia UDMR: fără participare la guvernare și fără vot în Parlament Înaintea declarației lui Kelemen Hunor, purtătorul de cuvânt al UDMR, Csoma Botond, anunțase după ședința partidului că Uniunea a decis să nu intre la guvernare într-un viitor Cabinet Veștea. Totodată, el a spus că recomandarea pentru grupurile parlamentare este să nu voteze un astfel de guvern la învestire. În mesajul publicat pe Facebook, Kelemen Hunor a precizat că forurile UDMR au analizat „situația politică actuală”, „raportul de forțe din Parlament” și „interesele comunității maghiare din Transilvania”, concluzionând că „nu sunt întrunite condițiile” pentru participarea la negocierile conduse de Adrian Veștea sau pentru asumarea unui rol în guvernul pe care acesta intenționează să îl formeze. Miza majorității: UDMR spune că sprijinul ar depinde de partide „extremiste” Liderul UDMR susține că, în actualul raport de forțe, în spatele unui guvern Veștea s-ar contura „doar o majoritate incertă, netransparentă și politic inacceptabilă”, care, potrivit calculelor formațiunii, ar avea nevoie inclusiv de sprijinul unor partide „extremiste”. „O guvernare stabilă nu poate fi construită pe extremiști, pe înțelegeri de culise și pe voturi nesigure. România nu își mai permite alte improvizații.” UDMR mai afirmă că „partidele fostei coaliții” ar trebui să negocieze o soluție „viabilă” bazată pe „dialog politic deschis”, fie sub forma unui guvern majoritar, fie a unui guvern minoritar susținut „în condiții clare”. Ce urmează Potrivit informațiilor din articol, cele 31 de voturi ale UDMR sunt „esențiale” pentru învestirea guvernului, iar fără ele șansele ca Adrian Veștea să ajungă la Palatul Victoria „scad considerabil”. În acest context, formarea unei majorități parlamentare pentru Cabinetul Veștea devine mai dificilă, în lipsa unei repoziționări politice sau a unei formule alternative de susținere. [...]

Ministrul Economiei Irineu Darău cere o ruptură în PNL și spune că „liberalii roșii” nu mai pot rămâne în partid, în condițiile în care Adrian Veștea nu își depune mandatul de premier desemnat, potrivit Mediafax . Declarațiile vin pe fondul tensiunilor interne din PNL legate de susținerea unei formule de guvernare și de relația cu PSD. Darău a intervenit telefonic la Digi24, unde a fost întrebat direct dacă PNL „se va rupe” după ce Veștea nu și-a depus mandatul. Răspunsul ministrului a fost că, „după tot ce s-a întâmplat în aceste zile”, „liberalii roșii nu mai pot să fie în PNL” și că „PNL trebuie să se rupă”. Miza politică: delimitarea de o colaborare cu PSD În aceeași intervenție, Darău a susținut că partidul ar avea „o problemă” dacă nu își găsește „coloana” pentru a se separa de cei pe care îi descrie ca fiind gata „să bată palma cu PSD-ul”. „Dacă acum PNL nu are coloana să desparță apele și să renunțe la oamenii care sunt oricând cu arma la picior să bată palma cu PSD-ul, înseamnă că PNL-ul are o problemă.” Scenariul anticipatelor, invocat ca opțiune de ultimă instanță Ministrul Economiei a mai spus că, „în cel mai rău caz”, alegerile anticipate ar putea fi o soluție, dacă nu se conturează „nicio formulă” de guvernare. „În cel mai rău caz și anticipatele sunt o soluție.” „Dacă tot se împart apele și dacă nu există nici o formulă, mergem la popor.” [...]