Știri
Știri din categoria Politică
Demisia Victoriei Stoiciu din PSD expune riscul de fragmentare a electoratului social-democrat în contextul unei colaborări PSD–AUR, pe care senatoarea o vede ca pe o legitimare a extremismului și o sursă de confuzie pentru votanți, potrivit Digi24.
Stoiciu, care a demisionat din PSD, spune că ar fi luat aceeași decizie și dacă partidul ar fi mers până la capăt cu un vot pe o moțiune inițiată de AUR. Pentru ea, „linia roșie” este orice formă de pactizare sau alianță cu AUR, pe care îl numește „partid extremist”, chiar și atunci când miza politică ar fi demiterea Guvernului condus de Ilie Bolojan.
„A fost o demisie pe care am discutat-o eu cu conștiința mea. Întotdeauna am afirmat, inclusiv public, că o linie roșie pentru mine este orice pactizare, orice formă de alianță (...) cu partidul extremist AUR.”
Senatoarea susține că o asociere PSD–AUR ar putea avea un cost electoral dublu pentru social-democrați, chiar dacă și-ar atinge obiectivul politic punctual (în contextul moțiunii): pe de o parte, ar accelera migrarea unei părți din electorat către AUR; pe de altă parte, ar îndepărta votanții pro-europeni ai PSD, despre care afirmă că „nu își doresc niciun fel de alianță cu AUR”.
În argumentația ei, problema centrală este efectul de „normalizare” a AUR în spațiul politic, odată ce aparițiile comune și mesajele coordonate ar transmite că formațiunea nu mai este tratată ca „nefrecventabilă”.
Stoiciu respinge cererile venite dinspre foști colegi de a demisiona și din Senat, afirmând că mandatul unui parlamentar nu este „proprietatea partidului”. Ea admite că a candidat sub sigla PSD, dar spune că, după colaborarea cu AUR, nu se mai regăsește în direcția partidului și își justifică rămânerea în Parlament prin nevoia unei „voci social-democrate de stânga” care să nu facă „compromisuri cu extremismul”.
„Mandatul meu nu este proprietatea partidului. Mandatul niciunui parlamentar nu este proprietatea partidului ca să-l restituie acum partidului.”
Stoiciu afirmă că există „voci nemulțumite” în PSD, inclusiv dinaintea discuțiilor privind asocierea cu AUR. Ea leagă o parte din tensiunile interne de teama unor colegi față de perspectiva opoziției și de lipsa unui „plan foarte clar” pentru revenirea la guvernare într-o formulă cu PNL, USR și UDMR.
În material nu sunt prezentate reacții ale conducerii PSD sau ale AUR la declarațiile senatoarei.
Recomandate
Escaladarea protestului fermierilor în violențe pune presiune pe autorități să gestioneze ordinea publică , în timp ce scena politică încearcă să capitalizeze momentul: europarlamentarul PNL Siegfried Mureșan acuză PSD și AUR că „instrumentalizează politic” manifestația din Piața Victoriei și vorbește despre consolidarea unei „alianțe antieuropene” între cele două partide, potrivit Adevărul . Mureșan susține, într-un mesaj publicat pe Facebook, că PSD și AUR ar folosi protestul „în mod populist” și că acest lucru ar arăta o apropiere politică între cele două formațiuni. El leagă acuzația de episoade anterioare în care, spune el, cele două partide ar fi acționat împreună: „Mai întâi au dărâmat guvernul împreună. Apoi au votat legi în Parlament împreună”. „Modul în care AUR și PSD instrumentalizează politic protestul din Piața Victoriei este un nou exemplu că alianța antieuropeană PSD–AUR se consolidează.” Ce s-a întâmplat în Piața Victoriei Protestul fermierilor din Piața Victoriei a degenerat după ce mai mulți manifestanți au aruncat cu pietre și alte obiecte în jandarmi și au încercat să forțeze cordonul de protecție din zona Guvernului. Jandarmii au folosit gaze lacrimogene pentru dispersarea grupurilor agresive, iar incidentele s-au extins ulterior și în zone apropiate, inclusiv spre Calea Victoriei. Bilanțul intervenției: audieri și persoane rănite Potrivit Jandarmeriei Capitalei, 26 de participanți agresivi au fost scoși din mulțime și duși la sediile de poliție pentru identificare și stabilirea măsurilor legale. În urma incidentelor, 24 de persoane au primit îngrijiri medicale, inclusiv opt jandarmi. Patru persoane au fost transportate la spital, între acestea fiind și un jandarm. De ce contează Dincolo de revendicările inițiale ale protestului, escaladarea în violențe mută miza în zona de ordine publică și responsabilitate instituțională: intervenția jandarmeriei, anchetele și eventualele sancțiuni pot influența atât modul în care vor fi gestionate protestele viitoare, cât și felul în care actorii politici încearcă să își asume sau să exploateze public aceste episoade. Pentru moment, informațiile disponibile se rezumă la bilanțul comunicat de Jandarmeria Capitalei și la reacția politică a europarlamentarului PNL. [...]
Riscul alegerilor anticipate revine în calcul, iar Nicușor Dan avertizează că prelungirea crizei politice poate aduce „o stagnare sau chiar o deteriorare” economică , în condițiile în care formarea unei majorități de 233 de voturi pentru un nou guvern rămâne incertă, potrivit Adevărul . Președintele spune că vrea să evite „cu orice preț” anticipatele, dar admite că instabilitatea politică face ca scenariul să nu mai poată fi exclus. Într-un interviu pentru Euronews , el a invocat lipsa de „disponibilitate la dialog” la începutul sesiunii parlamentare și a indicat că, dacă nu se conturează rapid o majoritate funcțională, „va urma o desemnare”. De ce contează: calendarul electoral ar prelungi blocajul și ar afecta economia Nicușor Dan a argumentat că alegerile anticipate nu ar produce rapid un guvern, ci ar împinge procesul într-un calendar care „probabil că se duce sau puțin înainte sau puțin după anul nou”. În plus, a avertizat că o campanie prelungită ar însemna intensificarea conflictului politic și efecte economice negative. „Alegeri anticipate înseamnă (…) o stagnare sau chiar o deteriorare din perspectivă economică.” În aceeași logică, președintele a legat miza desemnării de credibilitatea fiscală și de relația cu finanțatorii statului, subliniind că România „trăiește în parte pe… datorie”, ceea ce obligă la prudență în raport cu cei care împrumută bani statului. Ce condiții pune pentru desemnarea premierului Șeful statului afirmă că viitorul premier trebuie să aibă în spate o majoritate capabilă să strângă 233 de voturi în Parlament și că desemnarea va merge către varianta „cu cele mai mari șanse” să treacă de vot. Între elementele punctate de președinte: desemnarea ar urma să aibă loc în această săptămână, după consultări cu partidele și grupările parlamentare; o colaborare cu AUR sau SOS România este exclusă „cel puțin pe cifre”; este analizată inclusiv o formulă în care PSD ar avea cei mai mulți miniștri, cu un premier care „să nu provină neapărat din partid”. Numele vehiculate și ce spune despre Alexandru Nazare Întrebat despre posibilitatea desemnării lui Alexandru Nazare (ministrul Finanțelor), Nicușor Dan a evitat să confirme o decizie, dar l-a caracterizat drept „profesionist”, cu experiență relevantă pe buget și în relația cu mediul financiar. A insistat însă că discuția decisivă rămâne una politică: obținerea unei majorități de 233 de voturi. Președintele a mai spus că variantele Sorin Grindeanu și Siegfried Mureșan „rămân în discuție” și vor fi parte din consultările pe care intenționează să le organizeze înaintea nominalizării. [...]
Dan Dungaciu spune că ascensiunea AUR reflectă o „tensiune masivă” în societate , într-o explicație legată de prezența unor membri ai partidului în Piața Victoriei, potrivit HotNews . Prim-vicepreședintele AUR a declarat că în societatea românească s-a acumulat „o tensiune care este masivă” și că aceasta se reflectă inclusiv în ascensiunea formațiunii. Informația apare într-un material publicat marți seară, 15 septembrie 2026, și actualizat la scurt timp după publicare. Din textul disponibil în sursă nu reies detalii suplimentare despre contextul exact al prezenței în Piața Victoriei sau despre eventuale reacții ale autorităților; articolul indică însă că explicația liderului AUR este plasată în cheia unei presiuni sociale mai largi, pe care partidul o invocă drept factor de creștere. [...]
Traian Băsescu cere verificarea unei posibile implicări AUR în violențele de la protestul fermierilor , susținând că în confruntările din Piața Victoriei au fost „provocatori” care nu ar fi fermieri sau ciobani, potrivit Adevărul . Fostul președinte spune că autoritățile ar trebui să identifice cine a alimentat escaladarea și, în paralel, să deschidă rapid un canal de dialog cu reprezentanții protestatarilor. Băsescu a intervenit marți, 15 septembrie, la România TV, după ce protestul fermierilor și crescătorilor de animale a degenerat în confruntări cu jandarmii. În opinia sa, violențele ar fi fost provocate de persoane „aduse special” pentru astfel de incidente. „Sunt și provocatori, se vede că sunt de meserie luptători cu jandarmii.” Miza: delimitarea protestului de violențe și presiunea pe autorități Fostul președinte a cerut explicit să fie verificată o eventuală implicare a AUR în incidentele violente, afirmând că cei care „provoacă bătaia” nu ar fi din rândul fermierilor sau al ciobanilor. „Cei care provoacă bătaia nu sunt fermieri și nici ciobani, sunt oameni aduși special pentru asta. Trebuie văzut dacă AUR e implicat.” În același timp, Băsescu a îndemnat Guvernul să cheme o delegație a protestatarilor la Palatul Victoria, pe fondul unei atmosfere pe care a descris-o ca fiind tensionată. Contextul revendicărilor: pierderi la ovine și discuția despre vaccinare Băsescu a făcut referire și la problemele crescătorilor de ovine și la pierderile cauzate de mortalitatea animalelor, susținând că Guvernul „ar fi trebuit să se implice mai mult” în privința vaccinării. El a afirmat că, în lipsa vaccinării, Uniunea Europeană nu ar acorda sprijin financiar. Bilanțul intervenției: audieri, răniți și trafic blocat Protestul din Piața Victoriei a degenerat după ce manifestanți au aruncat cu pietre și alte obiecte și au încercat să forțeze cordonul de protecție din zona Guvernului, iar jandarmii au folosit gaze lacrimogene pentru dispersarea grupurilor agresive. Incidentele s-au extins și în zone apropiate, inclusiv spre Calea Victoriei. Potrivit Jandarmeriei Capitalei , 26 de participanți agresivi au fost extrași din mulțime și duși la sediile de poliție pentru identificare și dispunerea măsurilor legale. În urma incidentelor, 24 de persoane au primit îngrijiri medicale, inclusiv opt jandarmi, iar patru persoane au fost transportate la spital, între care și un jandarm. Violențele au generat și probleme majore de trafic în centrul Capitalei. [...]
PSD își fixează mandatul de negociere la Cotroceni în jurul unui premier propriu , ceea ce reduce spațiul pentru formule de tip „guvern național” sau „tehnocrat” și poate accelera clarificarea unei majorități în Parlament, potrivit news.ro . Senatorul PSD Daniel Zamfir a declarat marți că partidul va merge la consultările de la Cotroceni cu una dintre următoarele variante: Sorin Grindeanu propus prim-ministru, un guvern minoritar PSD sau un guvern „în jurul PSD”. Ce opțiuni pune PSD pe masă Zamfir a descris trei formule pe care PSD le consideră acceptabile: Sorin Grindeanu – propunere de prim-ministru ; guvern minoritar PSD ; guvern „în jurul PSD” , adică premier PSD și participarea altor formațiuni politice în componența guvernului. Ce exclude PSD: „guvern național” sau „tehnocrat” Senatorul a spus că această poziție „nu înseamnă că acceptă orice altă formulă de tip guvern național sau guvern tehnocrat”. El a reluat și episodul de „acum patru luni”, când, afirmă Zamfir, Ilie Bolojan ar fi avut pe masă o propunere de guvern tehnocrat pe care PSD ar fi acceptat-o, dar pe care Bolojan ar fi refuzat-o. „Haideți să nu reluăm aceeași discuție de acum patru luni.” „Premier independent”: PSD spune că varianta s-a închis Întrebat despre varianta unui premier independent cu un guvern sprijinit „în jurul PSD”, Zamfir a susținut că această opțiune nu mai este realistă. „S-a cam răsuflat. Nu cred că mai suntem în situația în care un premier independent să poată să facă acest lucru.” În schimb, el a reiterat că PSD vede ca soluții fie un guvern minoritar cu premier PSD, fie un guvern cu premier PSD și participarea altor partide. [...]
PSD respinge varianta unui guvern tehnocrat, iar disputa politică prelungește incertitudinea decizională într-un moment în care mizele sunt bugetul pe 2027, jaloanele din PNRR și pregătirea pentru iarnă , potrivit Mediafax . Europarlamentarul PSD Claudiu Manda susține că România are nevoie de un guvern „cu legitimitate, susținere parlamentară și responsabilitate politică”, nu de un „armistițiu”. Într-un mesaj publicat luni pe Facebook, Manda îl atacă pe premierul interimar Ilie Bolojan , afirmând că acesta vorbește despre necesitatea unui guvern „cu puteri depline” abia după „mai bine de patru luni” de la declanșarea crizei politice. Social-democratul leagă situația de demiterea guvernului prin moțiune de cenzură și acuză că măsurile de austeritate au fost prezentate drept „reformă”. De ce contează: buget, PNRR și iarna, invocate ca argument pentru tehnocrați Miza imediată a discuției este tipul de executiv care ar putea debloca criza politică. Bolojan a reluat, săptămâna trecută, ideea unui guvern tehnocrat (de tranziție), format din specialiști, care ar putea: planifica bugetul pentru anul viitor; închide procedurile din PNRR (Planul Național de Redresare și Reziliență); „trece România prin iarnă”. Manda respinge această soluție și susține că aceleași argumente erau valabile și în urmă cu patru luni, când, afirmă el, Bolojan ar fi vorbit despre susținerea unui guvern tehnocrat. Contextul crizei și linia de atac a PSD Criza politică a început în mai, după ce Guvernul Bolojan a fost demis în Parlament în urma votului la moțiunea de cenzură inițiată de PSD și AUR. În prezent, executivul funcționează în regim de interimat. În același mesaj, Manda afirmă că România se află „în pragul unei noi crize în sănătate” și că sunt afectați „tocmai cei care au cea mai mare nevoie ca statul să funcționeze”, referindu-se la accesul la servicii medicale. Ce urmează Din informațiile prezentate, poziția PSD indică o opoziție față de varianta tehnocrată și o presiune pentru un guvern cu susținere parlamentară. Materialul nu oferă un calendar al negocierilor sau o soluție agreată între partide, dar evidențiază că disputa privind formula de guvernare rămâne un obstacol în ieșirea din interimat. [...]
