Știri
Știri din categoria Politică

Sondajul indică o presiune publică pentru politici mai intervenționiste, chiar cu risc fiscal. Potrivit INSCOP , aproape 50% dintre respondenți spun că statul ar trebui să protejeze populația „chiar și cu riscul de a nu ne mai putea plăti datoriile”, un semnal relevant pentru modul în care ar putea fi primite măsuri de cheltuire publică sau de sprijin social în perioada următoare. În același sondaj, mai mult de două treimi dintre români consideră că „este momentul unei schimbări complete a clasei politice”. Combinația dintre cererea de schimbare politică și acceptarea unui risc financiar mai mare pentru protecție socială conturează un climat în care decidenții pot fi împinși către soluții rapide, cu impact bugetar. De ce contează pentru economie și finanțe publice Afirmația că statul trebuie să protejeze populația chiar și cu riscul de a nu-și mai putea plăti datoriile sugerează o toleranță ridicată față de deteriorarea echilibrelor fiscale, cel puțin la nivel declarativ. În termeni practici, acest tip de așteptare publică poate crește presiunea pentru: extinderea programelor de sprijin și a cheltuielilor sociale; intervenții mai puternice ale statului în economie; amânarea sau evitarea unor măsuri nepopulare de consolidare bugetară (reducerea deficitului prin tăieri de cheltuieli sau creșteri de taxe). Ce se știe și ce nu se știe din informația publicată Materialul publicat de INSCOP rezumă concluziile principale (proporțiile „mai mult de două treimi” și „aproape 50%”), însă nu include în extrasul disponibil detalii metodologice (eșantion, perioadă de culegere, marjă de eroare) sau defalcări pe categorii socio-demografice. În lipsa acestor informații, interpretarea trebuie limitată la semnalul general transmis de rezultate, nu la diferențe între grupuri sau la tendințe în timp. [...]

Austria își justifică veto-ul din 2022 ca instrument de presiune în UE pe migrație , iar mesajul are implicații directe pentru modul în care statele pot folosi decizii de reglementare europeană ca pârghie politică, potrivit Antena 3 . Ministrul de Interne al Austriei, Gerhard Karner , a spus la Constanța că blocarea aderării României la Schengen nu a fost „împotriva României”, ci un „strigăt” către comunitatea europeană, în contextul presiunii migraționiste resimțite atunci de Austria. Declarațiile au fost făcute marți, în timpul unei vizite în Portul Constanța, unde Karner a susținut o conferință de presă alături de ministrul român al Afacerilor Interne, Cătălin Predoiu. Discuțiile au vizat cooperarea bilaterală în securitatea europeană și combaterea migrației ilegale. Întrebat dacă regretă veto-ul din 2022, oficialul austriac a afirmat că a fost „una dintre cele mai dificile decizii” din cariera sa. „Nu a fost o decizie împotriva României, a fost o decizie pentru Austria, pentru siguranța populației austriece. (...) Nu a fost un veto adresat României și Bulgariei (...) ci un strigăt al meu adresat comunității europene”, a declarat Gerhard Karner. Argumentul Vienei: presiunea pe azil și trecerile ilegale Karner a invocat date din 2022 pentru a explica poziția Austriei: aproximativ 112.000 de solicitanți de azil și circa 3.500 de treceri ilegale ale frontierei austriece într-o singură săptămână, potrivit declarațiilor sale. El a susținut că situația s-a schimbat între timp, indicând că „săptămâna trecută” ar fi fost înregistrate aproximativ 20 de cazuri, „cel mai scăzut nivel din ultimii peste 20 de ani”, și a legat această evoluție inclusiv de cooperarea cu România. Ce transmite România: cooperare operativă și acțiuni comune Ministrul austriac a apreciat investițiile României în securizarea frontierelor și combaterea migrației ilegale. Conform unui comunicat al Ministerului Afacerilor Interne (MAI) , Karner a evidențiat „profesionalismul” instituțiilor române și a descris România drept „un partener apropiat și valoros al Austriei”. „România a devenit o parte importantă și valoroasă a sistemului Schengen. Cooperarea noastră a contribuit la succese remarcabile pentru siguranța cetățenilor noștri”, a transmis ministrul federal de interne al Austriei. La rândul său, Cătălin Predoiu a spus că România susține dezvoltarea mecanismelor comune cu Austria, inclusiv prin: schimburi de informații operative; cooperare directă între structuri specializate; acțiuni comune împotriva traficului de migranți și a criminalității organizate. Context: de la veto la aderarea completă Austria a blocat în decembrie 2022 aderarea României și Bulgariei la spațiul Schengen, invocând atunci migrația ilegală, decizie care a generat tensiuni între București și Viena. Ulterior, după negocieri și măsuri suplimentare privind securizarea frontierelor, Austria și-a schimbat poziția, iar România a intrat complet în Schengen la începutul anului 2025. [...]