Știri
Știri din categoria Politică
Partidele au cheltuit în 2025 mai mult decât au încasat, deși au primit subvenții de 232 milioane de lei, iar cea mai mare parte a banilor publici s-a dus către „presă și propagandă”, potrivit unei radiografii citate de Digi24, bazată pe un raport Expert Forum.
În total, partidele politice și organizațiile minorităților naționale au raportat venituri de aproximativ 705 milioane de lei și cheltuieli de 731 milioane de lei. Din veniturile totale, circa 323 de milioane de lei au fost declarate de formațiuni, restul revenind organizațiilor minorităților naționale. La cheltuieli, din totalul de 731 milioane de lei, 402 milioane de lei au fost declarate de partidele politice.
În 2025, opt formațiuni au primit subvenții în valoare totală de 232 milioane de lei. Cele mai mari sume au revenit:
În același an, cheltuielile partidelor s-au ridicat la 244 de milioane de lei. La nivel de partid, sumele raportate de Digi24 sunt:
Cea mai mare parte a fondurilor a fost direcționată către presă și propagandă (117 milioane de lei). Alte categorii importante de cheltuieli au fost personalul (27 milioane de lei) și investițiile în bunuri mobile și imobile (aproape 22 milioane de lei). Pentru organizarea de activități politice s-au cheltuit 13 milioane de lei, iar pentru consultanță politică 11 milioane de lei.
Potrivit sursei citate, trei partide au cheltuit în 2025 mai mult decât au primit: PSD și USR (câte 126%) și PMP (135%). În același timp, POT a cheltuit 54% din banii primiți, PNL 98%, AUR 88%, iar S.O.S România 85%.
Recomandate
PSD ia în calcul să susțină un premier din afara partidului, Eugen Tomac , ceea ce ar redesena negocierile pentru formarea Guvernului , potrivit HotNews , care citează surse social-democrate și din Administrația Prezidențială. Miza este una de arhitectură politică: un nume acceptabil pentru PSD, dar contestat de USR, poate bloca sau accelera conturarea unei majorități. Surse din PSD susțin că președintele Nicușor Dan ar urma să anunțe în această săptămână candidatul la funcția de prim-ministru, iar în partid „se conturează” o susținere pentru Tomac, cu condiția unei consultări interne înainte de o acceptare oficială. În același timp, varianta Tomac ar fi „respinsă clar” de USR, conform informațiilor publicate. De ce contează numele Tomac în ecuația majorității Eugen Tomac este lider PMP și consilier onorific al președintelui Nicușor Dan pentru relația cu românii de pretutindeni (numire făcută în octombrie 2025). În prezent, el este la al doilea mandat de europarlamentar (din iulie 2019) și activează în grupul Renew Europe, alături de Dan Barna și Vlad Voiculescu (USR). Dacă PSD ar merge pe această opțiune, ar rezulta un scenariu în care un premier asociat cu zona Traian Băsescu–PMP și cu Administrația Prezidențială ar putea obține sprijinul celui mai mare partid, dar fără consens în tabăra reformistă (USR), ceea ce complică formarea unei coaliții stabile. Profil politic și funcții anterioare Potrivit descrierii de pe site-ul Administrației Prezidențiale, Tomac are peste 20 de ani de experiență politică națională și europeană și a susținut proiecte legate de diaspora și comunitățile istorice, precum și inițiative privind integrarea Republicii Moldova în UE. În Parlamentul European , este membru în mai multe structuri, între care: Comisia pentru Cultură și Educație; Comisia pentru ocuparea forței de muncă; Comisia specială pentru Scutul democrației europene; Delegația la Comisia parlamentară de asociere UE–Republica Moldova; Adunarea Parlamentară Euronest. La nivel național, a fost parlamentar între 2012 și 2019. În 2009–2012 a fost secretar de stat la Departamentul pentru Românii de Pretutindeni, apoi consilier de stat în Cancelaria Președintelui, în perioada în care președinte era Traian Băsescu. În 2006–2007 a fost expert în Administrația Prezidențială pe relația cu românii de pretutindeni. Disputa pentru șefia PMP și situația patrimonială În vara lui 2025, Tribunalul București a tranșat disputa pentru conducerea PMP în favoarea lui Tomac, într-un conflict cu Cristian Diaconescu, instanța stabilind definitiv înregistrarea congresului din februarie 2022 în care Tomac fusese ales președinte, potrivit Mediafax. În declarația de avere din 2024, Tomac menționează, între altele, terenuri în Constanța și Neamț, două proprietăți în Belgia (un apartament în Bruxelles și o casă în Charleroi), două autoturisme, economii/investiții de aproximativ 130.000 de euro (aprox. 650.000 lei) și criptomonede de aproximativ 25.000 de dolari (aprox. 115.000 lei), precum și datorii și credite, inclusiv împrumuturi bancare de aproape 300.000 de euro (aprox. 1,5 milioane lei). Ce alte variante sunt vehiculate Pe lista numelor discutate pentru funcția de premier mai apar, potrivit sursei: Radu Burnete, consilier prezidențial (alături de care Tomac este indicat ca favorit); Delia Velculescu, șefă a misiunii FMI în Africa de Sud; Alexandru Nazare, ministrul interimar al Finanțelor; Șerban Matei, director al Direcției de Relații Internaționale din BNR. În acest context, decizia președintelui și poziționările partidelor, în special consultarea internă din PSD și opoziția USR față de varianta Tomac, devin decisive pentru calendarul și formula viitorului Guvern. [...]
Traian Băsescu susține că PSD și PNL încearcă să transfere către președinte costul politic al guvernării și descrie ideea unui „Guvernul meu” drept „o capcană”, în contextul negocierilor pentru formarea unui nou Executiv, potrivit HotNews . Într-o postare pe Facebook, fostul președinte acuză PSD și PNL că „nu știu cum să se mai lepede de responsabilitatea redresării ţării” și afirmă că cele două partide nu vor să desemneze un nou premier, lăsând această decizie în sarcina președintelui Nicușor Dan. „«Guvernul meu» este o capcană! Două partide, care își spun «mari partide», nu știu cum să se mai lepede de responsabilitatea redresării ţării pe care au îngenuncheat-o (...). Nici măcar nu vor să desemneze un nou premier, lăsând această responsabilitate în seama preşedintelui. «Guvernul meu», oferit pe tavă de «marile partide» preşedintelui, este doar o capcană.” Contextul: Guvern demis și consultări la Cotroceni Mesajul lui Traian Băsescu vine după demiterea, la 5 mai, a cabinetului condus de Ilie Bolojan , printr-o moțiune de cenzură PSD–AUR, depusă după ce social-democrații au decis să retragă sprijinul premierului liberal. În acest context, președintele Nicușor Dan a avut săptămâna trecută două runde de consultări formale cu partidele parlamentare și cu grupuri parlamentare. Ce a cerut președintele partidelor După prima rundă de consultări, Nicușor Dan a făcut un apel public către partide să ajungă la o soluție într-un interval „rezonabil”, cu „formule coerente” și „propuneri viabile”. „Este esențial ca partidele să dea dovadă de responsabilitate, de maturitate și să ajungă, într-un timp rezonabil, la un numitor comun, cu formule coerente și propuneri viabile.” [...]
PNL pune presiune pe PSD să deblocheze rapid formarea unui guvern, invocând riscuri inclusiv pentru fondurile europene , după aproape trei săptămâni de la căderea Executivului prin moțiune de cenzură, potrivit News . Liderul deputaților PNL, Gabriel Andronache , spune că PSD are termen „în această săptămână” să vină cu o soluție la criza politică, altfel „să se dea deoparte”. Andronache afirmă, într-o postare pe Facebook, că PSD „a uitat complet” de criza pe care ar fi declanșat-o și acuză lipsa unei preocupări pentru o soluție de guvernare, după ce partidul a susținut demiterea guvernului. El susține că, de la decizia depunerii moțiunii de cenzură până la votarea ei, a trecut „doar o săptămână”, prin scurtarea termenelor procedurale. „Dăm un ultimatum PSD să vină în această săptămână cu o soluţie la criza politică. Dacă nu poate atunci să se dea deoparte şi să lase pe alţii să caute o soluţie la ceea ce PSD a stricat.” Miza: stabilitate guvernamentală și capacitatea de a adopta acte normative În același context, președintele PNL și premierul interimar Ilie Bolojan a declarat vineri că formarea rapidă a unui guvern stabil ar fi „mai bine” și a avertizat asupra unor „consecințe grave”, în special în planul fondurilor europene, dacă în perioada următoare nu pot fi adoptate acte normative. Ce urmează: consultări pentru desemnarea premierului Președintele Nicușor Dan a avut săptămâna trecută consultări oficiale cu partidele parlamentare și cu reprezentanții parlamentarilor neafiliați, în vederea desemnării premierului. Șeful statului a vorbit, după discuțiile cu neafiliații, despre necesitatea unei colaborări interinstituționale într-un „context complicat” și despre prioritizarea subiectelor legate de criza politică și identificarea unor soluții pentru stabilitate guvernamentală. [...]
Kelemen Hunor spune că un guvern tehnocrat ar rămâne rapid fără sprijin parlamentar , ceea ce ar bloca deciziile Executivului și ar crea un avantaj politic pentru AUR, potrivit Digi24 . Liderul UDMR a avertizat că o astfel de formulă „nu va rezista nici până în octombrie”, în lipsa unei majorități asumate. Miza, în lectura UDMR, este una de funcționare a guvernării: fără o susținere politică „transparentă și predictibilă” în Parlament, un executiv tehnocrat ar deveni vulnerabil imediat după instalare, pe fondul repoziționării partidelor în opoziție. De ce contează: stabilitatea politică devine condiție pentru guvernare Kelemen Hunor a spus că, înainte de a discuta condiții de susținere, este esențial ca președintele Nicușor Dan să facă o primă nominalizare de premier, pentru ca partidele să poată evalua dacă sprijină viitorul guvern. În acest context, el a invocat numele lui Eugen Tomac , despre care a afirmat că este „o personalitate politică cunoscută”, dar a insistat că UDMR nu poate avansa un vot fără discuții și fără a ști ce își propune un premier desemnat. UDMR respinge un guvern minoritar fără sprijin explicit Liderul UDMR a indicat că participarea formațiunii într-un guvern minoritar, fără o susținere clară în Parlament, este „puțin probabilă”. În schimb, a descris drept necesară o formulă politică sprijinită de o majoritate, enumerând ca posibile combinații mai multe partide, inclusiv USR și PNL, pe lângă PSD și UDMR. Argumentul împotriva tehnocraților: opoziție generalizată și câștig pentru AUR În scenariul unui guvern tehnocrat, Kelemen Hunor susține că „a doua zi toată lumea va fi în opoziție”, ceea ce ar complica guvernarea și ar lăsa executivul „singur”. El a legat acest tip de instabilitate de un efect politic direct: „Așa s-a întâmplat și data trecută și cine a beneficiat dintr-o astfel de situație? Atunci PSD, acuma AUR va beneficia dintr-un guvern tehnocrat.” Totodată, a afirmat că „fără o responsabilitate directă n-ai politică, n-ai cum să guvernezi”, reiterând că UDMR nu vede viabilă varianta unui guvern minoritar fără susținere politică explicită. Ce urmează, potrivit declarațiilor Kelemen Hunor anticipează că „prima încercare va trece”, pe motiv că în acest moment există o presiune generală pentru instalarea unui guvern la Palatul Victoria. În viziunea sa, un guvern politic ar presupune „restabilirea coaliției vechi” și un orizont de funcționare până în 2028 sau, cel puțin, până în 2027, pentru a evita lipsa de coerență și ciclurile rapide de repoziționare în opoziție. [...]
Întârzierea desemnării premierului menține incertitudinea politică , iar scenariile vehiculate la Cotroceni riscă să complice formarea unei majorități parlamentare, potrivit HotNews . La trei săptămâni de la demiterea Guvernului Bolojan, președintele Nicușor Dan amână anunțarea premierului desemnat, în condițiile în care surse din Administrația Prezidențială au declarat că nu va exista un anunț marți. În paralel, în mediul politic circulă mai multe nume pentru funcția de prim-ministru: Eugen Tomac (președintele PMP), consilierul prezidențial Radu Burnete, Delia Velculescu (șefa misiunii FMI în Africa de Sud), ministrul interimar al Finanțelor Alexandru Nazare și Șerban Matei de la Banca Națională a României. Reacția lui Ludovic Orban: „petardă politică” și „cacealma” Fostul premier Ludovic Orban, liderul Forța Dreptei, a criticat dur varianta Eugen Tomac. Orban susține că o eventuală desemnare a acestuia ar fi o asumare strict personală a președintelui, în contextul în care Tomac a fost numit consilier onorific al lui Nicușor Dan în octombrie 2025. Într-o intervenție la Digi24 , Orban a spus că ar fi „o umilință supremă” pentru PSD să susțină un candidat precum Tomac, pe care îl descrie drept „produsul politic” al lui Traian Băsescu. Totodată, Orban a cerut o „soluție serioasă” din partea președintelui și a avertizat că o astfel de propunere ar fi neserioasă: „Altfel, nu e președinte jucător, e președinte jucător la cacealma, dacă vine cu astfel de soluții. Asta ar fi o petardă politică, o propunere neserioasă care în niciun caz nu ar veni în întâmpinarea intențiilor declarate de a putea învesti un guvern care să asigure”. Miza: majoritate parlamentară și precedentul „candidaților scoși din joben” Orban a calificat o eventuală nominalizare de acest tip drept „experiment politic” și a pus sub semnul întrebării posibilitatea desemnării unui premier fără legătură cu partidele parlamentare și fără un acord explicit. „Spuneți-mi când în istoria desemnării de candidați la funcția de prim-ministru, un președinte a scos din joben un candidat la prim-ministru care să aibă nicio legătură cu niciunul dintre partidele parlamentare, fără să aibă un acord explicit”. Ca argument, el a invocat exemple din trecut: Mugur Isărescu , acceptat și susținut de partidele parlamentare după căderea guvernului Radu Vasile, și cazul din 2021, când Dacian Cioloș a fost desemnat ca propunere oficială din partea USR, chiar dacă nu avea șanse reale de a forma o majoritate. [...]
Deputatul PSD Marius Budăi leagă scăderea subscrierilor populației la titlurile de stat de o pierdere de încredere în guvernare , după ce, în primele cinci luni din 2026, românii au investit în Fidelis și Tezaur cu aproape 4 miliarde de lei mai puțin decât în perioada similară din 2025 (minus circa 17%), potrivit Agerpres . Într-o postare pe Facebook, Budăi îl critică pe premierul interimar Ilie Bolojan , susținând că reculul subscrierilor nu este „o cifră abstractă”, ci „semnătura neîncrederii”, în condițiile în care oamenii ar fi comparat dobânzile cu percepția asupra guvernării și ar fi ales să nu mai finanțeze statul prin economiile proprii. Un punct distinct din mesaj vizează programul Fidelis, unde, potrivit lui Budăi, investitorii „s-au retras cel mai mult”, cu un minus de 28% față de 2025. Deputatul PSD interpretează această evoluție ca un semnal venit de la investitori mai sofisticați, „foarte atenți la semnalele economice”. Contextul economic invocat în critică Budăi își sprijină atacul politic și pe o evaluare atribuită Comisiei Europene, menționând „stagnare economică” și „cea mai mare inflație din UE”. În același registru, el afirmă că peste 54.000 de oameni și-ar fi pierdut locul de muncă și folosește termenul „stagflație” (combinație între stagnare economică și inflație ridicată) pentru a descrie situația. În final, Budăi susține că Ilie Bolojan ar fi reușit „performanța” de „a guverna și de a fi demis în același timp”, după retragerea încrederii Parlamentului, și afirmă că „numărul celor dezamăgiți” ar fi singurul indicator „care refuză să scadă”. [...]
