Știri
Știri din categoria Politică
Partidele au cheltuit în 2025 mai mult decât au încasat, deși au primit subvenții de 232 milioane de lei, iar cea mai mare parte a banilor publici s-a dus către „presă și propagandă”, potrivit unei radiografii citate de Digi24, bazată pe un raport Expert Forum.
În total, partidele politice și organizațiile minorităților naționale au raportat venituri de aproximativ 705 milioane de lei și cheltuieli de 731 milioane de lei. Din veniturile totale, circa 323 de milioane de lei au fost declarate de formațiuni, restul revenind organizațiilor minorităților naționale. La cheltuieli, din totalul de 731 milioane de lei, 402 milioane de lei au fost declarate de partidele politice.
În 2025, opt formațiuni au primit subvenții în valoare totală de 232 milioane de lei. Cele mai mari sume au revenit:
În același an, cheltuielile partidelor s-au ridicat la 244 de milioane de lei. La nivel de partid, sumele raportate de Digi24 sunt:
Cea mai mare parte a fondurilor a fost direcționată către presă și propagandă (117 milioane de lei). Alte categorii importante de cheltuieli au fost personalul (27 milioane de lei) și investițiile în bunuri mobile și imobile (aproape 22 milioane de lei). Pentru organizarea de activități politice s-au cheltuit 13 milioane de lei, iar pentru consultanță politică 11 milioane de lei.
Potrivit sursei citate, trei partide au cheltuit în 2025 mai mult decât au primit: PSD și USR (câte 126%) și PMP (135%). În același timp, POT a cheltuit 54% din banii primiți, PNL 98%, AUR 88%, iar S.O.S România 85%.
Recomandate
Reconfigurarea Biroului Permanent al Camerei Deputaților , votată fără PNL și USR, indică o nouă aritmetică de putere în Parlament , după ce cele două partide au părăsit plenul înaintea procedurii, pe fondul unei dispute privind împărțirea funcțiilor, potrivit Adevărul . Plenul Camerei Deputaților a votat marți componența Biroului Permanent pentru sesiunea ordinară de toamnă, însă alegerea conducerii a avut loc în absența deputaților PNL și USR, care au ieșit din sală în semn de protest. În pofida boicotului, au fost validați vicepreședinții, secretarii și chestorii, conform informațiilor transmise de Agerpres . Cum arată noul Birou Permanent Vicepreședinți: Natalia Intotero (PSD) Gianina Șerban (AUR) Adrian Cozma (PNL) Cătălin Drulă (USR) Secretari: Silvia Mihalcea (PSD) Ramona Ioana Bruynseels (AUR) Ovidiu Ganț (grupul minorităților naționale) Verginia Vedinaș (SOS România) Chestori: Daniel Lungu (PSD) Simona Bucura-Oprescu (PSD) Bogdan Velcescu (AUR) Magyar Lorand-Balint (UDMR) De ce au ieșit PNL și USR din plen Votul a fost precedat de schimburi dure de replici între partidele parlamentare, pe tema repartizării funcțiilor din Biroul Permanent. Gabriel Andronache, liderul deputaților PNL, a contestat distribuirea, susținând că ar încălca o înțelegere stabilită la începutul legislaturii și că liberalii ar fi fost privați de o funcție care le-ar fi revenit potrivit ponderii parlamentare. Din partea AUR, Mihai Adrian Enache a respins argumentul PNL, afirmând că acordul invocat ar fi fost negociat fără consultarea tuturor grupurilor parlamentare și a cerut respectarea reprezentării rezultate din actuala configurație a Parlamentului. USR, prin lidera de grup Diana Stoica, a acuzat formarea unei noi majorități între PSD, AUR și alte formațiuni pe care le-a catalogat drept extremiste. Disputa a continuat după intervenția liderului AUR, George Simion, care a susținut că PNL și USR „și-a pierdut legitimitatea” și a cerut revenirea la votul popular, inclusiv prin alegeri anticipate. Cătălin Drulă (USR) a acuzat, la rândul său, existența unei înțelegeri PSD–AUR și a cerut clarificări privind susținerea unei eventuale majorități comune. Ulterior, PNL a anunțat retragerea din sală, denunțând ceea ce a numit o „majoritate formată pe sub masă” între PSD, AUR, SOS România și UPR. [...]
Asocierea PNL cu PSD a avut un cost politic major , iar partidul „și-a recăpătat coloana vertebrală” după schimbarea conducerii, susține vicepremierul și vicepreședinta PNL Oana Gheorghiu , potrivit Adevărul . Mesajul indică o repoziționare internă a liberalilor, cu implicații directe pentru stabilitatea și direcția viitoare a coaliției de guvernare. Gheorghiu a transmis duminică, într-o postare pe Facebook, că PNL trebuie „să aibă curajul să învețe din lecțiile trecutului” și „să nu mai repete aceleași greșeli”. Declarația vine în contextul participării sale la școala de vară a seniorilor liberali, unde a discutat despre traseul său din societatea civilă către politică și despre valorile pe care le consideră definitorii pentru liberalism. Critica „stabilității” și delimitarea de fosta conducere Vicepreședinta PNL afirmă că apropierea de PSD a fost justificată în trecut prin concepte precum „stabilitate” și „interes național”, pe care le descrie drept „cuvinte golite de conținut”. În evaluarea sa, fosta conducere ar fi transformat PNL „într-o anexă la PSD”. În același mesaj, Gheorghiu leagă schimbarea de ton de preluarea conducerii partidului de către Ilie Bolojan , moment după care PNL ar fi început să se delimiteze mai ferm. Ce valori spune că ar trebui să ghideze PNL Gheorghiu enumeră o listă de repere pe care le consideră esențiale pentru identitatea liberală: libertatea individuală; proprietatea privată; antreprenoriatul; statul de drept; investițiile și productivitatea; respectul pentru muncă și pentru banul public. În același registru, ea susține că politicienii ar trebui să prioritizeze interesul cetățenilor și critică ideea de compromisuri făcute pentru „funcții și privilegii”. De ce contează Mesajul pune presiune politică pe linia de colaborare cu PSD și sugerează că, în interiorul PNL, costurile alianței sunt folosite ca argument pentru o repoziționare. În lipsa unor detalii suplimentare în material despre pași concreți sau decizii de coaliție, rămâne de văzut dacă această delimitare se va traduce în schimbări de strategie sau doar într-o recalibrare de discurs. [...]
UDMR lasă deschisă susținerea unui guvern minoritar PSD pentru a opri interimatul , iar condiția politică formulată „categoric” este excluderea AUR din orice majoritate, potrivit Mediafax . Tanczos Barna , ministru interimar al Agriculturii, a avertizat că prelungirea perioadei de interimat afectează funcționarea Executivului și a cerut partidelor parlamentare să găsească rapid o formulă de majoritate. Declarațiile au fost făcute la Euronews. „Cert este că această situație nu trebuie continuată mai departe. Eu, în calitate de ministru interimar la Agricultură, vă spun că nu se poate guverna așa. Nu se poate lucra eficient așa.” Linia roșie: fără AUR în majoritate Reprezentantul UDMR spune că partidul este dispus la compromisuri pentru a asigura guvernarea, însă exclude participarea AUR la majoritatea care ar susține viitorul Cabinet, inclusiv în scenarii bazate pe parlamentari „desprinși” din AUR. „Cu siguranță compromisul cel mai mare este să acceptăm noi o majoritate împreună cu AUR. Deci acesta este cel mai greu compromis posibil.” Întrebat dacă o asemenea variantă este imposibilă, Tanczos Barna a răspuns: „Imposibil. Eu cred că orice altceva este posibil pentru a asigura o guvernare pentru această țară.” Sprijin la învestire, fără intrare la guvernare Tanczos Barna a precizat că UDMR nu a luat încă o decizie finală privind formula politică, invocând lipsa unei nominalizări pentru funcția de premier. În același timp, el a indicat că UDMR ar putea susține la învestire un guvern minoritar condus de PSD, fără ca formațiunea să intre obligatoriu la guvernare, dacă se strâng suficiente voturi și fără AUR. „Am putea susține, de exemplu, o variantă de guvern minoritar, teoretic, dacă se strâng suficiente voturi, fără AUR, pentru a instala un guvern condus de PSD. Este o variantă.” Ministrul a făcut distincția între participarea efectivă la guvernare și voturile pentru instalarea unui Executiv minoritar, subliniind că sprijinul ulterior poate fi acordat „punctual”, în funcție de proiecte și politici. „Susținerea unui guvern minoritar este o formulă politică aplicată de foarte multe ori în Parlament și în România și în alte țări. Nu înseamnă că ești la guvernare.” Ce urmează Mesajul UDMR, așa cum reiese din declarațiile lui Tanczos Barna, este că ieșirea din interimat are prioritate, iar partidul își păstrează opțiunile deschise până la desemnarea unui premier și conturarea unei majorități, cu o singură excludere explicită: AUR. [...]
Eurodeputatul PNL Siegfried Mureșan acuză PSD că blochează formarea guvernului pentru a inversa reforme cu miză bugetară , susținând că social-democrații ar urmări anularea măsurilor adoptate de Guvernul Bolojan și revenirea la „risipă” și la accesul la „banul public”, potrivit G4Media . Mureșan îl atacă direct pe liderul PSD, Sorin Grindeanu , și afirmă că PSD ar accepta „doar un guvern condus de ei înșiși”, motiv pentru care PNL nu ar trebui să accepte „un guvern iresponsabil controlat de PSD”, pe argumentul că acesta „ar risca să anuleze eforturile din ultimul an ale Guvernului Bolojan și ale românilor”. Miza: continuitatea reformelor și controlul asupra cheltuielilor publice În declarațiile citate, eurodeputatul liberal leagă disputa politică de efectele reformelor implementate în ultimul an, pe care le descrie ca limitând finanțarea către „clientela PSD”. În acest context, el susține că PSD ar fi interesat să revină la putere pentru a „se remufa” la resurse publice. Acuzații privind majoritatea PSD–AUR și responsabilitatea pentru criză Mureșan mai afirmă că PSD ar avea deja o majoritate parlamentară împreună cu AUR și pune sub semnul întrebării de ce social-democrații nu folosesc această majoritate pentru a guverna, acuzând totodată PSD că încearcă să obțină legitimitate „proeuropeană” prin voturile PNL, în timp ce ar forma „zilnic” o majoritate „antieuropeană” alături de AUR. În același mesaj, eurodeputatul susține că PSD și AUR au dărâmat Guvernul și au generat criza politică, iar apoi PSD ar fi încercat să transfere responsabilitatea către PNL pentru lipsa unui guvern. „Românii știu că PSD și AUR au dărâmat Guvernul și au generat criza politică. Românii știu că PSD a dat jos Guvernul nu de dragul oamenilor, ci de frica reformelor pe care Guvernul Bolojan le-a implementat și prin care a tăiat conducta de bani spre clientela PSD.” [...]
Schimbarea rotației la funcțiile de secretar din Biroul permanent al Camerei Deputaților a fost făcută „regulamentar”, printr-o înțelegere între liderii de grup , nu printr-o alianță PSD–AUR, a declarat deputatul PSD Mihai Ghigiu , potrivit Mediafax . Reacția vine după ce USR și PNL au anunțat că vor contesta la Curtea Constituțională hotărârea Camerei privind înlocuirea reprezentanților lor cu deputați de la AUR și SOS România. Ghigiu a respins acuzațiile potrivit cărora PSD ar fi format o nouă alianță cu AUR și SOS România, pe fondul redistribuirii funcțiilor din conducerea Camerei. El a susținut că rotația rezultă din modul de împărțire a „fracțiilor de mandate” între grupurile politice, în funcție de dimensiune, și se stabilește prin acordul liderilor de grup. „A fost o chestiune cât se poate de regulamentară. (...) s-a stabilit o altă rotație (...) Deci nu a fost nimeni, nu i s-a luat nimănui o funcție, nu i s-a luat nimănui vreun drept, ci efectiv s-a stabilit o altă formă de rotație a celor care exercită funcția de secretar ai Camerei”, a declarat Alexandru Mihai Ghigiu. Miza: contestarea la CCR și disputa pe „ponderea parlamentară” În contextul criticilor PNL și USR, Ghigiu a argumentat că ponderea parlamentară este respectată pe întreaga durată a legislaturii, nu punctual, într-o sesiune. Întrebat despre situația în care PNL are 54 de deputați, iar grupurile care au primit funcțiile au mai puțini parlamentari, el a spus că repartizarea se raportează la întregul mandat, iar rotația permite ca fiecare grup să exercite la un moment dat anumite funcții. „Nu e o înțelegere între PSD și AUR”, ci între liderii de grup Deputatul PSD a afirmat că schimbarea rotației a fost decisă printr-un proces-verbal semnat de mai mulți lideri de grup și că astfel de înțelegeri se pot face doar cu votul majorității liderilor care reprezintă suficiente mandate. „Este o înțelegere între liderii de grup. (...) Deci nu e o decizie sau nu e o înțelegere între PSD și AUR, este o înțelegere a liderilor de grup”, a declarat Ghigiu. Legătura cu viitorul Guvern: Ghigiu spune că PSD „nu va căuta o majoritate cu AUR” Întrebat dacă sprijinul PSD pentru ca AUR și SOS România să preia cele două funcții ar putea fi urmat de voturi pentru PSD la învestirea viitorului Guvern, Ghigiu a evitat un răspuns direct și a mutat discuția pe desemnarea premierului. El a reiterat însă poziția PSD că nu va căuta o majoritate cu AUR. Separat, Ghigiu a criticat PNL și USR pentru că ar discuta „doar despre funcții” și a susținut că a observat „28 de deputați PNL” care ar fi semnat pentru diurnă, deși nu ar fi fost în plen. [...]
PNL și USR își suspendă participarea la lucrările Camerei Deputaților , într-un boicot anunțat ca reacție la modul în care au fost repartizate funcțiile din Biroul Permanent, pe care îl contestă și la Curtea Constituțională , potrivit Antena 3 . Miza imediată este una operațională: absența celor două grupuri de la ședințe și comisii poate întârzia sau complica agenda legislativă, inclusiv pe zona legilor justiției invocate de USR. Liderul de grup al PNL, Gabriel Andronache, a susținut că modificarea componenței Biroului Permanent ar fi fost votată „abuziv” și fără o renegociere între liderii de grup, deși competența ar reveni acestora. El a invocat și existența unei decizii a Curții Constituționale, argumentând că schimbările ar trebui să opereze „începând cu următoarea sesiune”. În acest context, PNL a anunțat că boicotează activitățile parlamentare ale zilei, cu excepția celor interne de grup. „Vom boicota astăzi toate activitățile parlamentare, cu excepția activităților de la grup, în sensul în care nu vom fi prezenți în ședința Camerei Deputaților, nu vom fi prezenți la votul final, nu vom fi prezenți la ședințele comisiilor de astăzi și nici la ședința Biroului Permanent (...)” Ce reclamă USR și ce efect poate avea pe agenda legislativă Lidera grupului USR, Diana Stoica, a acuzat o înțelegere politică între PSD și AUR, pe care o leagă de respingerea în Comisia juridică a unui pachet de legi ale justiției inițiat de USR. Ea a afirmat că respectivele proiecte ar fi fost puse pe ordinea de zi și trecute prin comisie în mod neregulamentar, iar votul din plen ar urma să aibă loc în aceeași zi. „Abuzurile au început, în ceea ce privește acest pachet al legilor justiției, inițiate de colegii din USR, încă de la convocarea comisiei, care a fost făcută în mod neregulamentar, deci ilegal, în mai puțin de 24 de ore.” Din perspectiva funcționării Camerei, boicotul anunțat înseamnă că PNL și USR nu participă la: ședința de plen a Camerei Deputaților; votul final; ședințele comisiilor; ședința Biroului Permanent. De la scandalul din plen la sesizarea CCR Potrivit relatării, prima ședință de plen a Camerei Deputaților din sesiunea ordinară de toamnă a început cu un conflict între PNL și PSD privind repartizarea funcțiilor din Biroul Permanent. Deputații PNL și USR au contestat propunerea prezentată în plen și au părăsit sala, acuzând PSD că ar fi cedat două funcții către AUR și S.O.S. România. Ulterior, PNL și USR au anunțat că vor ataca la Curtea Constituțională numirile în funcțiile din Biroul Permanent. În propunerea prezentată în plen, repartiția funcțiilor era: vicepreședinți : PSD – un loc, AUR – un loc, PNL – un loc, USR – un loc; secretari : PSD – un loc, AUR – un loc, minorități – un loc, S.O.S. România – un loc; chestori : PSD – două locuri, AUR – un loc, UDMR – un loc. Separat, deputatul PNL Ionel Bogdan a declarat, citat de Agerpres, că „s-a format o nouă majoritate” la Camera Deputaților între PSD și AUR, susținând că schimbările ar fi fost făcute fără informarea liderilor de grup și în contradicție cu înțelegerile de la începutul legislaturii. Ce urmează depinde de două planuri: dacă boicotul se prelungește și de calendarul Curții Constituționale privind sesizarea anunțată de PNL și USR. În paralel, tensiunea politică poate influența ritmul de lucru în comisii și în plen, inclusiv pe proiectele din zona justiției menționate în conflict. [...]
