Știri
Știri din categoria Politică
Partidele au cheltuit în 2025 mai mult decât au încasat, deși au primit subvenții de 232 milioane de lei, iar cea mai mare parte a banilor publici s-a dus către „presă și propagandă”, potrivit unei radiografii citate de Digi24, bazată pe un raport Expert Forum.
În total, partidele politice și organizațiile minorităților naționale au raportat venituri de aproximativ 705 milioane de lei și cheltuieli de 731 milioane de lei. Din veniturile totale, circa 323 de milioane de lei au fost declarate de formațiuni, restul revenind organizațiilor minorităților naționale. La cheltuieli, din totalul de 731 milioane de lei, 402 milioane de lei au fost declarate de partidele politice.
În 2025, opt formațiuni au primit subvenții în valoare totală de 232 milioane de lei. Cele mai mari sume au revenit:
În același an, cheltuielile partidelor s-au ridicat la 244 de milioane de lei. La nivel de partid, sumele raportate de Digi24 sunt:
Cea mai mare parte a fondurilor a fost direcționată către presă și propagandă (117 milioane de lei). Alte categorii importante de cheltuieli au fost personalul (27 milioane de lei) și investițiile în bunuri mobile și imobile (aproape 22 milioane de lei). Pentru organizarea de activități politice s-au cheltuit 13 milioane de lei, iar pentru consultanță politică 11 milioane de lei.
Potrivit sursei citate, trei partide au cheltuit în 2025 mai mult decât au primit: PSD și USR (câte 126%) și PMP (135%). În același timp, POT a cheltuit 54% din banii primiți, PNL 98%, AUR 88%, iar S.O.S România 85%.
Recomandate
Blocajul politic împinge discuția spre anticipate , după ce președintele USR, Dominic Fritz , a spus că „șansele de a avea un nou guvern până la finalul lunii iulie sunt zero”, pe motiv că nu există o majoritate care să se coaguleze în Parlament, potrivit news.ro . Fritz a făcut declarațiile luni seară, la Digi24, unde a argumentat că, dacă „în peste două luni nu s-a degajat această majoritate”, nu există premise ca ea să apară „acum”. În același context, liderul USR a pus blocajul pe seama deciziei PSD de a merge mai departe cu moțiunea de cenzură împreună cu AUR, deși, spune el, USR și PNL își anunțaseră dinainte poziția. Ce variantă vede USR: guverne minoritare, în două etape În lipsa unei majorități, Dominic Fritz a susținut că „nu mai este posibil un guvern majoritar” și a indicat drept singură opțiune realistă un executiv minoritar. El a prezentat și o formulă în două etape, pe care o descrie ca „matură” și „pragmatică”: un guvern minoritar de centru-dreapta (PNL–USR–UDMR); urmat ulterior de un guvern minoritar PSD. Dacă PSD nu susține: „Alegeri anticipate” Întrebat ce se întâmplă dacă PSD nu acceptă să susțină un guvern minoritar de dreapta, Fritz a indicat alegerile anticipate ca soluție de ieșire din blocaj. „Alegeri anticipate. Nu cred că există alte soluții magice și nu cred că trebuie să existe.” El a mai spus că opoziția față de anticipate se bazează pe argumente „tactice” și „tehnice”, nu „de fond”, și a susținut că un nou vot ar „reseta situația”, în condițiile în care, în opinia sa, există o frustrare publică legată de lipsa de control asupra deciziilor politice. Din informațiile din sursă nu reiese un calendar concret pentru declanșarea anticipatelor sau pașii instituționali care ar urma, ci doar poziția politică exprimată de liderul USR în contextul negocierilor blocate. [...]
Președintele PSD spune că instalarea unui nou Guvern până la 1 septembrie este incertă , pe fondul blocajelor din negocierile dintre partidele care au discutat la Cotroceni , potrivit Agerpres . Sorin Grindeanu a declarat la Parlament că îi este „foarte greu” să facă o astfel de predicție înainte de începutul sesiunii parlamentare. Negocierile: propuneri acceptate de PSD, respinse de PNL și USR Grindeanu a spus că au existat propuneri venite de la grupul minorităților naționale și de la UDMR, cu care PSD a fost de acord, dar care au fost respinse de PNL și USR. În acest context, liderul PSD a invocat o formulă descrisă de Kelemen Hunor drept „Guvern de armistițiu”, care ar presupune găsirea unui prim-ministru și „punerea în paranteză” a constrângerilor politice. Varianta „tehnocrat cu miniștri politici”, blocată în discuții Întrebat despre posibilitatea unui Guvern condus de un tehnocrat, cu miniștri politici, Grindeanu a confirmat că varianta a fost discutată, dar a susținut că „nu la noi este problema”. El a adăugat că Ilie Bolojan și Dominic Fritz s-ar opune unei astfel de soluții. PSD: „Suntem în opoziție” și nu votăm legea ANI Grindeanu a afirmat că le-a transmis la Cotroceni că PSD „este în opoziție” și a acuzat că Ilie Bolojan „blochează România”. Totodată, liderul PSD a anunțat că partidul nu va vota legea ANI și legea privind competențele ANI, susținând că acestea „ciuntesc atribuțiile Agenției Naționale de Integritate”. În lipsa unui acord între formațiunile implicate, mesajul transmis de liderul PSD indică prelungirea incertitudinii politice cel puțin până la începutul sesiunii parlamentare, termen pe care chiar el îl consideră nesigur pentru instalarea unui nou Executiv. [...]
Negocierile pentru guvern și buget intră într-o zonă de risc, pe fondul atacurilor reciproce între PSD, PNL și USR , înaintea discuțiilor programate luni cu președintele Nicușor Dan , potrivit HotNews . Miza imediată este funcționarea executivului și execuția bugetară, într-un moment în care partidele vorbesc inclusiv despre scenariul alegerilor anticipate. HotNews a discutat cu trei reprezentanți ai partidelor: Romeo Lungu (PSD, vicepreședinte, deputat la al doilea mandat, propus pentru funcția de ministru al Dezvoltării în cabinetul lui Adrian Veștea), Alexandru Muraru (PNL, deputat și lider PNL Iași) și Iulian Lorincz (USR, deputat). Publicația precizează că le-a adresat aceleași cinci întrebări, iar răspunsurile au vizat compromisurile posibile și alternativele de guvernare. Ce cere PSD: oprirea „negocierilor prin conferințe de presă” și decizie rapidă În răspunsul citat de HotNews la întrebarea despre „flexibilizarea” celorlalte partide, Romeo Lungu (PSD) pune accent pe urgența formării unui guvern și pe consecințele întârzierilor pentru buget și reforme. „Să înceteze negocierile purtate prin conferințe de presă și să ia o decizie. România are nevoie de un guvern, de un buget executat și de reforme asumate. Nimeni nu câștigă dacă fiecare zi aduce o altă condiție sau o altă formulă de guvernare.” De ce contează: presiune pe guvernare și pe execuția bugetară Dincolo de schimbul de acuzații, punctul sensibil rămâne blocajul decizional: fără o formulă de guvern stabilă, riscurile se mută rapid în zona administrării curente a statului, inclusiv în ceea ce privește execuția bugetară și asumarea reformelor, așa cum indică și poziția exprimată de PSD în interviu. Informațiile disponibile în fragmentul furnizat nu includ detalii complete despre pozițiile PNL și USR sau despre condițiile concrete ale fiecărei părți; articolul HotNews menționează însă că atacurile reciproce continuă și că discuțiile includ și varianta alegerilor anticipate. [...]
PSD respinge ideea suspendării președintelui, ceea ce reduce șansele ca demersul AUR să strângă majoritate în Parlament , potrivit Agerpres . Președintele PSD, Sorin Grindeanu , a spus că „nu identifică la acest moment motive constituționale” pentru suspendarea președintelui Nicușor Dan și că nu vede „nici o majoritate” care să susțină o astfel de acțiune. Declarațiile au fost făcute la România TV , unde Grindeanu a insistat că, din perspectiva PSD, nu există o bază constituțională „care să stea în picioare” pentru declanșarea procedurii. El a adăugat că a fost adversar politic al lui Nicușor Dan și că l-a votat o singură dată, „în turul doi anul trecut”, dar că asta nu schimbă evaluarea privind lipsa motivelor de suspendare. În același context, liderul PSD a sugerat că inițiativa ar ține mai degrabă de ambiții politice, menționând că ar exista „dorința unora de a fi ei președinți”. Întrebat la cine se referă, i-a indicat pe George Simion, Călin Georgescu și Ilie Bolojan. Context: AUR a decis pe 1 iulie să înceapă procedura AUR a anunțat pe 1 iulie demararea procesului de suspendare a președintelui Nicușor Dan și începerea procedurilor pentru organizarea alegerilor anticipate, potrivit unui comunicat al formațiunii, mai notează Agerpres. Decizia a fost luată de Consiliul Național de Conducere al partidului, într-o ședință extraordinară la Alexandria (județul Teleorman), unde cei 135 de membri prezenți au votat în unanimitate. Printre motivele invocate de AUR se numără: „excluderea unei părți importante dintre români din luarea deciziilor care privesc viitorul României”; „refuzul privind nominalizarea celei de-a doua propuneri de prim-ministru, așa cum este constituțional”. De ce contează: fără o majoritate, suspendarea rămâne improbabilă Poziția exprimată de Grindeanu indică faptul că, cel puțin în acest moment, AUR nu are un sprijin evident pentru a construi o majoritate parlamentară în favoarea suspendării. În lipsa unei astfel de majorități, demersul rămâne mai degrabă un instrument de presiune politică decât o procedură cu șanse imediate de finalizare. [...]
PNL ridică miza pe PNRR și respinge o „rocadă” cu PSD , pe fondul negocierilor de la Cotroceni, după ce eurodeputatul Siegfried Mureșan a acuzat PSD că nu oferă garanții pentru continuarea reformelor necesare. Declarațiile sunt relatate de Adevărul . Mureșan susține că PSD „nu și-a luat niciun angajament” că va continua măsurile de reformă începute de Guvernul Bolojan, pe care le leagă direct de atragerea fondurilor rămase din PNRR și de o „creștere economică sustenabilă”. În acest context, el se declară împotriva unei rocade la guvernare cu PSD. Argumentul PNL: lipsă de predictibilitate și risc pentru reforme Eurodeputatul PNL invocă precedentele politice pentru a justifica neîncrederea în PSD și în liderul partidului, Sorin Grindeanu. El afirmă că PNL a respectat în 2023 angajamentul din 2021 și a cedat guvernarea PSD, însă PSD ar fi încălcat în luna mai un alt angajament politic, care prevedea preluarea conducerii guvernării în 2027. În același mesaj, Mureșan acuză PSD că a susținut demiterea premierului PNL „cu voturile AUR”, cu un an mai devreme decât termenul prevăzut în înțelegerea cu PNL, USR și UDMR. Miza imediată: închiderea PNRR până la finalul verii Mureșan afirmă că Guvernul Bolojan, PNL și partenerii din USR și UDMR „au accelerat absorbția fondurilor europene”, „au redus deficitul” și „au deblocat PNRR”, pe care îl descrie drept „problema cea mai urgentă”. În această logică, el susține că un guvern PNL–USR–UDMR ar fi „singura garanție” că PNRR „trebuie închis până la finalul verii” și că România nu va pierde fondurile europene rămase. Negocieri la Cotroceni și blocaje rămase Luni, 13 iulie, liderii PSD, PNL, USR și UDMR – Sorin Grindeanu, Ilie Bolojan, Dominic Fritz și Kelemen Hunor – alături de Varujan Pambuccian (Grupul Minorităților Naționale) au fost invitați de președintele Nicușor Dan la Palatul Cotroceni pentru consultări, potrivit Adevărul . Conform unor surse din PSD citate de publicație, negocierile ar fi înregistrat „un ușor progres” față de săptămâna trecută, dar persistă „blocaje și constrângeri importante”. Totodată, social-democrații ar respinge varianta desemnării lui Alexandru Nazare ca premier, motivând că ar fi „omul PNL și USR” și nu o soluție acceptabilă pentru partid. [...]
Finalizarea PNRR până la sfârșitul verii depinde, în viziunea PNL, de formula viitorului Guvern , iar europarlamentarul liberal Siegfried Mureșan susține că o coaliție PNL–USR–UDMR ar fi „singura garanție” pentru închiderea planului și evitarea pierderii fondurilor rămase, potrivit Agerpres . Mureșan, propus de PNL, USR și UDMR pentru funcția de premier, explică de ce liberalii spun că nu mai au încredere să „dea guvernarea pe mâna PSD” cu promisiunea unei cedări ulterioare. El invocă precedente în care PSD ar fi încălcat angajamente politice, inclusiv faptul că, deși PNL a cedat guvernarea în 2023 conform înțelegerii din 2021, PSD ar fi încălcat în luna mai un nou angajament care prevedea preluarea conducerii guvernării în 2027. Miza economică: fondurile din PNRR și continuitatea reformelor În mesajul citat, Mureșan leagă direct formula guvernamentală de capacitatea României de a continua reformele necesare pentru atragerea banilor europeni și pentru o „creștere economică sustenabilă”. El afirmă că PSD nu și-ar fi asumat continuarea măsurilor de reformă și modernizare începute de Guvernul Bolojan, pe care le consideră esențiale pentru accesarea fondurilor rămase din PNRR. Argumentul PNL: rezultate invocate și termen-limită „până la finalul verii” Liberalul susține că Guvernul Bolojan, PNL și partenerii din USR și UDMR „au accelerat absorbția fondurilor europene”, „au redus deficitul” și „au deblocat PNRR”, iar de aici concluzia că aceeași formulă ar fi necesară pentru a duce planul la bun sfârșit. „Un Guvern PNL, USR și UDMR este singura garanție acum că ducem la bun sfârșit PNRR – care trebuie închis până la finalul verii – și că nu pierdem fondurile europene rămase”, a transmis Siegfried Mureșan. În material nu sunt oferite detalii suplimentare despre calendarul concret al închiderii PNRR sau despre pașii instituționali următori, dincolo de poziționarea politică a lui Mureșan privind formula de guvernare. [...]
