Știri
Știri din categoria Politică
PSD ia în calcul să susțină un premier din afara partidului, Eugen Tomac, ceea ce ar redesena negocierile pentru formarea Guvernului, potrivit HotNews, care citează surse social-democrate și din Administrația Prezidențială. Miza este una de arhitectură politică: un nume acceptabil pentru PSD, dar contestat de USR, poate bloca sau accelera conturarea unei majorități.
Surse din PSD susțin că președintele Nicușor Dan ar urma să anunțe în această săptămână candidatul la funcția de prim-ministru, iar în partid „se conturează” o susținere pentru Tomac, cu condiția unei consultări interne înainte de o acceptare oficială. În același timp, varianta Tomac ar fi „respinsă clar” de USR, conform informațiilor publicate.
Eugen Tomac este lider PMP și consilier onorific al președintelui Nicușor Dan pentru relația cu românii de pretutindeni (numire făcută în octombrie 2025). În prezent, el este la al doilea mandat de europarlamentar (din iulie 2019) și activează în grupul Renew Europe, alături de Dan Barna și Vlad Voiculescu (USR).
Dacă PSD ar merge pe această opțiune, ar rezulta un scenariu în care un premier asociat cu zona Traian Băsescu–PMP și cu Administrația Prezidențială ar putea obține sprijinul celui mai mare partid, dar fără consens în tabăra reformistă (USR), ceea ce complică formarea unei coaliții stabile.
Potrivit descrierii de pe site-ul Administrației Prezidențiale, Tomac are peste 20 de ani de experiență politică națională și europeană și a susținut proiecte legate de diaspora și comunitățile istorice, precum și inițiative privind integrarea Republicii Moldova în UE.
În Parlamentul European, este membru în mai multe structuri, între care:
La nivel național, a fost parlamentar între 2012 și 2019. În 2009–2012 a fost secretar de stat la Departamentul pentru Românii de Pretutindeni, apoi consilier de stat în Cancelaria Președintelui, în perioada în care președinte era Traian Băsescu. În 2006–2007 a fost expert în Administrația Prezidențială pe relația cu românii de pretutindeni.
În vara lui 2025, Tribunalul București a tranșat disputa pentru conducerea PMP în favoarea lui Tomac, într-un conflict cu Cristian Diaconescu, instanța stabilind definitiv înregistrarea congresului din februarie 2022 în care Tomac fusese ales președinte, potrivit Mediafax.
În declarația de avere din 2024, Tomac menționează, între altele, terenuri în Constanța și Neamț, două proprietăți în Belgia (un apartament în Bruxelles și o casă în Charleroi), două autoturisme, economii/investiții de aproximativ 130.000 de euro (aprox. 650.000 lei) și criptomonede de aproximativ 25.000 de dolari (aprox. 115.000 lei), precum și datorii și credite, inclusiv împrumuturi bancare de aproape 300.000 de euro (aprox. 1,5 milioane lei).
Pe lista numelor discutate pentru funcția de premier mai apar, potrivit sursei:
În acest context, decizia președintelui și poziționările partidelor, în special consultarea internă din PSD și opoziția USR față de varianta Tomac, devin decisive pentru calendarul și formula viitorului Guvern.
Recomandate
Miza discuțiilor de la Cotroceni este evitarea pierderii a peste 770 de milioane de euro din PNRR , în condițiile în care legea salarizării bugetarilor rămâne blocată politic, potrivit Economedia , care citează G4Media. Președintele Nicușor Dan urmează să discute marți, la Palatul Cotroceni , cu liderii PSD, PNL, USR și UDMR pentru „deblocarea” legii salarizării bugetarilor. Conform informațiilor transmise de G4Media, ultima variantă a proiectului este respinsă de PSD. La întâlnire ar urma să participe Sorin Grindeanu (PSD), Ilie Bolojan (PNL), Dominic Fritz (USR) și Kelemen Hunor (UDMR). De ce contează: jalon PNRR și presiune pe buget Legea salarizării bugetarilor este un jalon în PNRR, iar termenul-limită indicat este 31 august. Dacă actul normativ nu este adoptat până atunci, România ar urma să piardă peste 770 de milioane de euro (aprox. 3,9 miliarde lei). În același timp, contextul fiscal rămâne tensionat: România are „unul dintre cele mai mari deficite bugetare din UE” și și-a asumat reducerea cheltuielilor statului și creșterea veniturilor pentru diminuarea deficitului, potrivit aceleiași surse. Blocajul politic: PSD și sindicatele cer majorări generalizate PSD și unele mari carteluri sindicale resping proiectul și cer creșteri de salarii pentru toate categoriile de bugetari, ceea ce complică găsirea unei formule care să treacă politic și să fie compatibilă cu constrângerile bugetare și angajamentele din PNRR. Ce urmează depinde de rezultatul discuției de la Cotroceni și de capacitatea partidelor de a agrea rapid o variantă care să fie adoptată înainte de 31 august. [...]
Motivarea CCR validează pierderea mandatului în 30 de zile pentru aleșii cu decizii ANI definitive , iar asta ridică miza politică și juridică pentru peste 120 de persoane vizate de așa-numitul „amendament Fritz”, potrivit Antena 3 . Curtea Constituțională a publicat vineri seară motivarea deciziei prin care a declarat constituțional amendamentul introdus de PSD în Legea ANI (Agenția Națională de Integritate). Judecătorii au argumentat că modificarea legislativă „încheie un mandat a cărui integritate a fost afectată”. Ce se schimbă, concret, prin „amendamentul Fritz” Prevederea stabilește că aleșii aflați în funcție, pentru care incompatibilitatea sau conflictul de interese a fost constatat definitiv înainte de intrarea în vigoare a noii legi, își pierd mandatul în termen de 30 de zile. În material se arată că această interpretare a fost văzută ca având o „țintă fixă” – primarul Timișoarei, Dominic Fritz – dar și că ar exista și alți aleși locali în situații similare. Antena 3 notează că „peste 120 de persoane” sunt vizate de amendament. Reacția USR: acuzații de contradicții și „decizie scrisă pentru un singur om” Publicarea motivării a declanșat reacții dure în USR. Dominic Fritz a comentat ironic că sancțiunea nu i s-ar aplica lui, ci mandatului: „Putem sta liniștiți: a motivat CCR-PSD că sancțiunea nu mi se aplică mie, ci mandatului meu.” În aceeași linie, deputatul USR Alexandru Dimitriu (fost secretar de stat în Ministerul Justiției) a susținut, potrivit Agerpres, că motivarea este „toxică” și că instanța constituțională „se contrazice singură” în document. El a acuzat că raționamentul ar fi construit pentru a ajunge la „un rezultat stabilit dinainte” și a descris motivarea drept o „improvizație” menită să justifice o decizie „scrisă pentru un singur om”. Cine a contestat amendamentul și pe ce temei Amendamentul a fost contestat la CCR de un grup de parlamentari USR și PNL, dar și de președintele Nicușor Dan. Contestatarii au invocat încălcarea articolului 15 din Constituție, argumentând că legea ar produce efecte pentru situații juridice încheiate sub vechea reglementare și ar adăuga o sancțiune nouă – pierderea mandatului în curs. În același context, Curtea a respins și un amendament AUR privind declarațiile de avere ale concubinelor și a decis că este neconstituțională publicarea declarațiilor de avere ale demnitarilor, nu doar cele ale soților/soțiilor. [...]
Un eventual ordin de prefect pentru încetarea mandatului lui Dominic Fritz ar deschide un nou front juridic , pe care USR mizează că îl va câștiga în instanță și, la nevoie, la Curtea Europeană a Drepturilor Omului (CEDO), potrivit News . Deputatul USR Alexandru Dimitriu a spus, într-o conferință de presă la Parlament, că nu există „o preocupare instituțională” a partidului pe acest subiect, pe motiv că situația ar fi „personală” pentru Dominic Fritz, liderul USR și primar, rămas fără mandat în urma unei decizii a Curții Constituționale (CCR) . Miza: ordinul prefectului și contestarea în instanță Dimitriu a afirmat că, din perspectiva sa de avocat, dacă va fi emis un ordin de prefect pentru încetarea mandatului, acesta „va fi contestat cu succes”. În același registru, deputatul a susținut că, dacă demersul nu ar avea câștig de cauză în țară, Fritz ar urma să câștige la CEDO. Argumentul invocat de USR: efecte retroactive și „legea mai favorabilă” În explicația sa, Dimitriu a acuzat PSD că ar fi urmărit să dea efecte retroactive sancțiunii și să întrerupă mandatul, prin eliminarea unui amendament care, în viziunea lui, ar fi limitat aplicarea legii „doar pe viitor”. În lipsa acelei „norme tranzitorii”, a spus el, ar deveni aplicabilă „legea contravențională mai favorabilă” — adică o regulă care, în anumite situații, poate conduce la aplicarea variantei mai blânde a regimului sancționator. Deputatul a susținut că, în această logică, „trebuie să fie dezincriminat ce a făcut Dominic Fritz”. Ce urmează Din informațiile prezentate, următorul pas ar fi emiterea unui ordin de prefect privind încetarea mandatului, care, dacă apare, ar fi atacat în instanță. News nu indică un calendar pentru emiterea ordinului și nici detalii despre procedura concretă sau termenul în care ar putea fi contestat. [...]
USR cere declanșarea unei cercetări disciplinare în Camera Deputaților după ce un amendament „împotriva lui Dominic Fritz” ar fi fost introdus „în mod fraudulos” în raportul oficial al Comisiei juridice , deși nu fusese depus, dezbătut sau votat în comisie, potrivit News . Miza este una de procedură și integritate legislativă: dacă acuzațiile se confirmă, ar însemna intervenții neautorizate asupra documentelor oficiale ale Parlamentului, cu efect direct asupra conținutului unei legi. Solicitarea a fost formulată de lidera deputaților USR, Diana Stoica, către președintele Camerei Deputaților, Sorin Grindeanu . USR cere ca ancheta internă să stabilească cine a intervenit asupra raportului, când s-a făcut intervenția și în baza cărei dispoziții. Ce reclamă USR: un amendament apărut în raport, fără vot în comisie Potrivit USR, amendamentul a apărut în raport cu mențiunea „Autor: Comisia juridică”, deși membrii comisiei nu l-ar fi votat. Formațiunea spune că a depus deja un denunț penal pentru suspiciunea de fals intelectual și solicită acum conducerii Camerei Deputaților să stabilească și răspunderea administrativă și disciplinară a celor implicați. În argumentația sa, Diana Stoica afirmă că parlamentarii USR „nu pot accepta ca un text de lege să apară pe sub mână într-un document oficial al Parlamentului”. „Cei care au redactat acel amendament, cei care l-au introdus în raport şi cei care au orchestrat această schemă trebuie să răspundă. Sorin Grindeanu conduce Camera Deputaţilor şi are obligaţia să afle cine a făcut această faptă extrem de gravă şi să dispună sancţiunile aferente”, declară Diana Stoica. Presiune pe conducerea Camerei: anchetă administrativă, în paralel cu plângerea penală Deputatul USR Alexandru Dimitriu susține că situația nu poate fi explicată printr-o „eroare materială”, argumentând că nu ar fi vorba de o simplă greșeală de redactare, ci de introducerea unui alineat întreg, cu efecte juridice. „O eroare materială înseamnă o cifră sau o formulare greşită. Nu apare din greşeală un alineat întreg, redactat juridic”, spune Alexandru Dimitriu. În același timp, USR cere ca Sorin Grindeanu să nu aștepte finalizarea anchetei penale și să folosească „instrumente administrative” disponibile imediat la nivelul Camerei Deputaților, pentru a identifica persoanele care ar fi intervenit asupra raportului oficial. [...]
Diana Buzoianu spune că decizia CCR în cazul Dominic Fritz creează un precedent „periculos” și poate aduce sancțiuni europene , acuzând că hotărârea ar fi fost una politică, nu una fundamentată pe Constituție, potrivit news.ro . Ministrul interimar al Mediului a declarat la TVR INFO că, dincolo de efectul asupra partidului, miza este „cum este afectată de fapt democraţia în România”, în contextul în care un partid aflat la putere ar putea influența instituții prin persoane „numite politic”, invocând foruri precum Curtea Constituțională , Înalta Curte de Casație și Justiție, curți de apel și tribunale. Acuzația: CCR ar fi „contorsionat” Constituția Buzoianu susține că CCR ar fi tratat cazul „mai degrabă cu o analiză politică, decât cu respectarea Constituţiei”, invocând principiul neretroactivității legii. În interpretarea ei, Constituția ar interzice explicit ca legea să retroactiveze, iar decizia Curții ar fi justificat o astfel de aplicare. „Modul în care, de exemplu, CCR a gestionat acest caz, este clar că l-a gestionat mai degrabă cu o analiză politică, decât cu respectarea Constituţiei”, a afirmat Buzoianu. Ce urmează: contestare pe plan național și european Ministrul interimar spune că vor fi folosite „toate căile” de contestare, inclusiv la nivel european, iar Dominic Fritz ar urma să utilizeze, la rândul lui, căile juridice disponibile. În același context, Buzoianu afirmă că decizia ar putea deschide „o portiţă” pentru sancționarea României la nivel european. „Această decizie politică creează, de fapt, nişte precedente extraordinar de periculoase, iliberale pentru statul nostru şi creează de asemenea şi o portiţă ca România să fie sancţionată la nivel european”, a declarat ea. În plan politic, Buzoianu a transmis că PSD nu ar trebui să decidă „din pix” cine poate candida, iar competiția ar trebui tranșată la vot, nu prin decizii ale unor instituții despre care susține că sunt influențate politic. [...]
Călin Georgescu contestă din start raportul prezidențial despre anularea alegerilor din 2024, deși documentul nu a fost publicat încă , ridicând miza politică și instituțională a demersului anunțat de președintele Nicușor Dan, potrivit Adevărul . Fostul candidat la prezidențiale a fost sâmbătă, 22 august, în piața din Pâncota (județul Arad), într-o serie de vizite de weekend prin țară, descrise ca un „pelerinaj electoral” în târguri și piețe, unde îmbină mesaje religioase cu discurs politic. În acest context, Georgescu a reluat și programul său electoral din 2024, „Apă, hrană, energie”, legând seceta de administrarea resurselor și de efecte economice precum creșterea importurilor alimentare. Atac la raportul promis de Nicușor Dan, înainte de publicare Întrebat despre raportul pe care președintele Nicușor Dan a spus că îl va face public privind anularea alegerilor prezidențiale din 2024, Georgescu a criticat dur atât documentul, cât și inițiatorul lui, deși raportul nu este disponibil și „nimeni nu știe momentan care sunt concluziile”, conform aceleiași surse. În articol este redată declarația lui Georgescu, în care acesta califică raportul drept o încercare de justificare a anulării scrutinului și folosește termeni extremi la adresa președintelui și a autorităților: „Raportul Cotrocenilor este o ticăloşie administrativă, fabricată să spele o crimă constituţională. Cu alte cuvinte un cadavru politic încearcă să igienizeze juridic o lovitură de stat ordinară.” Potrivit informațiilor prezentate, raportul anunțat de Nicușor Dan ar urma să includă un capitol dedicat anulării alegerilor din 2024 și o analiză mai amplă a „acțiunilor hibride” atribuite Rusiei în România în ultimele două decenii. Context: tur în țară și teme economice legate de secetă În piața din Pâncota, Georgescu a vorbit și despre gestionarea crizei generate de seceta prelungită, susținând că problema ține de administrarea apei și că efectele se văd în agricultură, energie și în prețurile produselor, prin creșterea importurilor. Duminică, 23 august, el și-a continuat turul și a ajuns la Mănăstirea Prislop (județul Hunedoara), unde a mers la mormântul lui Arsenie Boca, mai notează publicația. [...]
