Știri
Știri din categoria Politică
PSD ia în calcul să susțină un premier din afara partidului, Eugen Tomac, ceea ce ar redesena negocierile pentru formarea Guvernului, potrivit HotNews, care citează surse social-democrate și din Administrația Prezidențială. Miza este una de arhitectură politică: un nume acceptabil pentru PSD, dar contestat de USR, poate bloca sau accelera conturarea unei majorități.
Surse din PSD susțin că președintele Nicușor Dan ar urma să anunțe în această săptămână candidatul la funcția de prim-ministru, iar în partid „se conturează” o susținere pentru Tomac, cu condiția unei consultări interne înainte de o acceptare oficială. În același timp, varianta Tomac ar fi „respinsă clar” de USR, conform informațiilor publicate.
Eugen Tomac este lider PMP și consilier onorific al președintelui Nicușor Dan pentru relația cu românii de pretutindeni (numire făcută în octombrie 2025). În prezent, el este la al doilea mandat de europarlamentar (din iulie 2019) și activează în grupul Renew Europe, alături de Dan Barna și Vlad Voiculescu (USR).
Dacă PSD ar merge pe această opțiune, ar rezulta un scenariu în care un premier asociat cu zona Traian Băsescu–PMP și cu Administrația Prezidențială ar putea obține sprijinul celui mai mare partid, dar fără consens în tabăra reformistă (USR), ceea ce complică formarea unei coaliții stabile.
Potrivit descrierii de pe site-ul Administrației Prezidențiale, Tomac are peste 20 de ani de experiență politică națională și europeană și a susținut proiecte legate de diaspora și comunitățile istorice, precum și inițiative privind integrarea Republicii Moldova în UE.
În Parlamentul European, este membru în mai multe structuri, între care:
La nivel național, a fost parlamentar între 2012 și 2019. În 2009–2012 a fost secretar de stat la Departamentul pentru Românii de Pretutindeni, apoi consilier de stat în Cancelaria Președintelui, în perioada în care președinte era Traian Băsescu. În 2006–2007 a fost expert în Administrația Prezidențială pe relația cu românii de pretutindeni.
În vara lui 2025, Tribunalul București a tranșat disputa pentru conducerea PMP în favoarea lui Tomac, într-un conflict cu Cristian Diaconescu, instanța stabilind definitiv înregistrarea congresului din februarie 2022 în care Tomac fusese ales președinte, potrivit Mediafax.
În declarația de avere din 2024, Tomac menționează, între altele, terenuri în Constanța și Neamț, două proprietăți în Belgia (un apartament în Bruxelles și o casă în Charleroi), două autoturisme, economii/investiții de aproximativ 130.000 de euro (aprox. 650.000 lei) și criptomonede de aproximativ 25.000 de dolari (aprox. 115.000 lei), precum și datorii și credite, inclusiv împrumuturi bancare de aproape 300.000 de euro (aprox. 1,5 milioane lei).
Pe lista numelor discutate pentru funcția de premier mai apar, potrivit sursei:
În acest context, decizia președintelui și poziționările partidelor, în special consultarea internă din PSD și opoziția USR față de varianta Tomac, devin decisive pentru calendarul și formula viitorului Guvern.
Recomandate
Întârzierea desemnării premierului menține incertitudinea politică , iar scenariile vehiculate la Cotroceni riscă să complice formarea unei majorități parlamentare, potrivit HotNews . La trei săptămâni de la demiterea Guvernului Bolojan, președintele Nicușor Dan amână anunțarea premierului desemnat, în condițiile în care surse din Administrația Prezidențială au declarat că nu va exista un anunț marți. În paralel, în mediul politic circulă mai multe nume pentru funcția de prim-ministru: Eugen Tomac (președintele PMP), consilierul prezidențial Radu Burnete, Delia Velculescu (șefa misiunii FMI în Africa de Sud), ministrul interimar al Finanțelor Alexandru Nazare și Șerban Matei de la Banca Națională a României. Reacția lui Ludovic Orban: „petardă politică” și „cacealma” Fostul premier Ludovic Orban, liderul Forța Dreptei, a criticat dur varianta Eugen Tomac. Orban susține că o eventuală desemnare a acestuia ar fi o asumare strict personală a președintelui, în contextul în care Tomac a fost numit consilier onorific al lui Nicușor Dan în octombrie 2025. Într-o intervenție la Digi24 , Orban a spus că ar fi „o umilință supremă” pentru PSD să susțină un candidat precum Tomac, pe care îl descrie drept „produsul politic” al lui Traian Băsescu. Totodată, Orban a cerut o „soluție serioasă” din partea președintelui și a avertizat că o astfel de propunere ar fi neserioasă: „Altfel, nu e președinte jucător, e președinte jucător la cacealma, dacă vine cu astfel de soluții. Asta ar fi o petardă politică, o propunere neserioasă care în niciun caz nu ar veni în întâmpinarea intențiilor declarate de a putea învesti un guvern care să asigure”. Miza: majoritate parlamentară și precedentul „candidaților scoși din joben” Orban a calificat o eventuală nominalizare de acest tip drept „experiment politic” și a pus sub semnul întrebării posibilitatea desemnării unui premier fără legătură cu partidele parlamentare și fără un acord explicit. „Spuneți-mi când în istoria desemnării de candidați la funcția de prim-ministru, un președinte a scos din joben un candidat la prim-ministru care să aibă nicio legătură cu niciunul dintre partidele parlamentare, fără să aibă un acord explicit”. Ca argument, el a invocat exemple din trecut: Mugur Isărescu , acceptat și susținut de partidele parlamentare după căderea guvernului Radu Vasile, și cazul din 2021, când Dacian Cioloș a fost desemnat ca propunere oficială din partea USR, chiar dacă nu avea șanse reale de a forma o majoritate. [...]
Partidele au cheltuit în 2025 mai mult decât au încasat, deși au primit subvenții de 232 milioane de lei , iar cea mai mare parte a banilor publici s-a dus către „presă și propagandă”, potrivit unei radiografii citate de Digi24 , bazată pe un raport Expert Forum . În total, partidele politice și organizațiile minorităților naționale au raportat venituri de aproximativ 705 milioane de lei și cheltuieli de 731 milioane de lei. Din veniturile totale, circa 323 de milioane de lei au fost declarate de formațiuni, restul revenind organizațiilor minorităților naționale. La cheltuieli, din totalul de 731 milioane de lei, 402 milioane de lei au fost declarate de partidele politice. Subvențiile: cine a luat cei mai mulți bani În 2025, opt formațiuni au primit subvenții în valoare totală de 232 milioane de lei. Cele mai mari sume au revenit: PSD: 76,9 milioane de lei AUR: 45,5 milioane de lei PNL: 41,9 milioane de lei USR: 29,8 milioane de lei S.O.S România: 19,8 milioane de lei POT: 15,9 milioane de lei PMP: 1 milion de lei Forța Dreptei: 1 milion de lei Cheltuieli din subvenții și direcția banilor În același an, cheltuielile partidelor s-au ridicat la 244 de milioane de lei. La nivel de partid, sumele raportate de Digi24 sunt: PSD: 97 milioane de lei PNL: 41 milioane de lei AUR: 39,9 milioane de lei USR: 37,4 milioane de lei S.O.S România: 16,8 milioane de lei POT: 8,5 milioane de lei Cea mai mare parte a fondurilor a fost direcționată către presă și propagandă (117 milioane de lei). Alte categorii importante de cheltuieli au fost personalul (27 milioane de lei) și investițiile în bunuri mobile și imobile (aproape 22 milioane de lei). Pentru organizarea de activități politice s-au cheltuit 13 milioane de lei, iar pentru consultanță politică 11 milioane de lei. Cine a depășit subvenția primită Potrivit sursei citate, trei partide au cheltuit în 2025 mai mult decât au primit: PSD și USR (câte 126%) și PMP (135%). În același timp, POT a cheltuit 54% din banii primiți, PNL 98%, AUR 88%, iar S.O.S România 85%. [...]
Traian Băsescu susține că PSD și PNL încearcă să transfere către președinte costul politic al guvernării și descrie ideea unui „Guvernul meu” drept „o capcană”, în contextul negocierilor pentru formarea unui nou Executiv, potrivit HotNews . Într-o postare pe Facebook, fostul președinte acuză PSD și PNL că „nu știu cum să se mai lepede de responsabilitatea redresării ţării” și afirmă că cele două partide nu vor să desemneze un nou premier, lăsând această decizie în sarcina președintelui Nicușor Dan. „«Guvernul meu» este o capcană! Două partide, care își spun «mari partide», nu știu cum să se mai lepede de responsabilitatea redresării ţării pe care au îngenuncheat-o (...). Nici măcar nu vor să desemneze un nou premier, lăsând această responsabilitate în seama preşedintelui. «Guvernul meu», oferit pe tavă de «marile partide» preşedintelui, este doar o capcană.” Contextul: Guvern demis și consultări la Cotroceni Mesajul lui Traian Băsescu vine după demiterea, la 5 mai, a cabinetului condus de Ilie Bolojan , printr-o moțiune de cenzură PSD–AUR, depusă după ce social-democrații au decis să retragă sprijinul premierului liberal. În acest context, președintele Nicușor Dan a avut săptămâna trecută două runde de consultări formale cu partidele parlamentare și cu grupuri parlamentare. Ce a cerut președintele partidelor După prima rundă de consultări, Nicușor Dan a făcut un apel public către partide să ajungă la o soluție într-un interval „rezonabil”, cu „formule coerente” și „propuneri viabile”. „Este esențial ca partidele să dea dovadă de responsabilitate, de maturitate și să ajungă, într-un timp rezonabil, la un numitor comun, cu formule coerente și propuneri viabile.” [...]
PNL pune presiune pe PSD să deblocheze rapid formarea unui guvern, invocând riscuri inclusiv pentru fondurile europene , după aproape trei săptămâni de la căderea Executivului prin moțiune de cenzură, potrivit News . Liderul deputaților PNL, Gabriel Andronache , spune că PSD are termen „în această săptămână” să vină cu o soluție la criza politică, altfel „să se dea deoparte”. Andronache afirmă, într-o postare pe Facebook, că PSD „a uitat complet” de criza pe care ar fi declanșat-o și acuză lipsa unei preocupări pentru o soluție de guvernare, după ce partidul a susținut demiterea guvernului. El susține că, de la decizia depunerii moțiunii de cenzură până la votarea ei, a trecut „doar o săptămână”, prin scurtarea termenelor procedurale. „Dăm un ultimatum PSD să vină în această săptămână cu o soluţie la criza politică. Dacă nu poate atunci să se dea deoparte şi să lase pe alţii să caute o soluţie la ceea ce PSD a stricat.” Miza: stabilitate guvernamentală și capacitatea de a adopta acte normative În același context, președintele PNL și premierul interimar Ilie Bolojan a declarat vineri că formarea rapidă a unui guvern stabil ar fi „mai bine” și a avertizat asupra unor „consecințe grave”, în special în planul fondurilor europene, dacă în perioada următoare nu pot fi adoptate acte normative. Ce urmează: consultări pentru desemnarea premierului Președintele Nicușor Dan a avut săptămâna trecută consultări oficiale cu partidele parlamentare și cu reprezentanții parlamentarilor neafiliați, în vederea desemnării premierului. Șeful statului a vorbit, după discuțiile cu neafiliații, despre necesitatea unei colaborări interinstituționale într-un „context complicat” și despre prioritizarea subiectelor legate de criza politică și identificarea unor soluții pentru stabilitate guvernamentală. [...]
Kelemen Hunor spune că un guvern tehnocrat ar rămâne rapid fără sprijin parlamentar , ceea ce ar bloca deciziile Executivului și ar crea un avantaj politic pentru AUR, potrivit Digi24 . Liderul UDMR a avertizat că o astfel de formulă „nu va rezista nici până în octombrie”, în lipsa unei majorități asumate. Miza, în lectura UDMR, este una de funcționare a guvernării: fără o susținere politică „transparentă și predictibilă” în Parlament, un executiv tehnocrat ar deveni vulnerabil imediat după instalare, pe fondul repoziționării partidelor în opoziție. De ce contează: stabilitatea politică devine condiție pentru guvernare Kelemen Hunor a spus că, înainte de a discuta condiții de susținere, este esențial ca președintele Nicușor Dan să facă o primă nominalizare de premier, pentru ca partidele să poată evalua dacă sprijină viitorul guvern. În acest context, el a invocat numele lui Eugen Tomac , despre care a afirmat că este „o personalitate politică cunoscută”, dar a insistat că UDMR nu poate avansa un vot fără discuții și fără a ști ce își propune un premier desemnat. UDMR respinge un guvern minoritar fără sprijin explicit Liderul UDMR a indicat că participarea formațiunii într-un guvern minoritar, fără o susținere clară în Parlament, este „puțin probabilă”. În schimb, a descris drept necesară o formulă politică sprijinită de o majoritate, enumerând ca posibile combinații mai multe partide, inclusiv USR și PNL, pe lângă PSD și UDMR. Argumentul împotriva tehnocraților: opoziție generalizată și câștig pentru AUR În scenariul unui guvern tehnocrat, Kelemen Hunor susține că „a doua zi toată lumea va fi în opoziție”, ceea ce ar complica guvernarea și ar lăsa executivul „singur”. El a legat acest tip de instabilitate de un efect politic direct: „Așa s-a întâmplat și data trecută și cine a beneficiat dintr-o astfel de situație? Atunci PSD, acuma AUR va beneficia dintr-un guvern tehnocrat.” Totodată, a afirmat că „fără o responsabilitate directă n-ai politică, n-ai cum să guvernezi”, reiterând că UDMR nu vede viabilă varianta unui guvern minoritar fără susținere politică explicită. Ce urmează, potrivit declarațiilor Kelemen Hunor anticipează că „prima încercare va trece”, pe motiv că în acest moment există o presiune generală pentru instalarea unui guvern la Palatul Victoria. În viziunea sa, un guvern politic ar presupune „restabilirea coaliției vechi” și un orizont de funcționare până în 2028 sau, cel puțin, până în 2027, pentru a evita lipsa de coerență și ciclurile rapide de repoziționare în opoziție. [...]
Cotroceniul testează trei variante de premier din afara partidelor, dar miza imediată rămâne aritmetica parlamentară și capacitatea viitorului Executiv de a strânge voturi, potrivit News . Surse politice spun că sunt analizate trei nume, toate din afara grupărilor politice parlamentare, iar discuțiile se concentrează pe gradul de susținere pe care l-ar avea noul guvern în Camera Deputaților și Senat. La trei săptămâni de la moțiunea de cenzură care a dus la căderea Guvernului Bolojan, „ecuația” formării unui nou Executiv s-ar fi restrâns la o listă scurtă. Sursele citate de publicație susțin că „totul e în plină evoluție” și că nu s-a ajuns la o concluzie finală, în timp ce se verifică, pentru fiecare variantă, șansele de a obține sprijin parlamentar. Cine sunt numele vehiculate Conform informațiilor citate de News, printre variantele discutate pentru funcția de prim-ministru se află: Radu Burnete, consilier prezidențial; Eugen Tomac, europarlamentar, consilier la Cotroceni și președinte al Partidului Mișcarea Populară; Delia Velculescu, șefa misiunii Fondului Monetar Internațional în Africa de Sud, nume invocat și la formarea precedentului guvern. Separat, în spațiul public este menționat și Șerban Matei, director al Direcției de Relații Internaționale din cadrul Băncii Naționale a României, mai notează sursa. De ce contează: fără susținere, un „tehnocrat” rămâne izolat Președintele UDMR, Kelemen Hunor , a comentat marți varianta Eugen Tomac, spunând că îl cunoaște „foarte bine”, dar că până la a indica un vot al UDMR „drumul este lung”. Tot el a afirmat, despre un posibil guvern PSD–UDMR, că participarea Uniunii într-un guvern minoritar este „puțin probabilă” și a avertizat că un guvern tehnocrat „a doua zi va rămâne singur”. În același context, deputatul neafiliat George Becali a relatat, după întâlnirea de joi, 21 mai, cu președintele Nicușor Dan, că liderul PSD Sorin Grindeanu i-ar fi confirmat varianta unui premier independent, precizând totodată că numele nu ar fi fost încă stabilit. Becali a mai spus că l-a întrebat pe Grindeanu despre Tomac și Nazare, iar răspunsul ar fi fost că „sunt și ei pe listă”. [...]
