Știri
Știri din categoria Politică
Austria își justifică veto-ul din 2022 ca instrument de presiune în UE pe migrație, iar mesajul are implicații directe pentru modul în care statele pot folosi decizii de reglementare europeană ca pârghie politică, potrivit Antena 3. Ministrul de Interne al Austriei, Gerhard Karner, a spus la Constanța că blocarea aderării României la Schengen nu a fost „împotriva României”, ci un „strigăt” către comunitatea europeană, în contextul presiunii migraționiste resimțite atunci de Austria.
Declarațiile au fost făcute marți, în timpul unei vizite în Portul Constanța, unde Karner a susținut o conferință de presă alături de ministrul român al Afacerilor Interne, Cătălin Predoiu. Discuțiile au vizat cooperarea bilaterală în securitatea europeană și combaterea migrației ilegale.
Întrebat dacă regretă veto-ul din 2022, oficialul austriac a afirmat că a fost „una dintre cele mai dificile decizii” din cariera sa.
„Nu a fost o decizie împotriva României, a fost o decizie pentru Austria, pentru siguranța populației austriece. (...) Nu a fost un veto adresat României și Bulgariei (...) ci un strigăt al meu adresat comunității europene”, a declarat Gerhard Karner.
Karner a invocat date din 2022 pentru a explica poziția Austriei: aproximativ 112.000 de solicitanți de azil și circa 3.500 de treceri ilegale ale frontierei austriece într-o singură săptămână, potrivit declarațiilor sale.
El a susținut că situația s-a schimbat între timp, indicând că „săptămâna trecută” ar fi fost înregistrate aproximativ 20 de cazuri, „cel mai scăzut nivel din ultimii peste 20 de ani”, și a legat această evoluție inclusiv de cooperarea cu România.
Ministrul austriac a apreciat investițiile României în securizarea frontierelor și combaterea migrației ilegale. Conform unui comunicat al Ministerului Afacerilor Interne (MAI), Karner a evidențiat „profesionalismul” instituțiilor române și a descris România drept „un partener apropiat și valoros al Austriei”.
„România a devenit o parte importantă și valoroasă a sistemului Schengen. Cooperarea noastră a contribuit la succese remarcabile pentru siguranța cetățenilor noștri”, a transmis ministrul federal de interne al Austriei.
La rândul său, Cătălin Predoiu a spus că România susține dezvoltarea mecanismelor comune cu Austria, inclusiv prin:
Austria a blocat în decembrie 2022 aderarea României și Bulgariei la spațiul Schengen, invocând atunci migrația ilegală, decizie care a generat tensiuni între București și Viena. Ulterior, după negocieri și măsuri suplimentare privind securizarea frontierelor, Austria și-a schimbat poziția, iar România a intrat complet în Schengen la începutul anului 2025.
Recomandate
Predoiu leagă explicit securitatea de investiții americane „de ordinul zecilor de miliarde” și susține că România trebuie să repornească proiectele economice cu SUA după perioada de criză politică, potrivit G4Media . Mesajul a fost transmis în contextul întrevederii ministrului Afacerilor Interne, Cătălin Predoiu , cu congresmanul Mike Rogers , președintele Comisiei pentru Forțe Armate din Camera Reprezentanților a SUA, aflat în vizită în România. Discuțiile au vizat consolidarea Parteneriatului Strategic România–SUA, evoluțiile de securitate din regiune, importanța strategică a Mării Negre și perspectivele aprofundării cooperării bilaterale în domeniul afacerilor interne, conform comunicatului MAI citat de publicație. Investițiile, prezentate ca „efect colateral” de securitate În comunicatul MAI, Predoiu a argumentat că „un mediu sigur, stabil și predictibil” creează premise pentru investiții și dezvoltare economică, iar „investițiile strategice” întăresc reziliența și securitatea. În aceeași logică, ministrul a spus că Guvernul ar trebui să facă mai mult pentru consolidarea relației economice cu SUA și pentru atragerea de investiții americane „de ordinul zecilor de miliarde” în proiecte mari, cu efect de antrenare în economie. Totodată, Predoiu a legat întârzierile de „ultimele luni de criză politică” și de întârzierea instalării unui guvern „cu puteri depline”, despre care afirmă că au însemnat „pași pe loc” și „oportunități întârziate”. În viziunea sa, instalarea unui nou guvern ar trebui să ducă la o „redemarare” a proiectelor de cooperare economică cu SUA. Cooperare operațională pe securitate internă: FBI, DHS, HSI, CBP Pe componenta operațională, comunicatul MAI menționează că au fost discutate amenințările hibride, criminalitatea organizată transfrontalieră, riscurile cibernetice și protecția infrastructurilor critice, care ar impune o cooperare mai strânsă între parteneri. MAI indică drept domenii prioritare de cooperare: combaterea criminalității organizate; traficul de droguri și traficul de persoane; securitatea frontierelor și migrația ilegală; criminalitatea informatică; terorismul. Predoiu a apreciat cooperarea cu FBI și dezvoltarea relației cu Departamentul pentru Securitate Internă al SUA (DHS), inclusiv prin Homeland Security Investigations (HSI) și U.S. Customs and Border Protection (CBP), exprimând interes pentru intensificarea schimbului de informații, dezvoltarea de capabilități comune și identificarea de noi oportunități de colaborare. Contextul vizitei delegației Congresului SUA Delegația Congresului SUA se află în România în perioada 28–31 august 2026 și este condusă de Mike Rogers; din delegație face parte și congresmanul Eric Sorensen (D-IL), membru al aceleiași comisii. La întâlnire a participat și ambasadorul SUA la București, Darryl Nirenberg. Vizita include întrevederi la nivel înalt și activități dedicate cooperării în domeniul securității și apărării, potrivit comunicatului MAI redat de G4Media. [...]
Întârzierea numirii unui director civil la SRI prelungește „provizoratul” și complică consensul politic , avertizează premierul interimar Ilie Bolojan , potrivit Mediafax . El spune că președintele Nicușor Dan ar fi trebuit să vină cu o propunere încă din vara anului trecut, imediat după formarea fostei coaliții, când exista o fereastră mai bună pentru obținerea sprijinului parlamentar. Într-un interviu acordat Prima News, Bolojan susține că o numire rapidă ar reduce disputele publice legate de conducerea interimară a serviciului. „Cu cât se numește mai repede o conducere civilă și la Serviciul de Informații , cu atât dispar discuțiile legate de starea de provizorat.” De ce contează: calculul parlamentar devine mai greu pe fondul crizei politice Bolojan leagă direct șansele unei numiri de capacitatea partidelor de a ajunge la o înțelegere în Parlament. În opinia sa, dacă propunerea ar fi venit la începutul coaliției, într-un climat politic mai stabil, ar fi avut mai multe șanse să treacă. „Probabil că dacă s-ar fi făcut această propunere imediat ce s-a format coaliția, era o relație mai stabilă și s-ar fi putut trece.” În actualul context, premierul interimar apreciază că probabilitatea unui acord scade. „Pe măsură ce lucrurile s-au degradat, probabilitatea să se găsească o înțelegere, e în reducere.” Relația Guvern–SRI, potrivit premierului: „strict instituțională” Întrebat despre funcționarea relației dintre Guvern și SRI în lipsa unei conduceri civile, Bolojan afirmă că nu a existat interferență politică și că interacțiunea se bazează pe documente instituționale. „Colaborarea este strict instituțională pe baza notelor, rapoartelor care țin de competențele guvernamentale. Nu am avut, din punctul meu de vedere, altfel de interferențe și am căutat să am o relație instituțională.” Context: SRI fără director civil din iulie 2023 SRI nu mai are un director civil din iulie 2023, după demisia lui Eduard Hellvig. Mediafax notează că președintele Nicușor Dan a spus în repetate rânduri că va veni cu o propunere după o analiză și discuții cu partidele parlamentare. În evaluarea lui Bolojan, tocmai degradarea relațiilor politice face însă mai dificilă obținerea unei majorități pentru o astfel de numire. [...]
Dacian Cioloș își construiește candidatura la șefia Francofoniei pe o miză economică , încercând să transforme relațiile istorice ale României cu state africane și asiatice într-un avantaj de negociere și cooperare în interiorul organizației, potrivit Mediafax . Fostul premier a declarat la TVR Info că România este percepută ca un stat „neconflictual”, fără dispute istorice cu alte state membre, ceea ce i-ar permite să joace un rol de mediator între interese divergente. În această logică, el spune că încearcă să „pună în valoare” profilul diplomatic al României în competiția pentru funcția de secretar general . „Francofonie utilă”: limba franceză legată de locuri de muncă și antreprenoriat Cioloș susține că Francofonia ar trebui să depășească un model centrat aproape exclusiv pe limbă, cultură și educație și să livreze beneficii concrete pentru cetățenii statelor membre, printr-o cooperare economică mai puternică. „Francofonia economică și, de fapt, francofonia utilă, limba franceză aducătoare de oportunități, e obiectivul principal pe care eu l-am afișat.” În viziunea sa, învățarea limbii franceze ar trebui conectată mai direct la accesul la locuri de muncă, inițiative antreprenoriale și dezvoltare economică, astfel încât competența lingvistică să se traducă în oportunități practice, nu doar în diplome. Africa, un element-cheie în argumentul economic Componenta africană apare explicit atât în argumentul diplomatic, cât și în cel economic. Cioloș afirmă că România a avut „relații istorice bune” cu țările africane după obținerea independenței, dar și cu state asiatice membre ale Francofoniei, iar această poziționare ar putea fi folosită pentru a stimula cooperarea între economiile francofone. El a comparat Francofonia cu Commonwealth-ul și a susținut că, deși statele francofone au un potențial economic important, cooperarea economică dintre ele este mai puțin dezvoltată, ceea ce ar lăsa „o marjă importantă de manevră”. Experiența de guvernare și rolul de mediator, prezentate ca atuuri Cioloș își pune în față experiența de premier, de comisar european și de lider al unui grup politic european, argumentând că aceste roluri i-au dezvoltat competențe de negociere și mediere utile într-o organizație internațională. El le leagă de atribuțiile secretarului general, care includ medierea și prevenirea tensiunilor între statele membre. Priorități și domenii de cooperare: tineri, femei, tehnologie, agricultură, climă Pe agenda sa apar tinerii și femeile ca priorități, cu accent pe ideea că viitorul Francofoniei depinde de motivația pragmatică a tinerilor de a învăța franceza. În plus, Cioloș propune extinderea cooperării către domenii considerate strategice, de la inteligență artificială și noile tehnologii la agricultură și adaptarea la schimbările climatice, invocând inclusiv pregătirea sa de agro-economist. Rezultatul competiției pentru conducerea Francofoniei urmează să fie cunoscut în luna noiembrie, la reuniunea programată în Cambodgia. [...]
Dominic Fritz spune că proiectele Primăriei Timișoara vor continua sub conducerea viceprimarilor USR și a administratorului public , după ce își pierde mandatul de primar, potrivit news.ro . Mesajul vine în urma unei întâlniri cu simpatizanți și colegi din USR, în care Fritz a încercat să transmită continuitate administrativă la nivel local, în paralel cu menținerea sa la conducerea partidului. În mesajul publicat după întâlnire, Fritz afirmă că „proiectele Timișoarei” vor fi coordonate de cei doi viceprimari USR, Ruben Lațcău și Paula Romocean, împreună cu administratorul public Matei Creiveanu. El susține că „mecanismul administrativ” construit în ultimii ani ar urma să funcționeze fără întreruperi, în ciuda schimbării de la vârful primăriei. Continuitate operațională la Primăria Timișoara Potrivit declarațiilor citate, Fritz își leagă plecarea din funcția executivă de o tranziție internă în echipa USR din primărie, cu o împărțire explicită a responsabilităților de coordonare: viceprimarii USR Ruben Lațcău și Paula Romocean; administratorul public Matei Creiveanu. Mesajul central este că proiectele începute în mandatul său nu ar urma să fie blocate de schimbarea primarului, ci preluate de echipa deja instalată în aparatul executiv. Fritz rămâne președinte USR și activ politic În același mesaj, Dominic Fritz afirmă că va rămâne „timișorean implicat” și președinte USR, indicând că își va continua activitatea politică din aceste poziții. „Eu voi rămâne timișorean implicat. Și președinte USR. Și din aceste poziții mă voi bate în continuare, împreună cu voi, cu caracatița care de 36 de ani sufocă România.” Contextul menționat de publicație este că Fritz își pierde mandatul de primar după promulgarea Legii integrității, care include un amendament denumit în spațiul public „amendamentul Fritz” și care prevede încetarea mandatului oficialilor aflați în conflict de interese. Tot în acest context, este amintit că Fritz a fost condamnat definitiv pentru conflict de interese, în luna iunie, de Înalta Curte de Casație și Justiție . [...]
Sondajul CURS indică o cursă strânsă în București, fără favorit detașat , ceea ce crește miza mobilizării și a negocierilor locale înaintea alegerilor, potrivit Euronews . PSD ar obține 22% din voturi într-un scenariu ipotetic de alegeri locale în Capitală, urmat la diferențe mici de PNL (21%), AUR (20%) și USR (18%). În acest tablou, doar patru puncte procentuale separă primul partid de formațiunea aflată pe locul al patrulea, iar marja maximă de eroare a sondajului este de ±3%. Cum arată ierarhia partidelor în scenariul de alegeri locale Primele patru partide sunt grupate într-un interval foarte îngust: PSD – 22% PNL – 21% AUR – 20% USR – 18% În afara acestui pluton, SENS este creditat cu 6%, PNRR-Piedone cu 5%, S.O.S. România cu 4%, iar ACT cu 2%. Datele se referă la opțiunile pentru partide, nu la intenția de vot pentru candidați la funcția de primar general. Nemulțumirea față de direcția țării și a Capitalei Pe fond, sondajul surprinde un nivel ridicat de nemulțumire: 73% dintre respondenți cred că România merge într-o direcție greșită, 18% consideră direcția bună, iar 9% nu au exprimat o opinie. Pentru București, 63% spun că orașul se îndreaptă într-o direcție greșită, în timp ce 25% văd o direcție bună. Ce vor bucureștenii de la Primăria Generală: traficul, pe primul loc Întrebați care este principala problemă ce ar trebui rezolvată cu prioritate de administrația locală, cei mai mulți indică: traficul și aglomerația – 33% starea străzilor și a drumurilor – 19% lipsa locurilor de parcare – 11% impozite și taxe – 8% nivelul de trai – 7% curățenie și salubritate – 6% spitale, sănătate și medicamente – 6% Metodologie Sondajul CURS a fost realizat în perioada 21–28 august 2026, pe un eșantion de 1.069 de persoane (18+), reprezentativ pentru populația adultă rezidentă în Municipiul București. Marja maximă de eroare este de ±3%, la un nivel de încredere de 95%. Datele au fost culese prin interviuri telefonice asistate de calculator (CATI). [...]
AUR vrea să introducă sancțiuni și termene-limită în Constituție pentru desemnarea premierului și dizolvarea Parlamentului , într-un demers cu impact direct asupra regulilor de funcționare a instituțiilor în crize guvernamentale, potrivit Mediafax . Partidul spune că modificarea ar preveni repetarea blocajului politic prelungit după demiterea Guvernului Ilie Bolojan, la începutul lunii mai. AUR anunță că a decis, în Consiliul Național de Conducere reunit în județul Mehedinți, promovarea „în perioada următoare” a unui proiect de revizuire constituțională care să introducă termene clare pentru soluționarea crizelor guvernamentale. Formațiunea condusă de George Simion susține că actuala Constituție a permis prelungirea crizei de la începutul lunii mai până la finalul verii. Termene obligatorii și consecințe pentru președinte Una dintre propunerile centrale vizează stabilirea unui termen maxim în care președintele să fie obligat să desemneze un candidat la funcția de prim-ministru. Conform proiectului anunțat de AUR, depășirea acestui termen ar urma să ducă la încetarea de drept a mandatului prezidențial. Partidul îl acuză pe președintele Nicușor Dan că amână o nouă nominalizare de premier de teama declanșării alegerilor anticipate și a unei eventuale victorii a opoziției. „România nu poate rămâne luni întregi cu un Guvern demis, în timp ce președintele calculează ce premier îi convine, ce majoritate poate construi și cum poate evita alegerile anticipate. Dacă actuala Constituție permite unui președinte să prelungească o asemenea situație timp de 117 zile, atunci această vulnerabilitate trebuie corectată” Dizolvarea automată a Parlamentului după 60 de zile fără Guvern AUR mai propune ca Parlamentul să fie dizolvat de drept dacă nu acordă votul de încredere pentru formarea Guvernului în termen de 60 de zile de la prima solicitare și după respingerea a cel puțin două solicitări de învestitură. Contextul: criza guvernamentală începută în mai Criza politică a început după ce Guvernul condus de Ilie Bolojan a fost demis prin moțiune de cenzură. În perioada următoare, președintele Nicușor Dan a inițiat consultări pentru formarea unei majorități, iar prima propunere de premier, Eugen Tomac, nu a obținut sprijinul necesar. Ulterior, șeful statului l-a desemnat pe Adrian Veștea, însă Guvernul propus de acesta a fost respins în Parlament. După acest eșec, PSD l-a nominalizat pe Sorin Grindeanu, iar PNL, USR și UDMR l-au propus pe europarlamentarul PNL Siegfried Mureșan, însă președintele a refuzat să facă o desemnare, motivând că niciun nume nu poate strânge o majoritate. În același timp, președintele Nicușor Dan a exclus în repetate rânduri organizarea de alegeri anticipate și formarea unui guvern la care să participe și AUR. [...]
