Știri
Știri din categoria Politică
Proiectul noii legi a salarizării unitare riscă să intre în blocaj de negociere și adoptare, după ce liderul UDMR, Kelemen Hunor, a pus sub semnul întrebării atât conținutul tehnic al documentului, cât și capacitatea unui guvern interimar de a purta discuții credibile cu sindicatele, potrivit G4Media. Miza este una de reglementare, cu efecte directe asupra calendarului PNRR, deoarece adoptarea legii este legată de un jalon cu termen 1 iulie 2026.
Hunor a declarat, marți seară, la Euronews, că proiectul prezentat de ministrul interimar al Muncii, Dragoș Pîslaru, are „foarte multe probleme”, în special de natură tehnică și de „așezare” a așa-numitelor „familii ocupaționale” (grupări de funcții din sectorul public, folosite pentru ierarhizarea salariilor).
Liderul UDMR a indicat probleme în anexele proiectului, cu efecte în mai multe domenii, menționând explicit educația, magistratura și cultura. În cazul culturii, a spus că familia ocupațională „nu e tratată cum ar trebui”, ceea ce ar impune un dialog „foarte, foarte eficient” cu sindicatele și partenerii sociali, dacă se urmărește promovarea legii și votarea ei în Parlament până la finalul lunii iunie.
Pe lângă conținut, Hunor a pus accent pe problema legitimității politice a unui executiv interimar în negocierile cu sindicatele, susținând că, după demiterea guvernului „cu 281 de voturi”, acesta „nu mai are legitimitatea, greutatea” necesară pentru a discuta cu partenerii sociali.
„Un guvern interimar nu are legitimitatea necesară de a discuta cu partenerii sociali… Nu mai ai legitimitatea, greutatea de a discuta cu sindicatele.”
Dragoș Pîslaru a prezentat luni, într-o conferință de presă, proiectul noii legi a salarizării personalului plătit din fonduri publice. Documentul propune reașezarea salariilor bugetarilor pe baza:
Salariile de bază, soldele și indemnizațiile ar urma să fie calculate prin înmulțirea coeficientului aferent funcției cu valoarea de referință. Actul normativ ar urma să intre în vigoare la 1 ianuarie 2027.
Adoptarea legii este legată de un jalon din PNRR cu termen 1 iulie 2026, de care depinde o tranșă de peste 700 de milioane de euro (aprox. 3,5 miliarde lei).
Recomandate
Învestirea Guvernului Luca Niculescu închide criza politică, dar lasă deschise riscurile bugetare și economice – acesta este mesajul transmis de liderul UDMR, Kelemen Hunor , înaintea votului din Parlament, potrivit Mediafax . Kelemen Hunor a spus marți, în plen, că UDMR susține noul Executiv „din responsabilitate”, însă a avertizat că votul de învestire rezolvă doar criza guvernamentală declanșată în luna mai, nu și celelalte probleme structurale cu care se confruntă România. „Suntem conștienți și sper că și guvernul este conștient că prin acest vot de investire doar criza guvernamentală declanșată în luna mai ia sfârșit. Celelalte crize rămân.” Unghi: presiunea pe buget și economie rămâne, indiferent de majoritatea „de necesitate” Din perspectiva impactului economic, liderul UDMR a enumerat explicit crizele care, în opinia sa, continuă să apese asupra țării și care vor pune presiune pe agenda noului guvern: criza bugetară; criza economică; criza socială, despre care a spus că „bate la ușă”; neîncrederea ridicată în instituțiile fundamentale; polarizarea societății; „criza combustibilului”, care „apasă greu pe fiecare om, pe fiecare societate comercială”. În același context, Kelemen Hunor a descris majoritatea care ar urma să voteze cabinetul drept una „conjuncturală” și „de necesitate”, dar „responsabilă față de cetățeni și față de țară”, subliniind că efectele crizei politice prelungite vor continua să se resimtă. Ce înseamnă sprijinul UDMR: acord politic și dialog pe proiecte Kelemen Hunor a mai afirmat că UDMR a semnat un acord politic cu premierul desemnat Luca Niculescu atât pentru a sprijini noul Executiv „la început de drum”, cât și pentru „protecția comunității” pe care o reprezintă. El a insistat că, de aici înainte, va fi nevoie de dialog pentru fiecare proiect de lege, ordonanță și politică publică nouă și a pledat pentru compromis politic, avertizând asupra riscurilor abandonării dialogului între partide. Contextul votului: pragul de 233 de voturi Parlamentul s-a reunit marți, 20 octombrie, pentru votul de învestitură al Guvernului condus de Luca Niculescu, după prezentarea programului de guvernare și a echipei de miniștri. Cabinetul are nevoie de cel puțin 233 de voturi pentru a fi învestit, iar acordurile politice încheiate în ultimele zile îi oferă „șanse ridicate” să obțină majoritatea necesară, potrivit informațiilor din aceeași sursă. [...]
Kelemen Hunor avertizează că AUR ar putea ajunge la 40% cu redistribuire dacă ar fi alegeri acum , iar miza pentru următorii ani este cum se reconfigurează opoziția și cât din votul de protest va fi captat de alte partide, potrivit Adevărul . Liderul UDMR a spus la TVR 1 că, „astăzi, dacă am fi avut alegeri”, AUR ar ieși pe primul loc „în jur de 40% cu redistribuire”, dar a adăugat că până în 2028 ar putea apărea „alte două partide” cu potențial de creștere în opoziție. În același timp, Hunor a indicat că intrarea unor formațiuni precum USR și PNL în opoziție ar schimba dinamica, iar rezultatul depinde de cât vor reuși acestea „să adune din protest”. De ce contează: votul antisistem și competiția din opoziție Hunor a susținut că ascensiunea AUR nu poate fi explicată printr-o singură cauză și a descris fenomenul ca pe un vot „împotriva establishment-ului politic, împotriva mainstream-ului”. În lectura sa, nemulțumirea publică a fost alimentată de „crize suprapuse”, de modul în care a fost gestionată guvernarea în 2023–2024 și de anularea alegerilor prezidențiale din 2024 , elemente care au împins electoratul spre opțiuni antisistem. Presiune pe instituții după anularea alegerilor din 2024 Pe tema anulării alegerilor prezidențiale din 2024, liderul UDMR a afirmat că așteaptă un raport și explicații publice și a precizat că nu are acces la informații clasificate, motiv pentru care nu vrea „să intre în speculații”. El a cerut instituțiilor statului să explice public ce s-a întâmplat, argumentând că lipsa clarificărilor alimentează teorii conspiraționiste. „Instituțiile statului trebuie să aibă curajul să iasă și să spună «uite asta s-a întâmplat».” Declarațiile au fost făcute într-o intervenție la TVR 1, relatată și de TVR Info . Contextul discuției despre anularea alegerilor este detaliat într-un material separat al Adevărul . [...]
Președintele Nicușor Dan a cerut noului guvern să echilibreze obligațiile financiare cu așteptările publice , după o perioadă de cinci luni și jumătate fără un executiv cu puteri depline, potrivit Biziday . Mesajul vine după depunerea jurământului de către noul prim-ministru și miniștri, la Palatul Cotroceni, și pune accent pe presiunea deciziilor economice care urmează. În discurs, șeful statului a mulțumit fostului premier Ilie Bolojan și cabinetului său, afirmând că, deși România nu a avut un guvern cu puteri depline, „România a funcționat, totuși”. În acest interval, Dan a enumerat dosare care au mers înainte: închiderea PNRR , capitole de negociere pentru OCDE, derularea SAFE și evaluări din partea agențiilor de rating. În același context, președintele a spus că „este un semn de maturitate pentru democrație faptul că partidele au colaborat” în lunile de instabilitate politică și le-a mulțumit lui Eugen Tomac, Adrian Veștea și Siegfried Mureșan pentru încercările de a forma guvernul. Miza economică: constrângeri bugetare versus reforme Nicușor Dan a indicat explicit tensiunea care va defini mandatul noului executiv: România are „obligațiile financiare” asumate pentru a-și proteja evoluția economică viitoare, dar și „așteptări pe care românii le au”, iar guvernul trebuie să găsească „bunul echilibru între constrângeri și așteptări”. Președintele a adăugat că există și „așteptarea pentru reforme”, care „trebuie îndeplinite sau măcar începute”. Noul guvern și semnalul pe digitalizare Președintele l-a felicitat pe Luca Niculescu pentru formarea rapidă a echipei și obținerea voturilor majorității parlamentare, apreciind că va avea nevoie de aceste abilități în relația cu Parlamentul, unde „o să fie mai greu decât a fost acum”. Totodată, Dan a salutat existența unui portofoliu dedicat Digitalizării și Inteligenței Artificiale, argumentând că România trebuie să „privească înainte economic” și să se conecteze la zonele în care se joacă economia globală. Reacții: mulțumiri pentru sprijinul politic și mesaj de la Comisia Europeană După ceremonie, Luca Niculescu a mulțumit PSD pentru intrarea la guvernare și partidelor care au votat învestirea, afirmând: „Vă asigur că vom face tot ce este mai bine pentru ca această țară să-și arate adevăratul potențial”. Separat, Ursula von der Leyen , președinta Comisiei Europene, l-a felicitat pe Niculescu într-un mesaj publicat pe rețeaua X, indicând ca priorități crearea de oportunități pentru oameni și companii și consolidarea securității pe Flancul Estic, cu mesajul că „nu avem timp de pierdut”. [...]
USR refuză să se lege de noul Executiv și își păstrează libertatea de opoziție , după învestirea Guvernului condus de Luca Niculescu , potrivit Mediafax . Președintele USR, Dominic Fritz , susține că partidul nu a semnat niciun acord de susținere tocmai pentru a nu-și „autolimita” modul de a face opoziție și afirmă că, în practică, deciziile guvernării vor depinde de PSD. Fritz a declarat marți că USR și-a respectat promisiunea făcută „înainte de moțiune” de a nu mai forma și vota un guvern alături de PSD. În același timp, liderul USR a pus sub semnul întrebării autonomia premierului, chiar dacă acesta ar urma să încheie acorduri de susținere cu PNL și UDMR. „Am promis atunci, înainte de moțiune, că nu vom mai forma și vota un guvern cu PSD. Ne-am ținut de cuvânt (...) și asta este și motivul de ce am ales să nu semnăm un acord cu acest guvern, tocmai pentru că nu vrem să ne autolimităm în felul în care vom face opoziție.” Miza politică: cine controlează decizia și cine își asumă costurile În evaluarea lui Fritz, acordurile bilaterale pe care Luca Niculescu le-ar putea semna cu PNL sau UDMR nu schimbă raportul de putere din spatele Executivului. „Luca Niculescu este de astăzi premierul PSD. Puterea lui Luca Niculescu fără voința PSD-ului este spre zero. Deciziile pe care le va lua depind de voința PSD.” Liderul USR a argumentat că PSD ar încerca să păstreze controlul asupra guvernării fără să își asume direct responsabilitatea pentru măsurile adoptate, folosind sprijinul parlamentar din afara Cabinetului ca paravan politic. „PSD încearcă cu acest guvern să aibă din nou toată puterea în stat, dar cetățenii să nu vadă cine este responsabil pentru deciziile care se vor lua.” Ce spune Fritz despre rolul PNL și UDMR și limitele informațiilor Întrebat dacă PNL devine un partid de „semi-opoziție”, Fritz a spus că nu a văzut acordul și nu cunoaște conținutul acestuia, precizând că nu știe ce prevederi exacte ar conține documentul dintre Niculescu și PNL. „Eu nu am văzut acest acord, nu știu ce conține exact.” [...]
Învestirea Guvernului Luca Niculescu deblochează agenda bugetară și actele normative necesare funcționării statului , după o criză politică de aproape șase luni, potrivit Adevărul . Cabinetul a primit 280 de voturi „pentru” în Parlament, iar premierul a anunțat că Executivul începe activitatea „imediat”, cu prima ședință programată chiar în seara zilei de marți. Din totalul de 464 de parlamentari, au fost prezenți 355. S-au exprimat 338 de voturi, dintre care 280 „pentru” și 58 „contra”, fără voturi anulate. Ceremonia de depunere a jurământului urma să aibă loc la ora 19:00, la Palatul Cotroceni. „Încheiem astfel azi cinci luni și jumătate de criză politică, care înseamnă costuri pentru români, costuri pe care le simt în facturi, costuri pe care le simt în creșterea șomajului, costuri pe care le simțim și în situația economică, în situația geopolitică.” Sprijin parlamentar condiționat de angajamente bugetare Înaintea votului, Luca Niculescu a semnat acorduri de susținere cu PNL și UDMR. Conform informațiilor prezentate, PNL și-a condiționat sprijinul de respectarea angajamentelor bugetare, iar UDMR a cerut garanții privind drepturile minorităților și învățământul în limba maghiară. AUR și USR au anunțat că nu vor vota învestirea. Ilie Bolojan, președintele PNL, a descris acordul ca fiind unul necesar pentru a asigura sprijin parlamentar pentru măsuri bugetare și acte normative, inclusiv pentru rectificări bugetare și pentru ordonanțe legate de pregătirea bugetului pe 2027. În același context, Bolojan a indicat și o țintă de reducere a deficitului bugetar în 2027 până la maximum 5,3%, „în conformitate cu ținta asumată de România”. Ce urmează imediat după vot Premierul a spus că noul Executiv are „puteri depline” și că va convoca prima ședință de Guvern în aceeași seară, în condițiile în care România are de gestionat probleme bugetare și măsuri economice și administrative rămase în așteptare în perioada de instabilitate. Criza politică a început în luna mai, după demiterea Guvernului condus de Ilie Bolojan prin moțiune de cenzură inițiată de PSD și AUR. Ulterior, președintele Nicușor Dan l-a desemnat pe Luca Niculescu să formeze Guvernul, pe fondul nevoii de a adopta decizii cu impact bugetar și economic. [...]
Premierul interimar Ilie Bolojan avertizează că plățile rezultate din procesele magistraților pot pune presiune majoră pe buget , în condițiile în care există deja o hotărâre care obligă Guvernul la achitarea a peste 5 miliarde de lei , potrivit Știrile Pro TV . În acest context, Bolojan a calificat drept „imorale” sumele stabilite ca drepturi suplimentare pentru magistrați, raportat la situația economică a României. Într-o conferință de presă la Palatul Victoria, Bolojan a spus că problema nu ține doar de cuantumul sumelor, ci și de amploarea fenomenului, invocând „mii de procese” derulate în ultimii ani. El a indicat ca reper ponderea acestor plăți în buget și comparația cu celelalte categorii de angajați din sectorul public. „Din punctul meu de vedere, procesele şi sumele care sunt stabilite ca drepturi suplimentare pentru magistraţi le consider imorale (...) comparativ cu ponderea acestora în bugetul României şi cu situaţia reală a României, dacă ne raportăm la toate celelalte categorii.” Ce înseamnă pentru buget: obligații mari, plată dificilă „de pe o zi pe alta” Premierul interimar a susținut că Guvernul nu va putea plăti rapid astfel de sume, mai ales în condițiile în care există sentințe învestite cu titluri executorii (adică hotărâri care pot fi puse în executare silită). Pe lângă decizia care ar obliga statul la plata a peste 5 miliarde de lei, Bolojan a menționat că mai există și alte sentințe obținute în urma acestor litigii. În paralel, el a descris situația economică a României ca având „probleme structurale”, care vor rămâne o „provocare” pentru viitoarele guverne. Miza de reglementare: legea salarizării, prezentată ca soluție pentru a opri valul de litigii Bolojan a legat direct problema de lipsa unei legislații care să împiedice repetarea acestui tip de procese, indicând drept soluție adoptarea legii salarizării unitare. În absența acesteia, a avertizat el, orice guvern viitor riscă să se confrunte cu aceeași situație: obligații de plată mari, greu de onorat într-un interval scurt. [...]
