Știri
Știri din categoria Politică
Alexis Tsipras revine în politica greacă cu un nou partid, pe fondul scandalurilor care lovesc guvernul, mizând pe tema statului de drept înaintea alegerilor legislative de anul viitor, potrivit G4Media.
Fostul premier grec a lansat marți „Alianța Stângii Grecești”, cu obiectivul declarat de a-l învinge pe actualul șef al guvernului, Kyriakos Mitsotakis, într-un scrutin care ar urma să aibă loc anul viitor. Lansarea a avut loc la Atena, în centrul istoric, în fața Acropolei.
În discursul de prezentare, Tsipras a încadrat revenirea sa ca o reacție la ceea ce descrie drept degradarea instituțională din ultimii ani. El a vorbit despre nevoia unui „șoc de probitate și de democrație”, pe fondul mai multor scandaluri care afectează guvernul, inclusiv unul „răsunător” legat de deturnarea a milioane de euro din ajutoarele agricole ale Uniunii Europene.
„Țara noastră are nevoie de un șoc de probitate și de democrație.”
Dincolo de reconfigurarea stângii, miza imediată este una de guvernare și de credibilitate instituțională, într-un moment în care Tsipras atacă direct teme sensibile pentru mediul economic și pentru relația Greciei cu partenerii europeni: corupția, funcționarea justiției și respectarea statului de drept.
Fostul lider Syriza a enumerat, între „relele” pe care le atribuie perioadei de aproape șapte ani de guvernare a dreptei, „interceptările (telefonice) ilegale, corupția (…) disprețul față de statul de drept, manipularea instituțiilor și a justiției”.
Revenirea lui Tsipras are loc la aproape trei ani după retragerea sa din politică, în urma unei înfrângeri severe la alegerile legislative din 2023. Ulterior, el a părăsit conducerea Syriza și a renunțat anul trecut la mandatul de deputat.
Potrivit unor sondaje recente citate în material, până la 18% dintre respondenți s-ar declara gata să susțină un partid condus de Tsipras, ceea ce l-ar putea plasa pe poziția a doua. În același timp, deși „în pierdere de viteză” după aproape șapte ani la putere, Noua Democrație (ND) a lui Mitsotakis rămâne în fruntea intențiilor de vot.
Alegerile legislative sunt așteptate anul viitor, însă presa vehiculează posibilitatea unui scrutin anticipat încă din această toamnă, potrivit informațiilor preluate în articol.
Recomandate
Proiectul noii legi a salarizării unitare riscă să intre în blocaj de negociere și adoptare , după ce liderul UDMR, Kelemen Hunor, a pus sub semnul întrebării atât conținutul tehnic al documentului, cât și capacitatea unui guvern interimar de a purta discuții credibile cu sindicatele, potrivit G4Media . Miza este una de reglementare, cu efecte directe asupra calendarului PNRR , deoarece adoptarea legii este legată de un jalon cu termen 1 iulie 2026. Hunor a declarat, marți seară, la Euronews, că proiectul prezentat de ministrul interimar al Muncii, Dragoș Pîslaru , are „foarte multe probleme”, în special de natură tehnică și de „așezare” a așa-numitelor „familii ocupaționale” (grupări de funcții din sectorul public, folosite pentru ierarhizarea salariilor). Criticile UDMR: anexe, ierarhii și presiune pe dialogul social Liderul UDMR a indicat probleme în anexele proiectului, cu efecte în mai multe domenii, menționând explicit educația, magistratura și cultura. În cazul culturii, a spus că familia ocupațională „nu e tratată cum ar trebui”, ceea ce ar impune un dialog „foarte, foarte eficient” cu sindicatele și partenerii sociali, dacă se urmărește promovarea legii și votarea ei în Parlament până la finalul lunii iunie. „Guvernul interimar nu are legitimitatea” pentru negocieri Pe lângă conținut, Hunor a pus accent pe problema legitimității politice a unui executiv interimar în negocierile cu sindicatele, susținând că, după demiterea guvernului „cu 281 de voturi”, acesta „nu mai are legitimitatea, greutatea” necesară pentru a discuta cu partenerii sociali. „Un guvern interimar nu are legitimitatea necesară de a discuta cu partenerii sociali… Nu mai ai legitimitatea, greutatea de a discuta cu sindicatele.” Ce prevede proiectul: grilă cu 12 grade și valoare de referință în 2027 Dragoș Pîslaru a prezentat luni, într-o conferință de presă, proiectul noii legi a salarizării personalului plătit din fonduri publice. Documentul propune reașezarea salariilor bugetarilor pe baza: unei grile cu 12 grade salariale; coeficienți între 1 și 8; o valoare de referință stabilită pentru anul 2027 la 4.100 de lei. Salariile de bază, soldele și indemnizațiile ar urma să fie calculate prin înmulțirea coeficientului aferent funcției cu valoarea de referință. Actul normativ ar urma să intre în vigoare la 1 ianuarie 2027. Adoptarea legii este legată de un jalon din PNRR cu termen 1 iulie 2026, de care depinde o tranșă de peste 700 de milioane de euro (aprox. 3,5 miliarde lei). [...]
Administrația Trump vrea să extindă acordurile de confidențialitate în aparatul federal, cu riscul unor sancțiuni civile și penale pentru scurgeri către presă , potrivit Reuters . Miza este una operațională: agențiile ar urma să primească opțiunea de a cere angajaților, inclusiv celor deja în funcție, să semneze acorduri de tip NDA (non-disclosure agreement – angajament de confidențialitate) pentru a limita divulgarea de informații considerate „confidențiale” către jurnaliști. Propunerea a fost publicată de Office of Personnel Management (OPM) , instituția care gestionează resursele umane la nivelul guvernului SUA, sub forma unui proiect de document pe care agențiile îl pot adopta. Conform proiectului, administrația ar putea urmări sancțiuni civile și penale împotriva angajaților care încalcă acordul, însă decizia de a impune semnarea NDA-ului ar rămâne la nivelul fiecărei agenții. Ce se schimbă pentru angajați și foști angajați Proiectul introduce condiții mai stricte inclusiv după încetarea raporturilor de muncă. Potrivit documentului, foștii angajați ar avea nevoie de „permisiune scrisă de la un oficial autorizat al agenției” pentru a discuta cu jurnaliștii despre informații pe care administrația Trump le consideră „confidențiale” după plecarea din funcție. Încălcarea ar putea atrage, de asemenea, sancțiuni civile și penale. Un alt element cu potențial efect descurajator este clauza privind câștigurile din astfel de dezvăluiri: guvernul SUA ar fi îndreptățit să primească toate „redevențele” obținute de angajați din divulgări care încalcă acordul, conform proiectului. OPM nu a oferit imediat explicații suplimentare, notează Reuters. Excepția pentru avertizori de integritate Reuters precizează că legea federală interzice represaliile împotriva angajaților federali care raportează fraudă, abuz și conduită necorespunzătoare către organisme interne de control și către Congres. Proiectul de NDA nu s-ar aplica acestor dezvăluiri, potrivit documentului. Context: presiune pe scurgeri și conflict cu presa OPM Director Scott Kupor a justificat inițiativa printr-o comparație cu mediul privat: „În mare parte din sectorul privat, angajații care gestionează informații sensibile de afaceri sau ale clienților sunt obligați în mod obișnuit să semneze acorduri de confidențialitate, iar guvernul federal nu ar trebui să fie ținut la un standard mai scăzut.” Propunerea vine pe fondul unei strategii mai largi a președintelui de a controla mai strict aparatul federal și de a sancționa organizațiile media pe care le consideră ostile, arată Reuters. În același material se menționează că Trump și membri ai administrației au depus cel puțin cinci procese împotriva unor companii media majore de la începutul celui de-al doilea mandat, cerând despăgubiri de ordinul zecilor de miliarde de dolari pentru relatări pe care le consideră false sau înșelătoare, iar instanțele au dat adesea dreptate organizațiilor de presă. Nu este prima utilizare a NDA-urilor în această administrație: armata SUA, sub conducerea secretarului apărării Pete Hegseth, a cerut unor oficiali selectați să semneze astfel de acorduri, inclusiv celor implicați în operațiuni ale președintelui în America Latină, potrivit unei relatări anterioare Reuters. Reporters Committee for Freedom of the Press, organizație non-profit care oferă servicii juridice jurnaliștilor din SUA, nu a răspuns imediat solicitării de comentarii, mai notează agenția. [...]
Senatul a „curățat” OUG-ul SAFE de prevederi fără legătură, reducând riscul de reglementare pentru sectoare precum vinul, gazele și TVA , după ce ordonanța – adoptată înainte de demiterea Guvernului Bolojan – a stârnit controverse tocmai pentru că amesteca finanțarea înzestrării Armatei cu modificări legislative din alte domenii, potrivit Digi24 . Senatorii au eliminat, la propunerea PSD, 12 articole introduse în ordonanță, astfel încât în forma adoptată să rămână doar reglementările privind finanțarea strategică a Armatei prin programul SAFE. Senatul este primul for sesizat, iar Camera Deputaților este for decizional. Votul din Senat a fost de 71 „pentru”, unul „contra” și 30 de abțineri, potrivit Agerpres. Ce a fost scos din ordonanță și de ce contează Dincolo de componenta militară, ordonanța a fost contestată pentru că includea și alte prevederi, fără legătură directă cu SAFE. Digi24 notează că parlamentarii au eliminat norme care vizau: industria vinului; reguli noi pentru proiectele de gaze; schimbări privind rambursarea TVA. Miza practică este că, cel puțin la nivelul Senatului, pachetul legislativ revine la un obiect mai îngust (SAFE), iar modificările cu efecte economice în alte sectoare nu mai sunt împinse printr-o ordonanță justificată prin urgența înzestrării Armatei. Dispută politică și sesizări la CCR Președintele Camerei Deputaților, Sorin Grindeanu, a sesizat Curtea Constituțională cu privire la un conflict constituțional între Parlament și Guvern în legătură cu această ordonanță. În paralel, actul normativ a fost atacat la CCR și de Avocatul Poporului, precum și de liderul PSD, Sorin Grindeanu, conform aceleiași surse. În dezbaterile din Senat, PSD a criticat modul de adoptare, susținând că la prevederile despre înzestrarea Armatei au fost adăugate 12 puncte, inclusiv facilități pentru anumiți agenți economici. PNL a acuzat, la rândul său, PSD că ar fi urmărit eliminarea unor prevederi legate de rambursarea necuvenită de TVA și de combaterea fraudei fiscale. AUR a contestat justificarea urgenței și a pus sub semnul întrebării dobânzile vehiculate public pentru împrumuturi, iar USR a susținut că dobânzile nu pot fi stabilite „de acum”, dar ar urma să fie mai mici decât cele la care s-ar fi împrumutat statul în alte condiții. Ce urmează Proiectul merge la Camera Deputaților, care are votul final. În forma adoptată de Senat, ordonanța rămâne centrată pe finanțarea programului SAFE, după eliminarea articolelor care introduceau schimbări în domenii economice fără legătură directă cu înzestrarea Armatei. [...]
Aleksandr Lukașenko cere taberei pro-ruse de la Chișinău să blocheze orice apropiere de România , într-un mesaj care indică o presiune politică directă asupra direcției strategice a Republicii Moldova, potrivit Digi24 . Într-o discuție la Minsk cu fostul președinte pro-rus Igor Dodon , Lukașenko s-a declarat „îngrozit” de ideea ca Republica Moldova „să devină parte din alt stat” și i-a cerut explicit lui Dodon și susținătorilor săi „să nu permiteți distrugerea” Moldovei, conform unui material video publicat de presa de stat din Belarus, pe care Digi24 spune că îl redă integral, tradus. Mesajul: „nu tăiați cordonul ombilical” cu Rusia În intervenția redată de Digi24, liderul belarus leagă direct viitorul Republicii Moldova de menținerea relației cu Rusia, pe care o descrie drept „cei care vă apreciază”, și avertizează împotriva ruperii acestei legături. „Eu vreau să te rog foarte mult pe tine și pe adepții tăi ca să nu permiteți distrugerea unei țări atât de frumoasă și înfloritoare ca Moldova.” „Dacă nu se va îmtâmpla, trebuie să ții minte că nu e bine să tai cordonul ombilical cu cei care vă apreciază (n.red. Rusia).” Tot în același pasaj, Lukașenko afirmă că „poporul moldovenesc” ar fi „un termen inventat de Uniunea Sovietică” (mențiune inclusă în textul Digi24) și susține că acesta „nu trebuie umilit sau introdus undeva”, făcând referire la România ca „o țară cu foarte multe perspective și dezvoltată” (mențiune redată cu nota redacției Digi24). Contextul politic: Belarus, aliat-cheie al Moscovei Digi24 amintește că Lukașenko a pus la dispoziție teritoriul Belarusului pentru invazia Rusiei în Ucraina din 2022 și că operațiunea din acea zonă s-a încheiat cu retragerea forțelor ruse după câteva luni, „cu pierderi enorme”. Publicația mai notează că Lukașenko este la putere din 1994 și este descris drept „cel mai vechi dictator din Europa”. În materialul citat, întâlnirea cu Igor Dodon este prezentată ca un cadru în care Lukașenko transmite un mesaj politic către zona pro-rusă din Republica Moldova, cu accent pe împiedicarea unei eventuale uniri cu România și pe menținerea influenței ruse în regiune. [...]
PSD ia în calcul să susțină un premier din afara partidului, Eugen Tomac , ceea ce ar redesena negocierile pentru formarea Guvernului , potrivit HotNews , care citează surse social-democrate și din Administrația Prezidențială. Miza este una de arhitectură politică: un nume acceptabil pentru PSD, dar contestat de USR, poate bloca sau accelera conturarea unei majorități. Surse din PSD susțin că președintele Nicușor Dan ar urma să anunțe în această săptămână candidatul la funcția de prim-ministru, iar în partid „se conturează” o susținere pentru Tomac, cu condiția unei consultări interne înainte de o acceptare oficială. În același timp, varianta Tomac ar fi „respinsă clar” de USR, conform informațiilor publicate. De ce contează numele Tomac în ecuația majorității Eugen Tomac este lider PMP și consilier onorific al președintelui Nicușor Dan pentru relația cu românii de pretutindeni (numire făcută în octombrie 2025). În prezent, el este la al doilea mandat de europarlamentar (din iulie 2019) și activează în grupul Renew Europe, alături de Dan Barna și Vlad Voiculescu (USR). Dacă PSD ar merge pe această opțiune, ar rezulta un scenariu în care un premier asociat cu zona Traian Băsescu–PMP și cu Administrația Prezidențială ar putea obține sprijinul celui mai mare partid, dar fără consens în tabăra reformistă (USR), ceea ce complică formarea unei coaliții stabile. Profil politic și funcții anterioare Potrivit descrierii de pe site-ul Administrației Prezidențiale, Tomac are peste 20 de ani de experiență politică națională și europeană și a susținut proiecte legate de diaspora și comunitățile istorice, precum și inițiative privind integrarea Republicii Moldova în UE. În Parlamentul European , este membru în mai multe structuri, între care: Comisia pentru Cultură și Educație; Comisia pentru ocuparea forței de muncă; Comisia specială pentru Scutul democrației europene; Delegația la Comisia parlamentară de asociere UE–Republica Moldova; Adunarea Parlamentară Euronest. La nivel național, a fost parlamentar între 2012 și 2019. În 2009–2012 a fost secretar de stat la Departamentul pentru Românii de Pretutindeni, apoi consilier de stat în Cancelaria Președintelui, în perioada în care președinte era Traian Băsescu. În 2006–2007 a fost expert în Administrația Prezidențială pe relația cu românii de pretutindeni. Disputa pentru șefia PMP și situația patrimonială În vara lui 2025, Tribunalul București a tranșat disputa pentru conducerea PMP în favoarea lui Tomac, într-un conflict cu Cristian Diaconescu, instanța stabilind definitiv înregistrarea congresului din februarie 2022 în care Tomac fusese ales președinte, potrivit Mediafax. În declarația de avere din 2024, Tomac menționează, între altele, terenuri în Constanța și Neamț, două proprietăți în Belgia (un apartament în Bruxelles și o casă în Charleroi), două autoturisme, economii/investiții de aproximativ 130.000 de euro (aprox. 650.000 lei) și criptomonede de aproximativ 25.000 de dolari (aprox. 115.000 lei), precum și datorii și credite, inclusiv împrumuturi bancare de aproape 300.000 de euro (aprox. 1,5 milioane lei). Ce alte variante sunt vehiculate Pe lista numelor discutate pentru funcția de premier mai apar, potrivit sursei: Radu Burnete, consilier prezidențial (alături de care Tomac este indicat ca favorit); Delia Velculescu, șefă a misiunii FMI în Africa de Sud; Alexandru Nazare, ministrul interimar al Finanțelor; Șerban Matei, director al Direcției de Relații Internaționale din BNR. În acest context, decizia președintelui și poziționările partidelor, în special consultarea internă din PSD și opoziția USR față de varianta Tomac, devin decisive pentru calendarul și formula viitorului Guvern. [...]
Partidele au cheltuit în 2025 mai mult decât au încasat, deși au primit subvenții de 232 milioane de lei , iar cea mai mare parte a banilor publici s-a dus către „presă și propagandă”, potrivit unei radiografii citate de Digi24 , bazată pe un raport Expert Forum . În total, partidele politice și organizațiile minorităților naționale au raportat venituri de aproximativ 705 milioane de lei și cheltuieli de 731 milioane de lei. Din veniturile totale, circa 323 de milioane de lei au fost declarate de formațiuni, restul revenind organizațiilor minorităților naționale. La cheltuieli, din totalul de 731 milioane de lei, 402 milioane de lei au fost declarate de partidele politice. Subvențiile: cine a luat cei mai mulți bani În 2025, opt formațiuni au primit subvenții în valoare totală de 232 milioane de lei. Cele mai mari sume au revenit: PSD: 76,9 milioane de lei AUR: 45,5 milioane de lei PNL: 41,9 milioane de lei USR: 29,8 milioane de lei S.O.S România: 19,8 milioane de lei POT: 15,9 milioane de lei PMP: 1 milion de lei Forța Dreptei: 1 milion de lei Cheltuieli din subvenții și direcția banilor În același an, cheltuielile partidelor s-au ridicat la 244 de milioane de lei. La nivel de partid, sumele raportate de Digi24 sunt: PSD: 97 milioane de lei PNL: 41 milioane de lei AUR: 39,9 milioane de lei USR: 37,4 milioane de lei S.O.S România: 16,8 milioane de lei POT: 8,5 milioane de lei Cea mai mare parte a fondurilor a fost direcționată către presă și propagandă (117 milioane de lei). Alte categorii importante de cheltuieli au fost personalul (27 milioane de lei) și investițiile în bunuri mobile și imobile (aproape 22 milioane de lei). Pentru organizarea de activități politice s-au cheltuit 13 milioane de lei, iar pentru consultanță politică 11 milioane de lei. Cine a depășit subvenția primită Potrivit sursei citate, trei partide au cheltuit în 2025 mai mult decât au primit: PSD și USR (câte 126%) și PMP (135%). În același timp, POT a cheltuit 54% din banii primiți, PNL 98%, AUR 88%, iar S.O.S România 85%. [...]
