Știri
Știri din categoria Politică
Administrația Trump vrea să extindă acordurile de confidențialitate în aparatul federal, cu riscul unor sancțiuni civile și penale pentru scurgeri către presă, potrivit Reuters. Miza este una operațională: agențiile ar urma să primească opțiunea de a cere angajaților, inclusiv celor deja în funcție, să semneze acorduri de tip NDA (non-disclosure agreement – angajament de confidențialitate) pentru a limita divulgarea de informații considerate „confidențiale” către jurnaliști.
Propunerea a fost publicată de Office of Personnel Management (OPM), instituția care gestionează resursele umane la nivelul guvernului SUA, sub forma unui proiect de document pe care agențiile îl pot adopta. Conform proiectului, administrația ar putea urmări sancțiuni civile și penale împotriva angajaților care încalcă acordul, însă decizia de a impune semnarea NDA-ului ar rămâne la nivelul fiecărei agenții.
Proiectul introduce condiții mai stricte inclusiv după încetarea raporturilor de muncă. Potrivit documentului, foștii angajați ar avea nevoie de „permisiune scrisă de la un oficial autorizat al agenției” pentru a discuta cu jurnaliștii despre informații pe care administrația Trump le consideră „confidențiale” după plecarea din funcție. Încălcarea ar putea atrage, de asemenea, sancțiuni civile și penale.
Un alt element cu potențial efect descurajator este clauza privind câștigurile din astfel de dezvăluiri: guvernul SUA ar fi îndreptățit să primească toate „redevențele” obținute de angajați din divulgări care încalcă acordul, conform proiectului. OPM nu a oferit imediat explicații suplimentare, notează Reuters.
Reuters precizează că legea federală interzice represaliile împotriva angajaților federali care raportează fraudă, abuz și conduită necorespunzătoare către organisme interne de control și către Congres. Proiectul de NDA nu s-ar aplica acestor dezvăluiri, potrivit documentului.
OPM Director Scott Kupor a justificat inițiativa printr-o comparație cu mediul privat:
„În mare parte din sectorul privat, angajații care gestionează informații sensibile de afaceri sau ale clienților sunt obligați în mod obișnuit să semneze acorduri de confidențialitate, iar guvernul federal nu ar trebui să fie ținut la un standard mai scăzut.”
Propunerea vine pe fondul unei strategii mai largi a președintelui de a controla mai strict aparatul federal și de a sancționa organizațiile media pe care le consideră ostile, arată Reuters. În același material se menționează că Trump și membri ai administrației au depus cel puțin cinci procese împotriva unor companii media majore de la începutul celui de-al doilea mandat, cerând despăgubiri de ordinul zecilor de miliarde de dolari pentru relatări pe care le consideră false sau înșelătoare, iar instanțele au dat adesea dreptate organizațiilor de presă.
Nu este prima utilizare a NDA-urilor în această administrație: armata SUA, sub conducerea secretarului apărării Pete Hegseth, a cerut unor oficiali selectați să semneze astfel de acorduri, inclusiv celor implicați în operațiuni ale președintelui în America Latină, potrivit unei relatări anterioare Reuters.
Reporters Committee for Freedom of the Press, organizație non-profit care oferă servicii juridice jurnaliștilor din SUA, nu a răspuns imediat solicitării de comentarii, mai notează agenția.
Recomandate
România reconfirmă continuitatea sprijinului pentru Ucraina după schimbarea premierului de la Kiev , într-un mesaj transmis de premierul interimar Ilie Bolojan către noul prim-ministru ucrainean Serghei Korețki , potrivit Mediafax . Bolojan l-a felicitat vineri pe Korețki pentru numirea în funcție și a indicat că Bucureștiul va continua colaborarea cu noul Executiv ucrainean pentru „proiectele bilaterale”, menținând totodată sprijinul pentru integrarea europeană a Ucrainei și pentru „obținerea unei păci juste și durabile”. „Guvernul României va continua să colaboreze îndeaproape cu echipa dumneavoastră pentru a avansa proiectele noastre bilaterale. De asemenea, vom continua să sprijinim parcursul european al Ucrainei și eforturile dumneavoastră pentru obținerea unei păci juste și durabile.” De ce contează: semnal de stabilitate în relația bilaterală Mesajul vine în contextul unei schimbări la vârful guvernului ucrainean, iar poziționarea României indică o linie de continuitate în cooperarea cu Kievul, inclusiv pe dosarele legate de aderarea la Uniunea Europeană și de perspectiva unei soluții de pace. Context: cine este Serghei Korețki și cum a fost numit Parlamentul Ucrainei a aprobat numirea lui Serghei Korețki ca prim-ministru cu 289 de voturi, la o zi înainte de mesajul lui Bolojan. Korețki o înlocuiește pe Iulia Svîrîdenko și conduce un nou cabinet rezultat din remanierea inițiată de președintele Volodimir Zelenski. Potrivit informațiilor din articol, Korețki are 48 de ani, este inginer și economist și provine din sectorul energetic, unde a condus companiile de stat Ukrnafta și Naftogaz. Numirea reprezintă prima sa funcție guvernamentală, într-un moment în care Ucraina se pregătește pentru sezonul rece pe fondul atacurilor rusești asupra infrastructurii energetice și al presiunilor economice generate de război. Sprijinul României, în linie cu poziția din ultimii ani Mediafax amintește că România s-a numărat printre statele care au susținut constant Ucraina după invazia Rusiei din februarie 2022, prin asistență umanitară și logistică, facilitarea exporturilor de cereale prin coridoarele de solidaritate și sprijin pentru parcursul european al Kievului. Mesajul lui Bolojan reconfirmă această direcție, în raport cu noua echipă guvernamentală de la Kiev. [...]
România ar putea avea un guvern cu puteri depline până în septembrie , ceea ce ar reduce incertitudinea politică și ar debloca decizii care nu pot fi amânate într-o formulă interimară, potrivit Mediafax . Eugen Tomac , consilier al președintelui Nicușor Dan , spune însă că nu poate anticipa „formula” exactă a viitorului Executiv. Invitat la emisiunea MEDIAFAX OFF the Record, Tomac a fost întrebat direct dacă România va avea Guvern până în septembrie. Răspunsul său indică existența unor opțiuni de ieșire din blocaj, dar și faptul că negocierile politice sunt încă deschise. „Tind să cred că da. Sunt soluții pentru ca, până în septembrie, să avem un guvern cu puteri depline.” Ce tip de guvern e pe masă: majoritar sau minoritar Tomac afirmă că un guvern majoritar ar fi „preferabil”, dar nu exclude varianta unui guvern minoritar, invocând precedente în care astfel de formule au funcționat „în alte situații la fel de complicate”. În același timp, el precizează că nu este sigur de arhitectura finală a viitorului cabinet: „Nu sunt însă sigur pe formula de guvern pe care o vom avea.” Rolul președintelui în negocieri și calendarul politic Consilierul prezidențial susține că Nicușor Dan nu își calibrează deciziile după sondaje și că miza imediată este obținerea unei soluții care să treacă de votul de învestire în Parlament. „Asta este preocuparea principală a Domnului Președinte în momentul de față. Să stea la masă cu partidele până când se va degaja o soluție care va da un vot de investire.” Tomac mai punctează că alegerile sunt în 2028 și că, „în mod normal”, România poate funcționa cu o coaliție și un guvern – fie majoritar, fie minoritar – dacă există „raționament politic sănătos axat pe interesele României”. [...]
Acuzațiile privind întâlniri neanunțate la Cotroceni riscă să adâncească blocajul din PNL și să mute conflictul intern în zona instituțională , după ce deputatul liberal Robert Sighiartău a susținut că președintele Nicușor Dan ar fi participat la discuții „secrete” cu o tabără din partid care ar urmări schimbarea lui Ilie Bolojan, potrivit HotNews . Sighiartău a făcut afirmațiile într-un interviu pentru Libertatea , unde a spus că președintele, deși „a zis că-i mediator” în criza politică, ar fi fost „implicat” în demersuri de „rupere” a PNL și de schimbare a lui Bolojan. Deputatul afirmă că aceste întrevederi nu ar fi apărut pe agenda oficială a Administrației Prezidențiale . „Dânsul a zis că-i mediator, însă în această etapă, în special de ruperea Partidului Național Liberal sau de schimbarea lui Ilie Bolojan a fost implicat și, din păcate, cei care reprezintă aripa vechiului sistem s-au lăudat cu asta, că președintele a participat la întâlniri cu dânșii, după nominalizarea domnului Veștea”, a declarat Sighiartău. Miza: conflictul intern din PNL și legitimitatea conducerii Deputatul PNL se poziționează de partea lui Ilie Bolojan în conflictul intern. În acest context, Sighiartău susține că în partid ar fi existat o acțiune coordonată „transpartinic” pentru a-l înlătura pe Bolojan și, ulterior, pentru a-l impune pe Adrian Veștea ca prim-ministru, „tot cu gândul de a rupe PNL”. „A fost mai mult decât un puci. (...) ceea ce s-a întâmplat în ultimele șase luni în PNL este ceva fără precedent”, a acuzat Sighiartău. HotNews notează și că Sighiartău a fost ales secretar general la Congresul din iunie, însă rezultatele acelui Congres au fost suspendate de Tribunalul București , un element care complică suplimentar disputa internă. Acuzații despre alianțe și strategii electorale În același interviu, Sighiartău mai afirmă că unii dintre liberalii care l-au susținut acum pe Veștea l-ar fi susținut în trecut și pe Marcel Ciolacu la prezidențialele din 2024, deși PNL îl avea candidat pe Nicolae Ciucă. El descrie scenariul ca pe o încercare de a ajunge la o formulă de guvernare de tip „USL 3, 4, 5”. Totodată, deputatul susține că Ilie Bolojan nu l-ar fi dorit candidat pe Crin Antonescu la alegerile prezidențiale din 2025, dar că decizia ar fi fost „impusă” printr-o majoritate „creată ad hoc”. Ce urmează Afirmațiile lui Sighiartău ridică o problemă de transparență și de rol instituțional al președintelui în raport cu un conflict intern de partid, însă HotNews relatează acuzațiile ca poziție politică, fără a indica dovezi publice sau o reacție oficială în materialul citat. În plan politic, disputa din PNL rămâne dublată de un litigiu în instanță privind Congresul, ceea ce poate prelungi incertitudinea asupra conducerii și direcției partidului. [...]
Remanierea de la Kiev poate afecta direct ritmul războiului cu drone , iar reacția Moscovei sugerează că înlăturarea ministrului ucrainean al Apărării, Mihailo Fedorov, este văzută ca o oportunitate operațională pentru Rusia, potrivit HotNews . Fedorov, 35 de ani, a fost demis după doar șase luni de mandat, într-un moment în care Ucraina își intensificase atacurile asupra infrastructurii petroliere și logisticii militare ruse, dar continua să se confrunte cu avansuri rusești în est pe fondul unei „lipse critice” de trupe terestre. Demiterea a declanșat proteste la Kiev și în alte orașe, rare în condiții de război. De ce contează: Fedorov era asociat cu digitalizarea și extinderea utilizării dronelor Publicația rusă independentă The Moscow Times relatează că bloggeri militari pro-Kremlin au salutat schimbarea, descriindu-l pe Fedorov drept „un inamic mult prea inteligent și eficient” și susținând că înlăturarea lui ar putea ușura efortul de război al Moscovei. În mesajele citate, mai multe canale și comentatori pro-război de pe Telegram au legat numele lui Fedorov de: reducerea birocrației în sistemul militar ucrainean; extinderea digitalizării în Forțele Armate ucrainene; creșterea utilizării dronelor în războiul împotriva Rusiei. Un canal pro-război a susținut că demiterea ar putea fi urmată de o „epurare” a oamenilor lui Fedorov din Ministerul Apărării, ceea ce ar slăbi continuitatea proiectelor începute. Rolul Starlink și miza comunicațiilor pe front În contextul invaziei ruse la scară largă din 2022, Fedorov – atunci ministru al Transformării Digitale – i-a cerut lui Elon Musk să activeze Starlink deasupra Ucrainei. Armata ucraineană folosește „zeci de mii” de dispozitive Starlink, descrise de comandanți drept vitale pentru comunicațiile de pe câmpul de luptă. În acest an, Fedorov ar fi colaborat cu Starlink pentru a bloca utilizarea neautorizată a serviciului de către forțele ruse, potrivit informațiilor din articol. Ipoteza politică: Zelenski ar fi eliminat un potențial rival Un analist politic citat în material afirmă că demiterea lui Fedorov ar putea fi favorabilă Rusiei și susține că Zelenski ar fi vrut să evite repetarea situației din 2022–2023, când succesele de pe front au alimentat ambiții politice în jurul generalului Valeri Zalujnîi. Ce urmează: succesorul nu e decis, iar Fedorov acuză blocaje în armată Volodimir Zelenski a declarat că încă analizează candidatul pe care îl va propune în locul lui Fedorov, menționând că ministrul de Interne demisionar, Igor Klimenko, este doar unul dintre numele discutate. La Kiev, Fedorov a spus că a refuzat o ofertă de a deveni consilier prezidențial și l-a acuzat pe șeful armatei, generalul Oleksandr Sîrskîi, că blochează inițiativele ministerului și evită abordarea directă a problemelor. Reacția Kremlinului: „nu contează cine e ministrul Apărării” Kremlinul a transmis că urmărește remanierea de la Kiev, dar a susținut că aceasta nu ar conta dacă Ucraina nu ia o „decizie responsabilă” pentru un acord de pace. Dmitri Peskov a afirmat că „în mare măsură, nu contează cine este ministrul Apărării”, insistând că miza pentru Moscova este existența la Kiev a unei persoane dispuse să ia decizia care ar putea duce la o soluționare pașnică sau la încheierea a ceea ce Rusia numește „operațiunea militară specială”. [...]
Volodimir Zelenski încearcă să oprească o criză de comandă în plin război și a cerut public „unitate” între conducerea armatei și Ministerul Apărării, pe fondul criticilor și protestelor declanșate de demiterea ministrului Mihailo Fedorov, potrivit HotNews . Miza imediată este funcționarea lanțului de decizie militară și politică, într-un moment în care conflictul intern din vârf riscă să se transforme într-o problemă de guvernare și de încredere publică. Zelenski a spus că, într-o situație de război, un președinte „nu ar trebui să fie nevoit să aleagă”, dar a admis că disputa dintre Fedorov și comandantul-șef al armatei, generalul Oleksandr Sîrskîi, a ajuns într-un punct în care intervenția sa devine inevitabilă. „Mi-aș dori foarte mult unitatea. Părțile nu au găsit-o. Și aceasta este o problemă nu doar a părților, ci și a mea.” De ce îl înlocuiește pe Fedorov și cine ar urma să preia Apărarea Întrebat de ce vrea să-l înlocuiască pe Mihailo Fedorov cu Igor Klimenko, Zelenski a invocat „prioritățile” și „situația complexă”, descriind un „dialog dificil” între conducerea armatei și Ministerul Apărării, la „diferite niveluri”. El a insistat că problema „nu ține doar de personalități” și a vorbit despre chestiuni nerezolvate care trebuie abordate „împreună”, pentru a evita o logică de tipul „unul câștigă, altul răspunde”. În același timp, Zelenski a transmis că, dacă părțile nu reușesc să rezolve singure tensiunile, va interveni direct. „Dacă părțile nu pot rezolva problema, va trebui să o rezolv eu.” Contextul politic este unul de remaniere: Rada Supremă a aprobat demisia Iuliei Sviridenko din funcția de prim-ministru, ceea ce înseamnă demisia întregului guvern. Potrivit surselor citate de Ukrainska Pravda , Zelenski a decis să nu îl mai propună pe Fedorov ca ministru al Apărării în noul guvern, iar „cel mai probabil” portofoliul ar urma să fie preluat de Igor Klimenko, fost ministru de Interne. Aceleași surse susțin că Fedorov rămâne în echipa președintelui, iar rolul său viitor ar urma să fie cunoscut săptămâna viitoare. Proteste și acuzații publice între Fedorov și Sîrskîi După demiterea lui Fedorov, la Kiev – în apropierea Administrației Prezidențiale – și în mai multe orașe au avut loc acțiuni de susținere, participanții cerând repunerea lui în funcție și respingând varianta Igor Klimenko la Apărare. În paralel, Fedorov a escaladat conflictul cu șeful armatei, acuzându-l pe Sîrskîi că „încearcă să divizeze Ucraina” și descriindu-i stilul drept „autoritar”. El a spus că a cerut demiterea comandantului-șef, dar, după refuzul președintelui, a încercat să colaboreze, susținând ulterior că inițiativele sale au fost blocate. Printre exemplele invocate de Fedorov se află o reformă privind contracte pe durată determinată pentru militarii de pe front, în locul mobilizării pe termen nedefinit. În același timp, el a afirmat că Sîrskîi nu s-ar fi adaptat rolului tot mai important al dronelor în război. În material sunt menționate și tensiuni sociale legate de recrutare, inclusiv un incident relatat la Liov, pe fondul ostilității față de ofițerii recrutori. Reacția Kremlinului: „Nu contează cine este ministrul Apărării” Kremlinul a transmis că urmărește remanierea de la Kiev, dar a susținut că schimbările de persoane nu ar conta în lipsa unei „decizii responsabile” care să ducă la un acord de pace. Purtătorul de cuvânt Dmitri Peskov a afirmat că „nu contează cine este ministrul Apărării”, citat de publicația rusă independentă The Moscow Times (fără link în textul sursă). Pentru Zelenski, mesajul public despre „unitate” și asumarea responsabilității indică o încercare de a limita efectele operaționale și politice ale conflictului din vârful sistemului de apărare, în timp ce noua formulă guvernamentală urmează să fie stabilită. [...]
Guvernul britanic cere FIFA să ancheteze un gest politic al Argentinei , după ce mai mulți jucători au afișat un banner cu mesajul „Falklandele sunt argentiniene” la finalul semifinalei de la Cupa Mondială, un episod care poate declanșa sancțiuni disciplinare în baza regulilor forului internațional, potrivit Politico . Peter Kyle, ministrul britanic al afacerilor, a calificat bannerul drept „complet nepotrivit” și a spus la Times Radio că se așteaptă ca FIFA „să facă o anchetă serioasă” asupra incidentului. Mesajul de pe banner, „Las Malvinas son Argentinas”, se traduce prin „Insulele Falkland sunt argentiniene”. Miza este una de reglementare sportivă: FIFA are reguli stricte care interzic gesturile politice la meciuri, inclusiv afișarea în stadion a „bannerelor, steagurilor, pliantelor, îmbrăcămintei și altor materiale” cu caracter „politic, ofensator și/sau discriminatoriu”. Posibile consecințe sportive înaintea finalei În plan politic intern, liderul liberal-democraților britanici, Ed Davey, a cerut ca jucătorii care au celebrat cu bannerul să fie interziși la finala de duminică. Politico notează că printre cei care au ținut bannerul s-au numărat și fotbaliști care joacă la cluburi de top din Marea Britanie: Lisandro Martinez (Manchester United), Alexis Mac Allister (Liverpool) și Cristian Romero (Tottenham). Contextul disputei Falkland/Malvine Londra și Buenos Aires au purtat un război pentru insule în 1982. Arhipelagul, aflat la aproximativ 500 de kilometri de coasta Argentinei, rămâne teritoriu britanic, deși Argentina îl revendică. Semifinala cu Anglia a fost privită, în acest context, ca o ocazie pentru mulți argentinieni de a puncta în disputa de durată dintre cele două țări, iar înaintea meciului vicepreședinta Argentinei, Victoria Villarruel, a descris Anglia drept „invadatori”. Kyle a lăudat „demnitatea” jucătorilor Angliei, afirmând că atitudinea lor a fost „contrastul perfect” față de comportamentul echipei Argentinei. [...]
