Știri
Știri din categoria Politică
Administrația Trump vrea să extindă acordurile de confidențialitate în aparatul federal, cu riscul unor sancțiuni civile și penale pentru scurgeri către presă, potrivit Reuters. Miza este una operațională: agențiile ar urma să primească opțiunea de a cere angajaților, inclusiv celor deja în funcție, să semneze acorduri de tip NDA (non-disclosure agreement – angajament de confidențialitate) pentru a limita divulgarea de informații considerate „confidențiale” către jurnaliști.
Propunerea a fost publicată de Office of Personnel Management (OPM), instituția care gestionează resursele umane la nivelul guvernului SUA, sub forma unui proiect de document pe care agențiile îl pot adopta. Conform proiectului, administrația ar putea urmări sancțiuni civile și penale împotriva angajaților care încalcă acordul, însă decizia de a impune semnarea NDA-ului ar rămâne la nivelul fiecărei agenții.
Proiectul introduce condiții mai stricte inclusiv după încetarea raporturilor de muncă. Potrivit documentului, foștii angajați ar avea nevoie de „permisiune scrisă de la un oficial autorizat al agenției” pentru a discuta cu jurnaliștii despre informații pe care administrația Trump le consideră „confidențiale” după plecarea din funcție. Încălcarea ar putea atrage, de asemenea, sancțiuni civile și penale.
Un alt element cu potențial efect descurajator este clauza privind câștigurile din astfel de dezvăluiri: guvernul SUA ar fi îndreptățit să primească toate „redevențele” obținute de angajați din divulgări care încalcă acordul, conform proiectului. OPM nu a oferit imediat explicații suplimentare, notează Reuters.
Reuters precizează că legea federală interzice represaliile împotriva angajaților federali care raportează fraudă, abuz și conduită necorespunzătoare către organisme interne de control și către Congres. Proiectul de NDA nu s-ar aplica acestor dezvăluiri, potrivit documentului.
OPM Director Scott Kupor a justificat inițiativa printr-o comparație cu mediul privat:
„În mare parte din sectorul privat, angajații care gestionează informații sensibile de afaceri sau ale clienților sunt obligați în mod obișnuit să semneze acorduri de confidențialitate, iar guvernul federal nu ar trebui să fie ținut la un standard mai scăzut.”
Propunerea vine pe fondul unei strategii mai largi a președintelui de a controla mai strict aparatul federal și de a sancționa organizațiile media pe care le consideră ostile, arată Reuters. În același material se menționează că Trump și membri ai administrației au depus cel puțin cinci procese împotriva unor companii media majore de la începutul celui de-al doilea mandat, cerând despăgubiri de ordinul zecilor de miliarde de dolari pentru relatări pe care le consideră false sau înșelătoare, iar instanțele au dat adesea dreptate organizațiilor de presă.
Nu este prima utilizare a NDA-urilor în această administrație: armata SUA, sub conducerea secretarului apărării Pete Hegseth, a cerut unor oficiali selectați să semneze astfel de acorduri, inclusiv celor implicați în operațiuni ale președintelui în America Latină, potrivit unei relatări anterioare Reuters.
Reporters Committee for Freedom of the Press, organizație non-profit care oferă servicii juridice jurnaliștilor din SUA, nu a răspuns imediat solicitării de comentarii, mai notează agenția.
Recomandate
Negocierile SUA–Iran riscă să prelungească șocul energetic , pe fondul disputelor interne de la Washington privind un posibil acord care ar lăsa Teheranului mai multă influență asupra Strâmtorii Ormuz , potrivit Libertatea . În joc este o rută maritimă esențială pentru piața petrolului, iar incertitudinea menține presiunea pe prețuri și pe inflație. Critica democraților: acordul ar slăbi poziția SUA Opoziția democrată susține că strategia administrației Trump în discuțiile cu Iranul ar putea lăsa Statele Unite „mai vulnerabile” decât înainte de război și ar oferi Teheranului un control sporit în regiune, inclusiv în Strâmtoarea Ormuz. Senatorul Chris Van Hollen (Maryland) a numit războiul cu Iranul o „greșeală gravă încă de la început” și a avertizat că un eventual acord ar putea consolida controlul Iranului asupra strâmtorii. În același timp, el a legat conflictul de efecte economice interne: „Prețurile cresc, ratele dobânzilor cresc, iar noi suntem împotmoliți în acest război din Iran.” Senatorul Cory Booker (New Jersey) a declarat la CNN că este „indignat” deoarece posibilul acord „nu abordează” programul nuclear al Iranului și a susținut că SUA au ajuns „într-o situație mai gravă decât era înainte”. Mesajul Casei Albe: fără grabă, blocada rămâne Donald Trump a temperat așteptările privind o finalizare rapidă a negocierilor, afirmând că discuțiile se desfășoară „ordonat și constructiv”, dar cerând echipei sale să nu se grăbească. Pe Truth Social, președintele a transmis că „timpul este de partea noastră”. Totodată, Trump a anunțat că blocada navală a SUA asupra Strâmtorii Ormuz va rămâne în vigoare până la semnarea unui acord „certificat” cu Iranul. Iranul contrazice Washingtonul pe Ormuz, iar riscul pentru prețuri rămâne Teheranul a respins ideea unei redeschideri „complete” a Strâmtorii Ormuz în termenii sugerați anterior de Trump. Potrivit agenției semioficiale iraniene Fars (asociată Gărzilor Revoluționare), chiar și în cazul unui acord, strâmtoarea ar urma să rămână „sub administrare iraniană”, iar revenirea traficului la nivelurile de dinainte de război nu ar însemna „trecere liberă” ca înainte. În acest context, secretarul de stat Marco Rubio a spus, într-o declarație adresată reporterilor în Suedia, că SUA și aliații trebuie „să aibă un Plan B” dacă Iranul refuză să redeschidă strâmtoarea. Libertatea notează că închiderea aproape totală a creat o criză energetică și a dus la creșteri puternice ale prețurilor petrolului și gazelor la nivel mondial. De ce contează: efectele economice se văd în inflație și în costul vieții Chiar dacă Trump a mizat pe ideea că SUA sunt în mare parte autosuficiente energetic, articolul arată că economia americană nu a fost izolată de șocul global al petrolului. Costurile mai mari cu carburantul și încălzirea au redus puterea de cumpărare și au afectat alte sectoare, iar prelungirea crizei riscă să adâncească inflația și să complice poziția republicanilor pe plan intern. În lipsa unui acord cu termeni acceptați de ambele părți și a unei clarificări privind regimul de navigație prin Ormuz, volatilitatea de pe piața energiei rămâne principalul canal prin care conflictul se transmite în economie. [...]
Senatul a „curățat” OUG-ul SAFE de prevederi fără legătură, reducând riscul de reglementare pentru sectoare precum vinul, gazele și TVA , după ce ordonanța – adoptată înainte de demiterea Guvernului Bolojan – a stârnit controverse tocmai pentru că amesteca finanțarea înzestrării Armatei cu modificări legislative din alte domenii, potrivit Digi24 . Senatorii au eliminat, la propunerea PSD, 12 articole introduse în ordonanță, astfel încât în forma adoptată să rămână doar reglementările privind finanțarea strategică a Armatei prin programul SAFE. Senatul este primul for sesizat, iar Camera Deputaților este for decizional. Votul din Senat a fost de 71 „pentru”, unul „contra” și 30 de abțineri, potrivit Agerpres. Ce a fost scos din ordonanță și de ce contează Dincolo de componenta militară, ordonanța a fost contestată pentru că includea și alte prevederi, fără legătură directă cu SAFE. Digi24 notează că parlamentarii au eliminat norme care vizau: industria vinului; reguli noi pentru proiectele de gaze; schimbări privind rambursarea TVA. Miza practică este că, cel puțin la nivelul Senatului, pachetul legislativ revine la un obiect mai îngust (SAFE), iar modificările cu efecte economice în alte sectoare nu mai sunt împinse printr-o ordonanță justificată prin urgența înzestrării Armatei. Dispută politică și sesizări la CCR Președintele Camerei Deputaților, Sorin Grindeanu, a sesizat Curtea Constituțională cu privire la un conflict constituțional între Parlament și Guvern în legătură cu această ordonanță. În paralel, actul normativ a fost atacat la CCR și de Avocatul Poporului, precum și de liderul PSD, Sorin Grindeanu, conform aceleiași surse. În dezbaterile din Senat, PSD a criticat modul de adoptare, susținând că la prevederile despre înzestrarea Armatei au fost adăugate 12 puncte, inclusiv facilități pentru anumiți agenți economici. PNL a acuzat, la rândul său, PSD că ar fi urmărit eliminarea unor prevederi legate de rambursarea necuvenită de TVA și de combaterea fraudei fiscale. AUR a contestat justificarea urgenței și a pus sub semnul întrebării dobânzile vehiculate public pentru împrumuturi, iar USR a susținut că dobânzile nu pot fi stabilite „de acum”, dar ar urma să fie mai mici decât cele la care s-ar fi împrumutat statul în alte condiții. Ce urmează Proiectul merge la Camera Deputaților, care are votul final. În forma adoptată de Senat, ordonanța rămâne centrată pe finanțarea programului SAFE, după eliminarea articolelor care introduceau schimbări în domenii economice fără legătură directă cu înzestrarea Armatei. [...]
Aleksandr Lukașenko cere taberei pro-ruse de la Chișinău să blocheze orice apropiere de România , într-un mesaj care indică o presiune politică directă asupra direcției strategice a Republicii Moldova, potrivit Digi24 . Într-o discuție la Minsk cu fostul președinte pro-rus Igor Dodon , Lukașenko s-a declarat „îngrozit” de ideea ca Republica Moldova „să devină parte din alt stat” și i-a cerut explicit lui Dodon și susținătorilor săi „să nu permiteți distrugerea” Moldovei, conform unui material video publicat de presa de stat din Belarus, pe care Digi24 spune că îl redă integral, tradus. Mesajul: „nu tăiați cordonul ombilical” cu Rusia În intervenția redată de Digi24, liderul belarus leagă direct viitorul Republicii Moldova de menținerea relației cu Rusia, pe care o descrie drept „cei care vă apreciază”, și avertizează împotriva ruperii acestei legături. „Eu vreau să te rog foarte mult pe tine și pe adepții tăi ca să nu permiteți distrugerea unei țări atât de frumoasă și înfloritoare ca Moldova.” „Dacă nu se va îmtâmpla, trebuie să ții minte că nu e bine să tai cordonul ombilical cu cei care vă apreciază (n.red. Rusia).” Tot în același pasaj, Lukașenko afirmă că „poporul moldovenesc” ar fi „un termen inventat de Uniunea Sovietică” (mențiune inclusă în textul Digi24) și susține că acesta „nu trebuie umilit sau introdus undeva”, făcând referire la România ca „o țară cu foarte multe perspective și dezvoltată” (mențiune redată cu nota redacției Digi24). Contextul politic: Belarus, aliat-cheie al Moscovei Digi24 amintește că Lukașenko a pus la dispoziție teritoriul Belarusului pentru invazia Rusiei în Ucraina din 2022 și că operațiunea din acea zonă s-a încheiat cu retragerea forțelor ruse după câteva luni, „cu pierderi enorme”. Publicația mai notează că Lukașenko este la putere din 1994 și este descris drept „cel mai vechi dictator din Europa”. În materialul citat, întâlnirea cu Igor Dodon este prezentată ca un cadru în care Lukașenko transmite un mesaj politic către zona pro-rusă din Republica Moldova, cu accent pe împiedicarea unei eventuale uniri cu România și pe menținerea influenței ruse în regiune. [...]
PSD ia în calcul să susțină un premier din afara partidului, Eugen Tomac , ceea ce ar redesena negocierile pentru formarea Guvernului , potrivit HotNews , care citează surse social-democrate și din Administrația Prezidențială. Miza este una de arhitectură politică: un nume acceptabil pentru PSD, dar contestat de USR, poate bloca sau accelera conturarea unei majorități. Surse din PSD susțin că președintele Nicușor Dan ar urma să anunțe în această săptămână candidatul la funcția de prim-ministru, iar în partid „se conturează” o susținere pentru Tomac, cu condiția unei consultări interne înainte de o acceptare oficială. În același timp, varianta Tomac ar fi „respinsă clar” de USR, conform informațiilor publicate. De ce contează numele Tomac în ecuația majorității Eugen Tomac este lider PMP și consilier onorific al președintelui Nicușor Dan pentru relația cu românii de pretutindeni (numire făcută în octombrie 2025). În prezent, el este la al doilea mandat de europarlamentar (din iulie 2019) și activează în grupul Renew Europe, alături de Dan Barna și Vlad Voiculescu (USR). Dacă PSD ar merge pe această opțiune, ar rezulta un scenariu în care un premier asociat cu zona Traian Băsescu–PMP și cu Administrația Prezidențială ar putea obține sprijinul celui mai mare partid, dar fără consens în tabăra reformistă (USR), ceea ce complică formarea unei coaliții stabile. Profil politic și funcții anterioare Potrivit descrierii de pe site-ul Administrației Prezidențiale, Tomac are peste 20 de ani de experiență politică națională și europeană și a susținut proiecte legate de diaspora și comunitățile istorice, precum și inițiative privind integrarea Republicii Moldova în UE. În Parlamentul European , este membru în mai multe structuri, între care: Comisia pentru Cultură și Educație; Comisia pentru ocuparea forței de muncă; Comisia specială pentru Scutul democrației europene; Delegația la Comisia parlamentară de asociere UE–Republica Moldova; Adunarea Parlamentară Euronest. La nivel național, a fost parlamentar între 2012 și 2019. În 2009–2012 a fost secretar de stat la Departamentul pentru Românii de Pretutindeni, apoi consilier de stat în Cancelaria Președintelui, în perioada în care președinte era Traian Băsescu. În 2006–2007 a fost expert în Administrația Prezidențială pe relația cu românii de pretutindeni. Disputa pentru șefia PMP și situația patrimonială În vara lui 2025, Tribunalul București a tranșat disputa pentru conducerea PMP în favoarea lui Tomac, într-un conflict cu Cristian Diaconescu, instanța stabilind definitiv înregistrarea congresului din februarie 2022 în care Tomac fusese ales președinte, potrivit Mediafax. În declarația de avere din 2024, Tomac menționează, între altele, terenuri în Constanța și Neamț, două proprietăți în Belgia (un apartament în Bruxelles și o casă în Charleroi), două autoturisme, economii/investiții de aproximativ 130.000 de euro (aprox. 650.000 lei) și criptomonede de aproximativ 25.000 de dolari (aprox. 115.000 lei), precum și datorii și credite, inclusiv împrumuturi bancare de aproape 300.000 de euro (aprox. 1,5 milioane lei). Ce alte variante sunt vehiculate Pe lista numelor discutate pentru funcția de premier mai apar, potrivit sursei: Radu Burnete, consilier prezidențial (alături de care Tomac este indicat ca favorit); Delia Velculescu, șefă a misiunii FMI în Africa de Sud; Alexandru Nazare, ministrul interimar al Finanțelor; Șerban Matei, director al Direcției de Relații Internaționale din BNR. În acest context, decizia președintelui și poziționările partidelor, în special consultarea internă din PSD și opoziția USR față de varianta Tomac, devin decisive pentru calendarul și formula viitorului Guvern. [...]
Partidele au cheltuit în 2025 mai mult decât au încasat, deși au primit subvenții de 232 milioane de lei , iar cea mai mare parte a banilor publici s-a dus către „presă și propagandă”, potrivit unei radiografii citate de Digi24 , bazată pe un raport Expert Forum . În total, partidele politice și organizațiile minorităților naționale au raportat venituri de aproximativ 705 milioane de lei și cheltuieli de 731 milioane de lei. Din veniturile totale, circa 323 de milioane de lei au fost declarate de formațiuni, restul revenind organizațiilor minorităților naționale. La cheltuieli, din totalul de 731 milioane de lei, 402 milioane de lei au fost declarate de partidele politice. Subvențiile: cine a luat cei mai mulți bani În 2025, opt formațiuni au primit subvenții în valoare totală de 232 milioane de lei. Cele mai mari sume au revenit: PSD: 76,9 milioane de lei AUR: 45,5 milioane de lei PNL: 41,9 milioane de lei USR: 29,8 milioane de lei S.O.S România: 19,8 milioane de lei POT: 15,9 milioane de lei PMP: 1 milion de lei Forța Dreptei: 1 milion de lei Cheltuieli din subvenții și direcția banilor În același an, cheltuielile partidelor s-au ridicat la 244 de milioane de lei. La nivel de partid, sumele raportate de Digi24 sunt: PSD: 97 milioane de lei PNL: 41 milioane de lei AUR: 39,9 milioane de lei USR: 37,4 milioane de lei S.O.S România: 16,8 milioane de lei POT: 8,5 milioane de lei Cea mai mare parte a fondurilor a fost direcționată către presă și propagandă (117 milioane de lei). Alte categorii importante de cheltuieli au fost personalul (27 milioane de lei) și investițiile în bunuri mobile și imobile (aproape 22 milioane de lei). Pentru organizarea de activități politice s-au cheltuit 13 milioane de lei, iar pentru consultanță politică 11 milioane de lei. Cine a depășit subvenția primită Potrivit sursei citate, trei partide au cheltuit în 2025 mai mult decât au primit: PSD și USR (câte 126%) și PMP (135%). În același timp, POT a cheltuit 54% din banii primiți, PNL 98%, AUR 88%, iar S.O.S România 85%. [...]
Kelemen Hunor spune că un guvern tehnocrat ar rămâne rapid fără sprijin parlamentar , ceea ce ar bloca deciziile Executivului și ar crea un avantaj politic pentru AUR, potrivit Digi24 . Liderul UDMR a avertizat că o astfel de formulă „nu va rezista nici până în octombrie”, în lipsa unei majorități asumate. Miza, în lectura UDMR, este una de funcționare a guvernării: fără o susținere politică „transparentă și predictibilă” în Parlament, un executiv tehnocrat ar deveni vulnerabil imediat după instalare, pe fondul repoziționării partidelor în opoziție. De ce contează: stabilitatea politică devine condiție pentru guvernare Kelemen Hunor a spus că, înainte de a discuta condiții de susținere, este esențial ca președintele Nicușor Dan să facă o primă nominalizare de premier, pentru ca partidele să poată evalua dacă sprijină viitorul guvern. În acest context, el a invocat numele lui Eugen Tomac , despre care a afirmat că este „o personalitate politică cunoscută”, dar a insistat că UDMR nu poate avansa un vot fără discuții și fără a ști ce își propune un premier desemnat. UDMR respinge un guvern minoritar fără sprijin explicit Liderul UDMR a indicat că participarea formațiunii într-un guvern minoritar, fără o susținere clară în Parlament, este „puțin probabilă”. În schimb, a descris drept necesară o formulă politică sprijinită de o majoritate, enumerând ca posibile combinații mai multe partide, inclusiv USR și PNL, pe lângă PSD și UDMR. Argumentul împotriva tehnocraților: opoziție generalizată și câștig pentru AUR În scenariul unui guvern tehnocrat, Kelemen Hunor susține că „a doua zi toată lumea va fi în opoziție”, ceea ce ar complica guvernarea și ar lăsa executivul „singur”. El a legat acest tip de instabilitate de un efect politic direct: „Așa s-a întâmplat și data trecută și cine a beneficiat dintr-o astfel de situație? Atunci PSD, acuma AUR va beneficia dintr-un guvern tehnocrat.” Totodată, a afirmat că „fără o responsabilitate directă n-ai politică, n-ai cum să guvernezi”, reiterând că UDMR nu vede viabilă varianta unui guvern minoritar fără susținere politică explicită. Ce urmează, potrivit declarațiilor Kelemen Hunor anticipează că „prima încercare va trece”, pe motiv că în acest moment există o presiune generală pentru instalarea unui guvern la Palatul Victoria. În viziunea sa, un guvern politic ar presupune „restabilirea coaliției vechi” și un orizont de funcționare până în 2028 sau, cel puțin, până în 2027, pentru a evita lipsa de coerență și ciclurile rapide de repoziționare în opoziție. [...]
