Știri
Știri din categoria Politică
Opoziția parlamentară din România a depus un val de moțiuni simple la începutul sesiunii parlamentare, vizând mai multe aspecte ale guvernării, inclusiv pe Ilie Bolojan, ministru interimar al Educației, informează Digi24.
Senatorii din partidele AUR, POT și PACE - Întâi România au depus trei moțiuni simple care critică Guvernul pentru gestionarea acordului UE-Mercosur, ministrul Apărării pentru declarații privind posibile misiuni în Groenlanda și pe Ilie Bolojan pentru politicile din educație. Aceste moțiuni au fost prezentate miercuri în plenul Senatului de senatorul AUR Petrișor Peiu.
Prima moțiune critică Guvernul pentru modul de negociere a acordului UE-Mercosur, acuzând lipsa de transparență și dezbatere parlamentară. Semnatarii, 47 de senatori, consideră că România s-a angajat într-un acord strategic fără o analiză adecvată și împotriva intereselor naționale.
Cea de-a doua moțiune îl vizează pe ministrul Apărării, Radu Miruță, acuzat de „neglijență politică” pentru declarații privind posibile misiuni în Groenlanda. Moțiunea subliniază lipsa unui cadru strategic și legal pentru asemenea misiuni, ceea ce compromite credibilitatea politicii de apărare a României.
Declarațiile ministrului Miruță au fost criticate pentru lipsa de claritate privind cadrul juridic și impactul asupra capacităților operative ale Armatei Române. Moțiunea sugerează că asemenea decizii ar trebui analizate în Consiliul Suprem de Apărare a Țării (CSAT) și votate în Parlament.
A treia moțiune se concentrează pe Ilie Bolojan, ministru interimar al Educației, criticând politicile de austeritate în educație. Semnatarii acuză reducerea burselor și limitarea facilităților de transport pentru studenți, subliniind că aceste măsuri afectează negativ viitorul educațional al tinerilor.
Moțiunea susține că sub conducerea lui Bolojan, educația a intrat într-o perioadă de austeritate fără protecție, iar reformele sunt implementate fără sprijin adecvat. Aceste critici reflectă nemulțumirea opoziției față de politicile actuale din educație și impactul acestora asupra studenților.
Moțiunile simple sunt un instrument parlamentar prin care opoziția poate critica activitatea Guvernului sau a unui ministru, fără a duce la demiterea acestora. Totuși, ele pot influența opinia publică și pot pune presiune pe Guvern pentru a răspunde la criticile aduse.
Aceste moțiuni reflectă tensiunile politice din România și nemulțumirile opoziției față de politicile guvernamentale. Rămâne de văzut cum va răspunde Guvernul la aceste critici și dacă vor exista schimbări în politicile vizate.
Recomandate
Premierul Ilie Bolojan spune că taxele nu vor mai crește , în condițiile menținerii echilibrelor financiare și ale temperării crizelor externe, potrivit Antena 3 CNN . Mesajul a fost transmis joi, 26 martie 2026, în fața mediului de afaceri, în contextul discuțiilor despre predictibilitatea fiscală. Bolojan a vorbit la Adunarea Generală a Camerei de Comerț Româno-Americane și a indicat ca țintă principală eliminarea, din 2027, a impozitului pe cifra de afaceri, pe care l-a descris drept o taxă ce descurajează investițiile. El a amintit că acest impozit a fost redus la jumătate în 2026 și că, din ianuarie 2027, ar urma să nu mai fie aplicat. „Vom căuta să rămânem într-o zonă de predictibilitate şi lucrurile pe care le-am stabilit la început de an, cum este scăderea impozitului pe cifra de afaceri (...) s-a redus la jumătate în acest an şi din ianuarie anul viitor nu vom mai avea acest impozit, trebuie să impozităm profiturile şi nu investiţiile”. Prim-ministrul a mai spus că Guvernul va încerca să păstreze neschimbate „toate celelalte aspecte” legate de fiscalitate, însă a condiționat această abordare de controlul cheltuielilor și de păstrarea echilibrelor financiare. În același timp, a legat stabilitatea de evoluția crizelor externe, care pot influența inflația și creșterea economică, cu efect asupra competitivității României pentru investiții. De asemenea, Bolojan a afirmat că „pe componenta de taxă unică” și „pe componenta de salarizare” nu sunt avute în vedere modificări. În plan intern, Antena 3 CNN amintește că premierul a criticat recent taxa de 1% pe cifra de afaceri în contextul discuțiilor despre restructurările de la Dacia, susținând că orice reducere de capacitate de producție la companiile mari se traduce în pierderi pentru economie. [...]
Guvernul ia în calcul reducerea accizei la carburanți săptămâna viitoare , potrivit HotNews.ro , care relatează declarațiile premierului Ilie Bolojan dintr-un interviu acordat G4Media. Șeful Executivului spune că ordonanța de urgență adoptată joi privind prețurile la carburanți este „un prim pachet”, urmând ca până luni seara să fie pregătită o a doua intervenție, axată pe reducerea taxelor aplicate combustibililor. Premierul a precizat că grupul de lucru constituit la nivelul Guvernului pentru gestionarea crizei carburanților se reunește din nou luni dimineață, cu obiectivul ca „până la finalul zilei de luni” să fie anunțată o măsură suplimentară. În discuție sunt două variante, însă Bolojan a indicat că reducerea accizei este opțiunea mai simplă din punct de vedere juridic și administrativ. Întrebat dacă ar prefera scăderea accizei sau a TVA, Bolojan a argumentat că reducerea TVA ar putea declanșa o procedură de infringement (procedură de constatare a încălcării dreptului UE) din partea Comisiei Europene, în timp ce acciza ar fi „cea mai facilă soluție”. Totodată, premierul a spus că urmează să fie analizate „două ipoteze de lucru”, inclusiv în funcție de cât poate suporta bugetul și pentru ce perioadă ar putea fi aplicată reducerea. „De asemenea, un al doilea principiu este legat de un cost echitabil pentru toată lumea, sens în care tot ce a încasat practic bugetul de stat suplimentar pe componenta de taxă pe valoare adăugată în această lună, ca urmare a acestei creșteri, va fi întors către cetățenii României prin reducerea de accize care se va face”, a adăugat premierul. În paralel, Guvernul a adoptat joi o ordonanță de urgență care plafonează adaosul comercial la media din 2025 pe întreg lanțul (de la rafinare la vânzare), condiționează exporturile de motorină și țiței de acordul autorităților și introduce amenzi de până la 10% din cifra de afaceri pentru nerespectarea regulilor. Măsurile se aplică în perioada 1 aprilie – 30 iunie, cu posibilitatea de prelungire. Actul normativ este însă contestat de o parte dintre specialiști. Asociația Energia Inteligentă susține, într-o analiză citată de HotNews.ro, că ordonanța nu ar schimba substanțial piața, ci ar avea mai degrabă un rol de gestionare a percepției publice, în timp ce premierul avertizează că măsurile prost calibrate pot produce efecte secundare, inclusiv blocaje de aprovizionare sau sincope pe importurile de combustibil și țiței. [...]
Sorin Grindeanu a prezentat în PSD trei opțiuni privind coaliția , potrivit News.ro . Președintele PSD a spus vineri, după întâlnirea regională a partidului din zona Olteniei, că discuția internă a vizat trei scenarii: menținerea actualei formule de guvernare cu Ilie Bolojan prim-ministru, trecerea în opoziție sau o reconfigurare în interiorul coaliției. Grindeanu l-a criticat pe premier pentru modul în care ar fi gestionat relația din coaliție în ultimele 10 luni, susținând că PSD, ca partid cu pondere mare în alianță, nu ar fi fost tratat ca un partener egal. În același context, liderul PSD a precizat că la discuții au participat aproape toți membrii Guvernului din partea PSD, „începând cu vicepremierul Marian Neacșu”. „Primul ministru nu s-a comportat, în aceste 10 luni, şi asta e concluzia până la urmă a şedinţei de azi, ca un prim-ministru al unei coaliţii.” Cele trei scenarii prezentate de Grindeanu în partid au fost: rămânerea în actuala formulă, cu Ilie Bolojan prim-ministru și „în configurația actuală”; trecerea PSD în opoziție; o reconfigurare în interiorul coaliției „pro-europene”. Liderul PSD a afirmat că „nu există alte scenarii” și că pentru fiecare variantă a explicat implicațiile, iar colegii și-au exprimat punctele de vedere. El a mai spus că votul urmează să aibă loc „în 20” și a admis existența unui „trend” în partid, pe baza intervențiilor din sală și a „pulsului” resimțit la întâlnire. Întrebat despre reacția organizației din Oltenia, Grindeanu a descris-o drept una „mai aprinsă”, iar despre continuarea în formula actuală a spus că, din punctul său de vedere, aceasta ar fi fost exclusă „unanim” la ședința de vineri. [...]
Premierul Ilie Bolojan spune că SUA au un rol vital pentru siguranța și economia României , potrivit Digi24 . Declarațiile au fost făcute joi, 26 martie 2026, în contextul participării la Adunarea Generală a membrilor Camerei de Comerț Româno-Americane (AmCham). Bolojan a spus că prezența sa la eveniment este un semn de respect pentru companiile care investesc și fac afaceri în România și pentru angajații acestora, invocând efectele economice ale investițiilor: transfer de capital și de cunoștințe, precum și taxe plătite statului român. El a mulțumit și Camerei, pe care a descris-o drept un actor care, alături de Ambasada SUA, a contribuit la coeziunea relației bilaterale și la susținerea unor proiecte precum aderarea României la OCDE. „Pentru noi parteneriatul cu Statele Unite este un aspect strategic pe care îl vom susține și în anii următori și am făcut dovada ca țară că, atunci când suntem apelați, suntem prezenți.” În același discurs, premierul a legat parteneriatul cu SUA de două repere majore pentru România, aderarea la Uniunea Europeană și la NATO, pe care le-a descris ca o combinație între acces la piețe și siguranță. În această logică, a reiterat că Statele Unite au avut un rol important atât în componenta de securitate, cât și în cea economică. Bolojan a indicat și direcții în care România ar urmări să dezvolte relația cu SUA, menționând energia, „coridoarele energetice”, zona nucleară, mineralele rare și proiectele cu valoare adăugată și componentă tehnologică ridicată. Totodată, i-a urat bun-venit ambasadorului Darryl Nirenberg, despre care a spus că va fi o „ancoră importantă” în relația bilaterală în următorii ani. [...]
Premierul Ilie Bolojan spune că România trebuie să reducă deficitele, dar să păstreze investițiile ridicate , potrivit Economica.net , după intervenția sa la Adunarea generală a Camerei de Comerț Româno-Americane. Bolojan a indicat drept prioritate menținerea „echilibrelor bugetare”, argumentând că statul nu mai poate continua cu deficite mari. În acest context, a vorbit despre reducerea cheltuielilor de funcționare și despre adoptarea unor modificări legislative care decurg din reforma administrației. „E un paradox anul acesta, trebuie să scădem deficitele, dar să ne menţinem investiţiile la o valoare mare, printre cele mai mari, pentru că e un pachet de fonduri pe care trebuie să-l absorbim, de fonduri europene, şi este o provocare majoră pentru noi ca, până la finalul lunii august, să absorbim cele 10 miliarde de euro, jumătate granturi, jumătate împrumuturi.” Premierul a legat menținerea investițiilor de absorbția fondurilor europene, menționând proiecte precum infrastructura spre nord-estul României și Autostrada Moldovei, pe care le-a prezentat ca generatoare de oportunități pentru mediul de afaceri. Ținta invocată este absorbția a 10 miliarde de euro până la finalul lunii august, în proporții egale granturi și împrumuturi. În același discurs, Bolojan a spus că guvernul ar trebui să vină cu măsuri pentru creșterea producției de energie, „așezarea” zonei de comercializare și extinderea capacității de stocare, cu obiectivul de a reduce prețurile în etapa următoare. Totodată, a susținut continuarea simplificării și debirocratizării, inclusiv pe zona de avizare pentru investiții mari (mediu, pompieri). Pe fiscalitate, premierul a vorbit despre predictibilitate și a reluat calendarul privind impozitul pe cifra de afaceri: reducerea la jumătate în 2026 și eliminarea de la 1 ianuarie 2027, argumentând că „trebuie să impozităm profiturile, şi nu investiţiile”. A mai afirmat că guvernul va încerca să mențină celelalte aspecte fiscale, condiționat de controlul cheltuielilor și de evoluția crizelor externe care pot influența inflația și creșterea economică, adăugând că taxa unică și componenta de salarizare „nu va fi modificat”. [...]
Premierul Ilie Bolojan s-a întâlnit cu președintele Parlamentului Turciei, Numan Kurtulmuş , joi, la Palatul Victoria, discuțiile vizând parteneriatul strategic bilateral, cooperarea economică și energetică, securitatea în Marea Neagră și turismul, potrivit Digi24 . Întrevederea a avut loc în contextul în care Guvernul pune accent pe relațiile cu Ankara atât pe componenta economică, cât și pe cea de securitate, Turcia fiind aliat NATO și actor relevant în regiunea Mării Negre. Ilie Bolojan a indicat și rolul minorității turco-tătare din România, respectiv al comunității românești din Turcia, ca elemente de legătură între cele două state, conform comunicatului Executivului citat de Digi24. Anul 2026 marchează 15 ani de la înființarea Parteneriatului Strategic România–Turcia. În acest cadru, cele două părți și-au exprimat interesul pentru o vizită la București a președintelui Turciei, Recep Tayyip Erdoğan, precum și pentru organizarea celei de-a doua reuniuni a Consiliului de Cooperare Strategică la Nivel Înalt. Pe zona economică, discuțiile au vizat menținerea cooperării ca „pilon esențial” al relației bilaterale. Turcia este principalul partener comercial al României din afara Uniunii Europene și principala destinație pentru exporturile românești extra-comunitare, iar comerțul bilateral a ajuns la 13,5 miliarde de dolari, apropiindu-se de ținta comună de 15 miliarde de dolari. Bolojan a menționat necesitatea continuării dialogului prin Comisia Mixtă Economică și Comercială și extinderea cooperării în transporturi și energie, cu accent pe conectivitatea în regiunea Mării Negre și pe consolidarea securității energetice. A fost abordată și evoluția turismului bilateral, pe fondul creșterii numărului de turiști turci în România și de turiști români în Turcia. Pe agenda de securitate, oficialii au discutat cooperarea în cadrul NATO și întărirea posturii de descurajare și apărare pe Flancul Estic. Premierul a apreciat contribuția Turciei la securitatea regională, inclusiv participarea la misiuni de poliție aeriană și cooperarea în cadrul grupării navale de contracarare a minelor din Marea Neagră, iar întâlnirea a fost prezentată ca un semnal de consolidare a parteneriatului strategic în regiune. [...]
