Știri
Știri din categoria Politică
Prelungirea crizei politice riscă să blocheze decizii administrative și să pună în pericol bani europeni, a avertizat premierul interimar Ilie Bolojan, într-o intervenție la Digi24, unde a legat direct formarea viitorului guvern de existența unei majorități parlamentare funcționale.
Bolojan a susținut că PSD și AUR „au dovedit” că pot forma o majoritate prin declanșarea moțiunii de cenzură, în timp ce PNL, USR și UDMR „nu au probat” că pot constitui, în actuala configurație, o majoritate parlamentară. În această logică, el a spus că responsabilitatea formării unei majorități și a venirii cu soluții revine PSD, pe care îl acuză că „a demolat” fără să pună „nimic în loc” și fără să prezinte soluții „timp de 10 luni”.
Premierul interimar a atras atenția că, pe măsură ce situația politică se prelungește, crește riscul ca România să piardă bani europeni și să rateze accesarea unor împrumuturi mai ieftine, menționând explicit finalul lunii august ca reper pentru acest risc.
„Cu cât se lungește această situație riscul de a pierde bani europeni, sper să nu pierdem granturi, da, să nu accesăm niște împrumuturi mai ieftine spre finalul lunii august e mare.”
În paralel, Bolojan a descris efectul operațional al incertitudinii politice asupra aparatului administrativ: chiar dacă guvernul lucrează, „mașinăria administrativă” nu funcționează „pe pilot automat” și are nevoie de „impulsuri” și „presiune administrativă”. Altfel, spune el, instituțiile tind să amâne decizii, așteptând să vadă „cine vine ministru” și ce schimbări urmează.
Potrivit lui Bolojan, „numele viitorului premier” depinde de capacitatea acestuia de a construi o majoritate în jurul noului guvern, dar și de „realitatea politică” din Parlament. În acest context, el a reiterat că PNL–USR–UDMR nu au demonstrat până acum că pot asigura o majoritate în actuala situație.
Mesajul central al premierului interimar este că blocajul politic nu rămâne doar la nivel de negocieri parlamentare, ci se poate transforma într-un cost concret: întârzieri administrative și risc de pierdere a finanțărilor europene. Din informațiile prezentate, nu rezultă un calendar ferm pentru formarea unei majorități sau pentru desemnarea viitorului premier, însă Bolojan indică presiunea timpului prin referirea la finalul lunii august.
Recomandate
PNL exclude susținerea unui guvern condus de Sorin Grindeanu, ceea ce îngustează opțiunile de majoritate și prelungește incertitudinea politică . Potrivit Antena 3 , premierul interimar Ilie Bolojan a declarat la Digi24 că liberalii nu vor vota un executiv cu Grindeanu premier și a cerut PSD să vină cu o soluție după moțiunea depusă împreună cu AUR, care a declanșat criza. Bolojan a legat miza ieșirii rapide din blocaj de funcționarea administrației în lunile următoare, invocând explicit jaloanele din PNRR (planul de reforme și investiții condiționat de îndeplinirea unor ținte), proiecte care ar trebui reașezate pentru a fi finalizate până la sfârșitul lui august și „toate aspectele legate de creditul pentru apărare”. De ce refuză PNL varianta Grindeanu Întrebat dacă ar vota un guvern condus de Sorin Grindeanu, Bolojan a spus că PNL a decis „fără echivoc” după moțiune să nu mai facă o coaliție cu PSD și că, în consecință, partidul „nu ar trebui să voteze un astfel de premier”. „PNL nu ar trebui să voteze un astfel de premier (Grindeanu - n. red.)” În argumentația sa, Bolojan a susținut că în ciclul electoral trecut coaliția a greșit printr-o guvernare „doar pentru funcții”, fără reforme, și a acuzat „capturarea statului” prin controlul unor instituții și companii „în scopul de a extrage rente”. Presiune pe PSD și scenariul guvernelor minoritare Bolojan a afirmat că, din punct de vedere politic, PSD ar avea responsabilitatea de a forma o majoritate, în condițiile în care moțiunea declanșată împreună cu AUR a dus la căderea guvernului fără a exista, până la acel moment, o soluție alternativă prezentată public. În același timp, a avertizat că, dacă nu se conturează o majoritate, România poate ajunge la guverne minoritare, pe care le consideră mai puțin stabile și mai puțin predictibile decât un executiv sprijinit de o majoritate parlamentară. În acest context, a indicat că, dacă PSD nu reușește să facă guvern, „ceilalți trebuie să-și asume”, menționând PNL, USR și UDMR. Ce urmează: consultări la Cotroceni, fără discuții despre anticipate Premierul interimar a spus că președintele urmează să aibă consultări cu conducerile partidelor și, în funcție de acestea, va veni cu o propunere, pe care o va face publică „la momentul potrivit”. Bolojan a precizat că nu a discutat despre alegeri anticipate, invocând dificultatea mecanismului parlamentar pentru declanșarea acestora. În privința unei eventuale reveniri în fruntea guvernului, Bolojan a declarat că nu s-ar da în lături dacă situația o va cere, dar a insistat că problema de fond rămâne capacitatea de a construi o majoritate și „o filosofie diferită de guvernare”. [...]
USR respinge varianta unui guvern tehnocrat, pe care o consideră un risc de „continuitate” politică neasumată a PSD , iar liderul formațiunii, Dominic Fritz , spune că o astfel de soluție ar putea funcționa ca paravan pentru menținerea influenței la guvernare fără asumare directă, potrivit Mediafax . Într-o intervenție în direct la TVR Info, Fritz a pus sub semnul întrebării legitimitatea și mecanismul de decizie al unui executiv tehnocrat, insistând că, în practică, acesta tot ar avea nevoie de o majoritate parlamentară, dar fără o bază politică explicită. „Un guvern tehnocrat întotdeauna naște întrebarea cum se va forma voința politică într-un astfel de guvern (...) Eu cred că trebuie să avem mare grijă să nu avem un guvern tehnocrat care este doar un paravan pentru ca PSD să rămână la butoane, dar neasumat.” De ce contează: miza asumării politice într-o criză guvernamentală Poziția USR vizează direct scenariile de ieșire din criza politică, în condițiile în care un guvern tehnocrat ar putea oferi, în opinia lui Fritz, doar „aparența” stabilității, fără responsabilitate politică transparentă pentru deciziile luate. Liderul USR a invocat și precedentul din 2015–2016 , când un guvern tehnocrat a fost susținut indirect de partide, dar ulterior criticat chiar de acestea, în timp ce influența politică ar fi rămas, în anumite zone, în interiorul aparatului guvernamental. „Nu ne permitem asta. De aceea, eu, momentan, nu văd cum ar putea să funcționeze ideea unui guvern tehnocrat și, încă o dată, nu vom permite ca un guvern tehnocrat să fie paravanul pentru o continuitate a puterii PSD.” Argumentul USR: transparență și „cine decide ce” Fritz a susținut că, într-un moment de criză, „lucrurile trebuie să fie clare” și „transparente”, astfel încât publicul să înțeleagă cine ia deciziile și cine răspunde pentru ele. El a avertizat asupra riscului ca puterea să fie exercitată informal, prin numiri și influență în instituții și agenții, în timp ce la vârf ar fi „pus pe cineva în vitrină”. „Lumea trebuie să înțeleagă cine decide ce. Să pui pe cineva în vitrină și, în spate (...) să controlezi în continuare tot ceea ce se întâmplă în statul român nu cred că este ceea ce își doresc oamenii.” În final, Fritz a legat discuția despre guvernarea tehnocrată de nevoia unei direcții politice explicite, afirmând că soluțiile care oferă doar stabilitate pe termen scurt pot alimenta instabilități ulterioare. [...]
UDMR respinge ideea unui premier „neutru” și cere o majoritate politică pentru reforme , în condițiile în care Kelemen Hunor susține că viitorul șef al Guvernului trebuie să poată aduce PSD și PNL la aceeași masă, potrivit Mediafax . Întrebat la Antena 3 CNN dacă ar accepta să conducă un guvern format din partidele fostei coaliții și dacă ar putea fi un „liant” între PSD și PNL, liderul UDMR a răspuns: „Mă onorează ce spuneți dumneavoastră, dar avem o problemă. Pe mine mă cheamă Kelemen Hunor. Suntem în România totuși.” De ce contează: semnal împotriva unui guvern tehnocrat Kelemen Hunor a respins explicit varianta unui guvern tehnocrat, argumentând că un executiv fără responsabilitate politică ar fi vulnerabil și nu ar putea duce la capăt reforme dificile, chiar dacă ar putea fi învestit de Parlament. „Nu, în niciun caz. Guvernul tehnocrat poate fi investit (...) doar că un guvern tehnocrat va fi abandonat în prima curbă, fiindcă nu are o responsabilitate politică.” În același context, liderul UDMR a indicat „ Legea salarizării unitare ” drept exemplu de proiect dificil, pentru care spune că nici în coaliție nu s-a găsit încă o soluție. Ce formulă de majoritate vede UDMR Kelemen Hunor a spus că ar încerca refacerea unei majorități care să includă PSD, PNL, USR și UDMR. În paralel, el a afirmat că președintele Nicușor Dan ar trebui să desemneze un premier capabil să aducă PSD și PNL la aceeași masă. Din informațiile disponibile în material, nu sunt prezentate detalii despre un calendar al negocierilor sau despre nume concrete de premier, dincolo de discuția ipotetică în care a fost invocat Kelemen Hunor. [...]
România rămâne cu un guvern interimar fără putere de legiferare, iar președintele Nicușor Dan ia în calcul patru formule de cabinet care ar trebui să treacă rapid de votul Parlamentului, potrivit Economedia . Cele patru scenarii aflate „pe masă”, conform informațiilor citate de Economedia (și atribuite și G4Media), sunt: guvern minoritar în jurul PSD; guvern minoritar în jurul PNL; guvern tehnocrat 100%; guvern cu premier tehnocrat și miniștri politici. Un detaliu relevant din discuțiile de la Cotroceni este că varianta desemnării din nou a lui Ilie Bolojan ca premier „nu a fost analizată”, potrivit surselor citate. Calendarul consultărilor și ținta pentru nominalizarea premierului Șeful statului ar urma să aibă noi consultări cu partidele la Cotroceni joi sau vineri, după încheierea summitului B9 de la București, iar o nouă rundă de discuții este așteptată și săptămâna viitoare. Conform surselor citate, Nicușor Dan ar vrea ca până la finalul lunii mai să aibă o propunere de premier și își dorește ca, în momentul nominalizării, candidatul să aibă deja o susținere agreată în Parlament, astfel încât să poată trece de vot. În același timp, rămâne neclar „cum ar putea avea asigurat votul un guvern minoritar”. De ce contează: blocajul de decizie al executivului interimar Contextul este criza guvernamentală declanșată după ce PSD și AUR au dărâmat prin vot în Parlament guvernul Bolojan. După moțiunea de cenzură , PNL și USR au decis să nu mai facă o coaliție de guvernare cu PSD. În prezent, executivul condus de Ilie Bolojan funcționează interimar, „fără a putea adopta ordonanțe și proiecte de lege”, ceea ce menține un blocaj operațional până la instalarea unui guvern cu mandat deplin. [...]
PSD deschide ușa unui guvern minoritar, semnalând negocieri mai lungi pentru o formulă „stabilă” , potrivit Wall-Street , într-un context în care discuțiile pentru formarea Executivului rămân incerte și pot prelungi perioada de interimat. Sorin Grindeanu , președintele PSD, a spus că preferă o soluție de guvernare „stabilă” în locul uneia „rapide”, chiar dacă asta ar însemna ca negocierile să mai dureze „o săptămână”. Mesajul are miză operațională și economică: întârzierea unei formule cu majoritate clară prelungește impredictibilitatea decizională, într-un moment în care mediul de afaceri urmărește capacitatea viitorului guvern de a funcționa cu sprijin parlamentar consistent. Guvern minoritar: scenariu „care poate fi luat în calcul” Întrebat despre o posibilă formulă de compromis – un guvern minoritar PSD-UDMR – Grindeanu a precizat că nu este varianta pe care și-o dorește, dar a admis că, „în acest moment”, poate deveni un scenariu de lucru. „Dar pare în acest moment că e un scenariu care poate fi luat în calcul. O să vedem şi o să vedem ce ne spune preşedintele.” „Mai bine stabil decât rapid”: PSD acceptă prelungirea negocierilor În ceea ce privește ideea unui „guvern de avarie”, liderul PSD a insistat că prioritatea ar trebui să fie o formulă care să reducă riscul de instabilitate politică. „Mi-aş dori mai degrabă să existe un guvern stabil decât unul rapid, chiar dacă mai stăm o săptămână.” Ce spune Grindeanu despre premier, tehnocrat și consultările de la Cotroceni Grindeanu a mai afirmat că, dacă forurile de conducere ale PSD decid că el ar urma să fie premier într-o formulă cu alte partide, nu va refuza să își asume funcția. Totodată, a arătat că deciziile în partid vor fi luate „lărgit”, fără a avansa o concluzie înainte ca scenariile să fie clarificate. Pe varianta unui premier tehnocrat, Grindeanu a spus că PSD „nu are îngrădiri din perspectiva aceasta”, deși nu este opțiunea pe care partidul și-ar dori-o. În plan politic, liderul PSD a declarat că ar accepta să stea față în față cu președintele PNL, Ilie Bolojan , la consultările de la Palatul Cotroceni, „dacă pentru România se va găsi o soluție potrivită” și cu condiția ca aceasta să însemne refacerea coaliției fără Ilie Bolojan. Grindeanu a menționat și că s-a întâlnit cu ambasadorii statelor membre UE, cărora le-a transmis aceeași preferință pentru un guvern „stabil”. [...]
Președintele Nicușor Dan urmărește să evite o nominalizare de premier care să pice în Parlament , iar la Cotroceni sunt luate în calcul patru formule de guvernare, într-un context în care actualul executiv funcționează interimar și are atribuții limitate, potrivit G4Media . Miza imediată este una de funcționare a statului: sursa arată că Nicușor Dan își dorește ca, în momentul în care face nominalizarea, premierul propus să aibă deja o susținere „agreată” în Parlament, astfel încât să treacă de vot. Totuși, rămâne neclar cum ar putea fi asigurat acest vot în varianta unui guvern minoritar. Ce variante de guvern sunt pe masă Potrivit informațiilor citate, președintele are în acest moment patru scenarii: guvern minoritar în jurul PSD; guvern minoritar în jurul PNL; guvern tehnocrat 100%; guvern cu premier tehnocrat și miniștri politici. În același timp, posibilitatea ca Ilie Bolojan să fie desemnat din nou premier „nu a fost analizată la Cotroceni”, conform surselor citate. Calendarul consultărilor și termenul țintă Șeful statului ar urma să aibă noi consultări cu partidele la Cotroceni joi sau vineri, după terminarea summit-ului B9 de la București. Sursa mai indică faptul că este de așteptat și o nouă rundă de discuții cu liderii politici săptămâna viitoare. Nicușor Dan ar vrea ca până la finalul lunii mai să existe o propunere de premier. Contextul politic și blocajul executivului Criza guvernamentală a fost declanșată după ce PSD și AUR au dărâmat prin vot în Parlament guvernul Bolojan, mai notează sursa. După moțiunea de cenzură , PNL și USR au decis să nu mai facă o coaliție de guvernare cu PSD. În prezent, executivul condus de Ilie Bolojan funcționează interimar, „fără a putea adopta ordonanțe și proiecte de lege”, ceea ce crește presiunea pentru conturarea rapidă a unei majorități sau a unei formule care să treacă de Parlament. [...]
