Știri
Știri din categoria Politică
Președintele Nicușor Dan contestă raportul american care neagă ingerința Rusiei în alegerile prezidențiale din 2024, potrivit Biziday. Reacția vine după un document elaborat de membri ai Comisiei Juridice a Camerei Reprezentanților din SUA, dominată de republicani, care critică Comisia Europeană și face referiri la cazul României în contextul unei dezbateri mai largi despre libertatea de exprimare.
Șeful statului respinge ideea că „nu ar exista dovezi” privind interferențe rusești și susține că acestea au fost semnalate în rapoarte oficiale ale NATO, Uniunii Europene și Guvernului Marii Britanii. În mesajul său, Nicușor Dan argumentează că imixtiunea Moscovei nu s-ar fi limitat la o singură platformă, ci ar face parte dintr-o campanie mai amplă de manipulare, încadrată de președinte drept „război hibrid” (un set de acțiuni care combină propagandă, operațiuni online și presiuni politice pentru a slăbi instituții democratice).
„Imixtiunea malignă a Federației Ruse nu s-a limitat la o singură platformă de social media, ci face obiectul unei ample campanii de manipulare cu scopul de a destabiliza democrațiile europene, demers care se derulează de mulți ani sub forma unui veritabil război hibrid”.
Nicușor Dan mai afirmă că România „nu este subiectul” raportului preliminar al Comitetului Judiciar din Congresul SUA, iar mențiunile despre țara noastră ar fi „strict contextuale”. În plus, spune că referirile la alegerile din 2024 „reflectă doar parțial răspunsul unei singure companii private, platforma TikTok” și „nu reprezintă și nici nu se pot substitui unei evaluări juridice”.
Pe fond, președintele apără decizia Curții Constituționale de anulare a alegerilor, pe care o descrie ca „act juridic” de protecție a ordinii constituționale în fața unei „amenințări asimetrice”, bazat pe evaluările instituțiilor de securitate națională și pe autoritatea CCR. El reamintește că hotărârea s-a sprijinit pe documente care ar indica „fără echivoc” denaturarea egalității de șanse și „vicierea masivă” a campaniei de către un singur candidat, inclusiv prin utilizarea netransparentă și ilegală a tehnologiilor digitale și a inteligenței artificiale, precum și prin finanțare nedeclarată, inclusiv online.
În același mesaj, Nicușor Dan invocă și faptul că TikTok ar fi admis, în rapoarte publice, identificarea proactivă a unor rețele de influență ascunsă și eliminarea unui volum mare de conturi și interacțiuni false, precum și interzicerea unor conturi care imitau candidați la președinție. Concluzia președintelui este că, indiferent de „concluziile tehnice” citate în raportul american, cadrul decizional din România a fost unul intern, constituțional, iar angajamentul față de statul de drept și corectitudinea proceselor electorale „rămâne neclintit” alături de angajamentele față de aliați și parteneri strategici.
Recomandate
Nicușor Dan a cheltuit pe deplasările externe din 2025 cât a costat un singur zbor privat al lui Klaus Iohannis , potrivit Libertatea . Diferența semnificativă în costurile oficiale de transport aerian între cei doi președinți subliniază abordări distincte în gestionarea resurselor publice. Cât a cheltuit președintele Nicușor Dan pe deplasările din 2025 Conform datelor, Nicușor Dan a cheltuit 936.000 de lei pe deplasările externe din 2025. În contrast, un singur zbor de lux al fostului președinte Klaus Iohannis la Paris a costat 900.000 de lei. Această comparație evidențiază o diferență majoră în cheltuielile de transport aerian ale celor doi lideri. Nicușor Dan a ales avionul de transport Spartan, în locul zborurilor private Actualul președinte al României, Nicușor Dan, a optat pentru utilizarea avionului de transport trupe Spartan al Forțelor Aeriene Române pentru vizitele oficiale, spre deosebire de Klaus Iohannis, care a preferat aeronavele de lux închiriate. Excepția a fost o deplasare în SUA, când condițiile meteo au impus utilizarea unui avion privat. „Am ales să folosesc resursele statului într-un mod responsabil, evitând cheltuielile excesive,” a declarat Nicușor Dan. Cheltuielile fostului președinte Klaus Iohannis În perioada 2015-2025, Klaus Iohannis a cheltuit 113,6 milioane de lei pentru 193 de zboruri externe, ceea ce reprezintă o medie de peste 115.000 de euro per deplasare. Cele mai mari cheltuieli au fost înregistrate în ultimii cinci ani de mandat, cu o medie de 180.000 de euro per zbor. Care au fost cele mai scumpe deplasări externe ale lui Klaus Iohannis Anul 2023 a fost cel mai costisitor pentru Klaus Iohannis, cu cheltuieli de 7,3 milioane de euro pentru 26 de deplasări. Aceste cifre subliniază diferențele în abordarea cheltuielilor de transport aerian între fostul și actualul președinte al României. Această comparație între cheltuielile de transport aerian ale celor doi lideri români reflectă nu doar diferențele de stil, ci și abordările distincte în gestionarea fondurilor publice. [...]
Kremlinul neagă că Putin a cerut oligarhilor să finanțeze războiul din Ucraina , potrivit POLITICO , pe fondul presiunilor tot mai mari asupra bugetului Rusiei, după creșterea accelerată a cheltuielilor militare. Negarea a fost transmisă vineri de purtătorul de cuvânt al Kremlinului, Dmitri Peskov, care a respins informațiile potrivit cărora președintele Vladimir Putin le-ar fi cerut celor mai bogați oameni de afaceri ai Rusiei să susțină financiar efortul de război. Consemnează Reuters, citată de POLITICO, că Peskov a spus: „Nu este adevărat că Putin a făcut o astfel de solicitare”. „Acesta a fost în mod absolut inițiativa lui, și nu a președintelui Putin. Deși, desigur, șeful statului a salutat o astfel de inițiativă”, a adăugat Peskov, insistând că banii nu erau destinați războiului. Peskov a explicat că, la o întâlnire recentă cu lideri de afaceri, o persoană ar fi propus pe cont propriu să doneze o „sumă foarte mare” statului, ca inițiativă personală. Tot el a mai spus că mulți dintre cei prezenți și-au construit averile în anii 1990 datorită legăturilor cu statul și ar putea considera acum că au o datorie să contribuie. Dezmințirea vine după relatări publicate inițial de publicația rusă independentă The Bell, care, citând surse anonime, a susținut că Putin ar fi îndemnat antreprenori, cu ușile închise, să ajute la acoperirea unor goluri tot mai mari în finanțele de război și ar fi indicat că Moscova va continua conflictul până când va obține controlul deplin asupra regiunii Donbas din estul Ucrainei. În plan bugetar, POLITICO notează că presiunea crește pe măsură ce costurile invaziei la scară largă continuă să urce: bugetul apărării a crescut cu 42% în ultimul an, la 13,1 trilioane de ruble (130 miliarde de euro). În acest context, ministrul Economiei, Maxim Reșetnikov, a avansat posibilitatea unei noi taxe excepționale pe profiturile companiilor dacă rubla se depreciază, după ce statul a strâns deja circa 320 miliarde de ruble (3 miliarde de euro) dintr-o contribuție unică impusă marilor companii în 2023; guvernul a majorat și taxa pe valoarea adăugată la 22% în ianuarie, pentru venituri suplimentare. [...]
Președintele Nicușor Dan spune că PSD și PNL nu vor să rupă coaliția , potrivit Libertatea . Declarațiile au fost făcute joi, 26 martie, în contextul tensiunilor publice dintre partidele aflate la guvernare. Nicușor Dan a afirmat că disputele din interiorul coaliției sunt „inevitabile și legitime”, dar susține că, în perioada următoare, acestea vor rămâne în zona unor discuții „raționale”. În același timp, președintele a indicat că vede „raționalitate” în fiecare dintre cele patru partide din coaliție. „În discuţiile pe care le-am avut cu toate partidele din coaliţie, dorinţa tuturor este să continue să guverneze împreună”, a răspuns el. Întrebat dacă va chema liderii partidelor la discuții, Nicușor Dan a spus că va face acest lucru „de câte ori e nevoie”, fără să indice un calendar sau o temă precisă pentru eventuale consultări. Președintele a respins și ipoteza desemnării unui premier dintr-o posibilă alianță PSD-AUR sau PNL-AUR, susținând că „nu suntem deloc acolo” și că, în acest moment, nu vede „niciun scenariu” de acest tip. Declarațiile vin pe fondul speculațiilor privind reconfigurări politice, într-un moment în care stabilitatea guvernării rămâne un factor urmărit de mediul economic și de investitori. [...]
Marea Britanie va folosi o fregată germană ca navă-amiral într-o misiune NATO în Atlanticul de Nord , potrivit BILD , care citează publicația britanică „Telegraph” și descrie situația drept un motiv de critică politică la Londra. Conform relatării, decizia vine după ce premierul Keir Starmer a trimis distrugătorul „HMS Dragon” în estul Mediteranei, pentru a proteja un punct de sprijin al RAF în Cipru, în urma unui atac cu drone atribuit Iranului. În consecință, nava care era planificată să fie navă-amiral a unui grup naval permanent al NATO în Atlantic nu a mai fost disponibilă. BILD notează că presiunea asupra flotei britanice este amplificată de disponibilitatea redusă a distrugătoarelor: din șase unități moderne, doar două ar fi în prezent operaționale, iar alte trei se află în șantier din cauza unor probleme persistente la sistemul de propulsie. În acest context, Germania preia rolul de conducere în gruparea NATO, prin fregata „Sachsen”. „Royal Navy nu mai are oficial nave. Incapacitatea guvernului de a gestiona flota este o rușine națională – acum Germania trebuie să ne salveze”, a declarat deputatul conservator Ben Obese-Jecty, citat de BILD. Critici au venit și din partea laburiștilor, potrivit aceleiași surse: președintele comisiei pentru apărare, Tan Dhesi, a avertizat că episodul ar indica „lacune masive” de capacități și de forță de lovire. Din partea germană, misiunea fregatei este descrisă ca având drept obiectiv controlul și protecția rutelor maritime strategice și protejarea infrastructurii critice în Atlanticul de Nord, „potrivit unor surse din marină” citate de BILD. [...]
Reza Pahlavi le-a cerut susținătorilor lui Trump să mizeze pe schimbarea regimului la Teheran , potrivit Al Jazeera , într-un discurs susținut sâmbătă la Conservative Political Action Conference (CPAC) din Texas, pe fondul războiului declanșat de SUA și Israel împotriva Iranului. Pahlavi, fiul ultimului șah al Iranului și o figură proeminentă a opoziției din diaspora, a vorbit în Grapevine, Texas, unde a fost primit cu ovații. El a îndemnat administrația Trump să nu încheie un acord cu Iranul și să urmărească în schimb schimbarea regimului. „Președintele Trump face America măreață din nou. Eu intenționez să fac Iranul măreț din nou.” Declarațiile au venit la o lună de la decizia SUA și Israelului de a lansa războiul împotriva Iranului. Conform articolului, pe măsură ce conflictul intră în a doua lună, cel puțin 1.937 de persoane au fost ucise în Iran și zeci de mii au fost rănite, fără perspective imediate de încetare a luptelor. În sală, o parte dintre participanți au scandat „Trăiască regele!”, iar unii au purtat steaguri cu simbolul „Leul și Soarele”, asociat monarhiei iraniene înlăturate în 1979. În același timp, textul notează că există rezerve în diaspora iraniană față de atacurile SUA-Israel și efectele lor asupra viitorului țării, în timp ce analiștii avertizează că guvernul iranian nu este probabil să se prăbușească și ar putea ieși din conflict mai întărit. Al Jazeera consemnează și diviziunile din dreapta americană privind războiul: deși sondajele indică o opoziție majoritară în rândul electoratului, sprijinul este ridicat în rândul republicanilor. Un sondaj Pew Research Center citat în articol arată că 71% dintre votanții republicani au considerat corectă decizia SUA de a ataca Iranul, în timp ce, per total, 59% dintre alegători s-au opus loviturilor inițiale. În paralel, voci influente precum Tucker Carlson și Steve Bannon au criticat războiul, iar un tânăr activist intervievat de The Associated Press a descris intervenția drept o abatere de la promisiunea „America First”. [...]
PSD o consideră pe Diana Buzoianu „demisă” politic după prima moțiune simplă adoptată , potrivit News.ro , după declarațiile făcute de liderul partidului, Sorin Grindeanu, într-o conferință de presă la Târgoviște. Grindeanu a spus că, din perspectiva PSD, moțiunea simplă adoptată de Parlament împotriva Dianei Buzoianu, ministru al Mediului, echivalează cu o demitere și ar trebui să producă efecte în decizia premierului privind componența Guvernului. „Din punctul de vedere al PSD, doamna Buzoianu a fost demisă la prima moţiune”, a declarat Sorin Grindeanu, sâmbătă, într-o conferinţă de presă susţinută la Târgovişte, după întâlnirea regională Sud Muntenia. În același context, liderul PSD a argumentat că un prim-ministru „responsabil” trebuie să țină cont de semnalele venite din Parlament, fie prin moțiuni simple, fie prin voturile din comisiile de specialitate la audierile miniștrilor propuși. El a susținut că ignorarea unui astfel de vot ar afecta funcționarea coaliției, precizând totodată că PSD nu a cerut ca portofoliul USR să fie redistribuit către alte partide. Grindeanu a invocat și un exemplu din județul Dâmbovița, unde, potrivit afirmațiilor sale, peste 100.000 de oameni ar fi rămas fără apă potabilă de Crăciun, susținând că lipsa de răspuns și gestionarea defectuoasă a situației ar alimenta tensiuni în coaliție și ar putea avea consecințe politice. [...]
