Știri
Știri din categoria Politică
Președintele Nicușor Dan spune că programul SAFE nu poate fi blocat, deoarece există o soluție legislativă de rezervă în Parlament, în cazul în care ordonanța de urgență a Guvernului este afectată de controlul Curții Constituționale, potrivit Mediafax.
Întrebat vineri despre riscul ca programul SAFE să fie blocat după ce ordonanța de urgență a Guvernului Ilie Bolojan – menită să faciliteze semnarea contractelor – a fost atacată la Curtea Constituțională, Nicușor Dan a respins această posibilitate.
„Nu există riscul acesta.”
Șeful statului a adăugat că, pe măsură ce se apropie termenul-limită de 31 mai, „există un back-up în Parlament” și că se poate interveni legislativ „în timp optim”, astfel încât data de 31 mai să nu fie afectată.
Miza imediată este respectarea termenului de 31 mai, menționat de președinte ca reper pentru pașii necesari derulării programului. În acest context, „back-up”-ul invocat înseamnă, practic, o alternativă de reglementare prin Parlament, dacă ordonanța contestată ar întârzia sau ar fi invalidată.
SAFE (Security Action For Europe) este un program al Uniunii Europene prin care România a obținut a doua cea mai mare alocare, de peste 16,6 miliarde euro (aprox. 83 miliarde lei), conform informațiilor prezentate în material. Pentru a atrage banii, România trebuie să selecteze companiile cu care încheie contracte ce trebuie finalizate până la sfârșitul anului 2030.
Potrivit cadrului general descris, finanțarea este sub formă de credite cu dobândă „foarte mică”, de 3%, iar destinațiile menționate includ:
Recomandate
Nicușor Dan condiționează desemnarea premierului de o majoritate parlamentară, ceea ce prelungește calendarul deciziei. În declarații făcute joi, președintele a spus, potrivit HotNews , că după consultările de luni de la Cotroceni nu va exista „un anunț luni seară sau marți dimineață”, iar discuția va începe cu „întrebarea fundamentală”: „care este majoritatea guvernamentală pentru susținerea unui guvern”. Miza, în logica președintelui, este evitarea unui Executiv care intră rapid în blocaj. Nicușor Dan a afirmat că, indiferent de formula discutată – guvern tehnocrat, minoritar sau majoritar – acesta trebuie să aibă susținere în Parlament, altfel „vor fi tensiuni”. Ce înseamnă, practic, „întrebarea fundamentală” Întrebat dacă a renunțat la ideea unui premier tehnocrat, Nicușor Dan nu a dat un răspuns direct, dar a repetat condiția pe care o pune tuturor partidelor chemate la consultări: fiecare trebuie să vină cu o soluție de majoritate. Președintele a legat explicit nominalizarea de capacitatea viitorului guvern de a „repara criza” și a evitat să indice nume sau scenarii punctuale înainte de clarificarea sprijinului parlamentar. Tot în acest context, șeful statului a respins varianta ca AUR să facă parte din viitorul Executiv „pentru a nu avea un guvern minoritar”. Calendarul consultărilor și de ce nu se așteaptă o decizie rapidă Consultările oficiale cu partidele parlamentare sunt programate luni, 18 mai 2026, la Palatul Cotroceni , cu opt grupuri parlamentare invitate pe parcursul zilei. Programul anunțat este: 09:00 – PSD 10:00 – AUR 11:00 – PNL 12:00 – USR 13:00 – UDMR 14:00 – Grupul Parlamentar al Minorităților Naționale 15:00 – S.O.S. România 16:00 – POT Nicușor Dan a indicat că discuțiile ar putea continua marți sau miercuri și cu „ceilalți” din Parlament care nu sunt reprezentați de partidele parlamentare, motiv pentru care nu anticipează un anunț imediat după prima rundă. Context: căderea Cabinetului Bolojan și presiunea pentru stabilitate Consultările au loc după căderea Cabinetului Bolojan, demis de Parlament prin moțiunea de cenzură depusă de PSD și AUR. În acest cadru, președintele a insistat că prioritatea este o majoritate care să susțină guvernul, nu doar o desemnare rapidă. Separat, Nicușor Dan a spus că există „un plan B” în Parlament pentru finalizarea programului SAFE până pe 31 mai, fără a detalia public conținutul acestui „backup”. [...]
Președintele Nicușor Dan a fixat pentru luni consultările cu toate partidele parlamentare pentru desemnarea candidatului la funcția de prim-ministru, un pas procedural care poate debloca rapid formarea unei majorități și, implicit, instalarea unui nou guvern, potrivit news.ro . Administrația Prezidențială arată că invitațiile sunt făcute „în temeiul prevederilor art. 103 alin. (1) din Constituția României”, pentru consultări „privind desemnarea candidatului la funcția de Prim-ministru”, la Palatul Cotroceni . Consultările sunt programate luni, 18 mai 2026, începând cu ora 09:00, și includ toate formațiunile politice reprezentate în Parlament. Programul consultărilor de la Cotroceni 09:00 – Partidul Social Democrat (PSD) 10:00 – Alianța pentru Unirea Românilor (AUR) 11:00 – Partidul Național Liberal (PNL) 12:00 – Uniunea Salvați România (USR) 13:00 – Uniunea Democrată Maghiară din România (UDMR) 14:00 – Grupul Parlamentar al Minorităților Naționale 15:00 – Partidul S.O.S. România (SOS) 16:00 – Partidul Oamenilor Tineri (POT) De ce contează Calendarul stabilit concentrează într-o singură zi discuțiile cu toate partidele parlamentare, ceea ce poate accelera decizia de nominalizare a premierului și, ulterior, negocierile pentru susținerea în Parlament a viitorului executiv. Sursa nu oferă, în acest material, detalii despre nume sau formule de guvernare discutate. [...]
Traian Băsescu pune sub semnul întrebării implicarea Rusiei în anularea alegerilor și susține că decizia ar fi, mai degrabă, „o afacere dâmbovițeană”, în condițiile în care explicațiile publice ale Curții Constituționale nu ar fi invocat explicit un rol al Moscovei, potrivit Adevărul . Fostul președinte, invitat miercuri seară la TVR Info, a legat miza subiectului de felul în care instituțiile statului justifică anularea scrutinului și de capacitatea lor de a susține public, cu probe, o eventuală influență externă. În opinia sa, tema a rămas controversată tocmai pentru că nu există o explicație care să închidă discuția pe baze verificabile. Ce spune Băsescu despre motivarea CCR: „nimic legat de ruși” Băsescu afirmă că argumentele prezentate public de președinta Curții Constituționale au vizat finanțarea și influențele asupra procesului electoral, fără trimitere la Rusia, și că intervenția ar fi urmărit să respingă ideea că anularea s-a bazat pe rapoarte ale serviciilor secrete. „A ieșit doamna președintă a Curţii Constituţionale şi a spus motivele pentru care a anulat alegerea preşedintelui. Erau legate de finanţare, de influenţe şi aşa mai departe. Nimic legat de ruşi. Nimic.” În același registru, fostul șef al statului sugerează că CCR ar fi comunicat decizia ca fiind una „din motive constituționale”, fără ca publicul să fi văzut un document care să indice explicit o influență externă. Raportul promis și disputa de atribuții: „nu e treaba președintelui” Întrebat despre raportul promis de Nicușor Dan, Băsescu spune că prezentarea lui de către președinte ar fi „o mare greșeală” și indică o altă cale: sesizarea Parchetului General și transmiterea documentelor relevante rezultate din discuțiile din CSAT . „Mare greșeală! Eu am spus tot timpul că nu e treaba lui. Dacă eram în locul dânsului (…) chemam procurorul general (…) şi le dădeam (…) procurorului general (…) ia vezi tu dacă e ceva aici.” În logica sa, președintele nu ar trebui să joace rolul unei autorități de investigație, ci să lase instituțiile competente să stabilească dacă există elemente pentru o anchetă penală. „Trebuie să închidă subiectul. (…) Nu-i treaba președintelui.” „Nu ni l-au furat rușii, ni l-am furat noi”: miza politică a explicației Băsescu se declară sceptic că vor apărea „probe” privind implicarea Rusiei și afirmă că subiectul ar fi fost exploatat propagandistic după apariția suspiciunilor, inclusiv prin declarații ale Mariei Zaharova și prin „oameni de influență” din spațiul public. „Nu, ni l-am furat noi. Și nu e prima dată.” Fostul președinte a făcut și o trimitere la PSD, despre care spune că ar avea „năravul” de a interveni în alegeri, invocând ca argument experiența sa din scrutinul prezidențial din 2009, când afirmă că a câștigat în pofida tentativelor de contestare și renumărare. [...]
PNL își închide oficial opțiunea de coaliție cu PSD , iar această poziționare ridică miza consultărilor de la Cotroceni pentru găsirea unei majorități funcționale într-un Parlament fragmentat, potrivit Adevărul . Premierul interimar Ilie Bolojan spune că PNL nu mai poate guverna „cu un partener care a încălcat toate regulile” și că, dacă PSD intră la guvernare, liberalii vor trece în opoziție. Poziția PNL înainte de consultările cu președintele Cu trei zile înaintea consultărilor pe care președintele Nicușor Dan le va avea luni, 18 mai, cu partidele parlamentare pentru formarea viitorului guvern, Bolojan a explicat, într-o intervenție la HotNews , care sunt deciziile asumate de PNL. El a indicat două linii roșii: PNL nu va mai intra într-o coaliție cu PSD; dacă PSD va face parte dintr-o formulă de guvernare, PNL va fi în opoziție. Bolojan a susținut că aceste decizii vin din experiența ultimelor zece luni și a acuzat PSD că a generat criza politică, fără să vină cu soluții în ultimele zece zile. Miza: majoritatea parlamentară și riscul unui nou blocaj În același context, premierul interimar a afirmat că PSD ar fi trebuit „să-și asume responsabilitatea”, inclusiv în privința măsurilor care ar fi redus cheltuielile statului și ar fi vizat administrarea unor companii. În opinia sa, „nu mai e cale de întors” în relația de guvernare cu PSD, invocând lipsa de asumare și încălcarea înțelegerilor. Întrebat despre un posibil guvern condus de un tehnocrat, Bolojan a spus că PNL ar analiza o astfel de propunere, însă a insistat că, dacă PSD ar fi în interiorul unui asemenea executiv, „nu poți să funcționezi”. Ce cere președintele Nicușor Dan la consultări Președintele a transmis că nu își dorește un executiv „care să nască o altă criză” și că întrebarea-cheie pentru partidele chemate la consultări va fi „care este majoritatea” pe care o propun, indiferent dacă se discută despre guvern complet, minoritar sau tehnocrat. Nicușor Dan a mai spus că viitorul guvern trebuie să se sprijine pe o majoritate „prooccidentală”, a exclus sprijinul AUR pentru un guvern minoritar și a repetat că „chestiunea fundamentală este majoritatea parlamentară”. [...]
Președintele Nicușor Dan condiționează desemnarea viitorului guvern de o majoritate parlamentară funcțională , evitând să se pronunțe punctual asupra unei eventuale renominalizări a lui Ilie Bolojan ca premier, pe motiv că nu vrea să numească „un guvern care să nască o altă criză”, potrivit news.ro . Într-o declarație de vineri, întrebat dacă o nouă desemnare a lui Ilie Bolojan ar fi „un experiment”, șeful statului a spus că nu va da „răspunsuri particulare”, ci doar „răspunsuri generale”, iar criteriul enunțat este evitarea unui executiv care ar putea genera instabilitate. „Întrebarea fundamentală” pentru partide: cine face majoritatea Nicușor Dan a indicat că miza discuțiilor politice este conturarea unei majorități care să susțină guvernul, indiferent de formula acestuia (majoritar, minoritar sau tehnocrat). El a descris această întrebare drept „destul de dificilă” în acest moment și a plasat responsabilitatea răspunsului la partide, invocând obligația comună de a guverna. „Indiferent de componenţa guvernului, (...) care este majoritatea parlamentară care susţine acest guvern.” În același registru, președintele a respins abordările bazate pe preferințe declarative, argumentând că orice opțiune trebuie să țină cont de „realitatea parlamentară”. Poziționare față de tensiunile din coaliție și de guvernarea Bolojan Întrebat despre afirmația lui Sorin Grindeanu privind o refacere a coaliției cu PNL, dar fără USR, Nicușor Dan a spus că va asculta toate partidele, „cu condiționările fiecăruia dintre ele”, menținând accentul pe aritmetica parlamentară. Pe tema guvernării din ultimele luni, întrebat dacă PSD ar fi blocat reforme pentru protejarea unor „rețele de sinecuri” și grupuri de interese, președintele a refuzat un răspuns „da sau nu”, motivând că nu vrea să se implice în tensiunile deja existente. A reluat ideea că discuția relevantă este despre „viitor” și despre majoritatea care va susține următorul guvern. Totodată, întrebat de ce ar fi omis să îi mulțumească premierului Bolojan după moțiune, Nicușor Dan a precizat că acesta este încă în funcție și i-a mulțumit pentru activitate. [...]
Refuzul USR de a susține un guvern minoritar cu PSD în centru complică formarea rapidă a unei majorități și prelungește incertitudinea politică , într-un moment în care partidele sunt chemate la consultări pentru conturarea unei formule de guvernare, potrivit Știrile Pro TV . Ministrul interimar al Mediului, Diana Buzoianu (USR), a spus că nu ar vota un guvern minoritar format în jurul PSD, invocând lipsa șanselor pentru „reforme reale” dacă PSD ar avea „toată puterea” în guvern. „Eu nu aş vota. Pentru că nu cred că România are vreo şansă vreodată să iasă din toată această caracatiţă de clientelism care a acaparat-o. (...) Dacă ei vor avea toată puterea într-un guvern, vă dau în scris, garantat, nu există nicio schimbare în bine care va fi resimţită de români. (...) Dar ceva consistent, o reformă reală nu va exista.” Ce formule de guvernare indică Buzoianu și unde vede „șanse” mai mari Întrebată la TVR Info despre varianta unui guvern minoritar în jurul PSD, Buzoianu a respins explicit această soluție. În schimb, ea a afirmat că un guvern minoritar PNL–USR–UDMR ar avea „mai mari șanse” să livreze măsuri bune decât variantele care includ PSD, conform aceleiași surse. Context: Guvernul Bolojan a căzut, urmează consultări la Cotroceni Buzoianu a acuzat PSD că a contribuit la căderea Guvernului Bolojan, dar „fuge de responsabilitate” în privința guvernării. „Deci un parlament a reuşit să creeze o majoritate şi să dea guvernul jos, dar care fuge de guvernare. Acum nu mai vrea să guverneze cu majoritatea pe care a creat-o.” Guvernul Bolojan a fost demis prin moțiune de cenzură, cu 281 de voturi. Luni, președintele Nicușor Dan a chemat partidele parlamentare la consultări, mai notează Știrile Pro TV. [...]
