Știri
Știri din categoria Politică
Președintele Nicușor Dan spune că programul SAFE nu poate fi blocat, deoarece există o soluție legislativă de rezervă în Parlament, în cazul în care ordonanța de urgență a Guvernului este afectată de controlul Curții Constituționale, potrivit Mediafax.
Întrebat vineri despre riscul ca programul SAFE să fie blocat după ce ordonanța de urgență a Guvernului Ilie Bolojan – menită să faciliteze semnarea contractelor – a fost atacată la Curtea Constituțională, Nicușor Dan a respins această posibilitate.
„Nu există riscul acesta.”
Șeful statului a adăugat că, pe măsură ce se apropie termenul-limită de 31 mai, „există un back-up în Parlament” și că se poate interveni legislativ „în timp optim”, astfel încât data de 31 mai să nu fie afectată.
Miza imediată este respectarea termenului de 31 mai, menționat de președinte ca reper pentru pașii necesari derulării programului. În acest context, „back-up”-ul invocat înseamnă, practic, o alternativă de reglementare prin Parlament, dacă ordonanța contestată ar întârzia sau ar fi invalidată.
SAFE (Security Action For Europe) este un program al Uniunii Europene prin care România a obținut a doua cea mai mare alocare, de peste 16,6 miliarde euro (aprox. 83 miliarde lei), conform informațiilor prezentate în material. Pentru a atrage banii, România trebuie să selecteze companiile cu care încheie contracte ce trebuie finalizate până la sfârșitul anului 2030.
Potrivit cadrului general descris, finanțarea este sub formă de credite cu dobândă „foarte mică”, de 3%, iar destinațiile menționate includ:
Recomandate
Pragul de 233 de voturi face inevitabile coalițiile , iar un instrument interactiv arată rapid ce combinații de partide trec, teoretic, de majoritatea necesară pentru învestirea Guvernului, în contextul consultărilor de la Cotroceni, potrivit Mediafax . Președintele Nicușor Dan a început luni o nouă rundă de consultări cu partidele parlamentare înaintea unei noi desemnări pentru funcția de prim-ministru. În acest cadru, „aritmetica parlamentară” devine decisivă: nu este suficient sprijinul politic declarat, ci sunt necesare voturile majorității deputaților și senatorilor pentru ca Guvernul să fie învestit. Ce înseamnă majoritatea în cifre Parlamentul are în prezent 464 de membri, iar pragul majorității este de 233 de voturi. În actuala configurație, niciuna dintre principalele formațiuni nu se apropie singură de acest prag, astfel că orice formulă guvernamentală are nevoie fie de o coaliție, fie de sprijin parlamentar din afara Guvernului. Mediafax indică următoarea distribuție a mandatelor pentru principalele partide: PSD: 126 de mandate (Camera Deputaților + Senat) AUR: 92 PNL: 81 USR: 58 UDMR: 31 Pe lângă acestea, mai există grupul minorităților naționale, UPR, SOS România, PACE – Întâi România și parlamentari neafiliați. De ce „majoritatea pe hârtie” poate să nu ajungă Calculatorul interactiv permite selectarea grupurilor parlamentare și arată instant câte mandate ar avea împreună și dacă depășesc pragul de 233. Publicația precizează însă că este vorba despre o simulare matematică, bazată pe structura actuală a grupurilor. Apartenența la un grup parlamentar nu garantează un vot unitar la învestitură: abținerile, absențele sau voturile diferite de linia partidului pot schimba rezultatul, inclusiv în cazul unei coaliții care, matematic, pare să aibă majoritatea. În acest context, diferența dintre o formulă aflată „la limită” (233) și una cu un avans mai mare poate deveni esențială la votul din Parlament. Consultările și propunerile de premier PSD a mers la consultările de luni de la Palatul Cotroceni cu propunerea ca Sorin Grindeanu să fie desemnat premier, argumentând că, fiind cel mai mare partid din Parlament, are prima opțiune pentru funcția de prim-ministru. În paralel, pe masa președintelui se află și varianta desemnării unui premier independent, susținut de mai multe formațiuni, iar consultările sunt prezentate ca decisive pentru conturarea unei formule care poate strânge cele 233 de voturi necesare. [...]
Premierul desemnat Luca Niculescu pune pe agenda imediată prețurile la energie și protejarea puterii de cumpărare , în timp ce își finalizează programul de guvernare și se pregătește de consultările cu partidele parlamentare, potrivit Wall-Street . Mesajul vine într-un moment în care presiunea facturilor, odată cu apropierea iernii, devine un test de politici publice cu impact direct în economie și în costurile companiilor. Niculescu spune că, dincolo de negocierile politice, caută „soluții pentru echilibrul politic și economic” și pornește de la așteptările populației privind felul în care sunt cheltuiți banii publici și capacitatea de a face față scumpirilor. Într-o postare pe Facebook, citată de Agerpres, acesta a punctat că „facturile nu așteaptă calendarul politic” și că este nevoie de răspunsuri la problema prețurilor la energie. Pe lista de preocupări menționate de premierul desemnat se află: creșterea economică; protecția puterii de cumpărare; măsuri de relansare pentru mediul de afaceri; îmbunătățirea colectării veniturilor publice și atenție la cheltuirea banului public. Program „realist” și consultări cu partidele Niculescu afirmă că România „nu are nevoie să o ia de fiecare dată de la zero”, susținând ideea de continuitate acolo unde politicile funcționează și de corectare a ceea ce nu funcționează. El spune că va ține cont de prioritățile diferite ale partidelor și că rolul său este să le „unească într-un program realist”, pe care intenționează să îl prezinte public după discuții. Desemnarea lui Luca Niculescu ca premier a fost anunțată de președintele Nicușor Dan la finalul consultărilor cu partidele și formațiunile politice reprezentate în Parlament, mai notează publicația. [...]
PSD contestă politic desemnarea lui Luca Niculescu ca premier, ceea ce complică formarea unei majorități și calendarul guvernării , potrivit Agerpres . Președintele PSD, Sorin Grindeanu, a spus că numirea „nu este neconstituțională”, dar partidul se declară „extrem de dezamăgit” de decizia președintelui Nicușor Dan de a nu-i încredința mandatul. Grindeanu a afirmat că, în discuțiile de la Cotroceni, a cerut explicit mandatul de prim-ministru și că se aștepta ca „după patru premieri de dreapta” să existe „șansa celor care au câștigat alegerile”, respectiv PSD. În același timp, liderul social-democrat a insistat că desemnarea lui Niculescu nu încalcă legea sau Constituția. Miza politică: PSD își delimitează poziția față de președinte și de noul premier desemnat În declarațiile de la sediul central al PSD, Grindeanu a respins ideea unor „înțelegeri” între PSD și Nicușor Dan, susținând că astfel de scenarii au fost folosite pentru a „justifica incompetența” și „rezultate dezastruoase”. El a interpretat decizia de desemnare ca dovadă că nu a existat „niciodată vreo înțelegere” între președinte și PSD. Totodată, Grindeanu a spus că nu i-a cerut explicații președintelui pentru faptul că nu a fost desemnat premier. Contextul invocat de Grindeanu: o succesiune de opțiuni „de dreapta” Liderul PSD a enumerat mai multe nume pe care președintele le-ar fi desemnat sau încercat anterior pentru funcția de premier: Ilie Bolojan, Eugen Tomac, Veștea și Siegfried Mureșan, pe care i-a caracterizat drept „de dreapta”. Despre Luca Niculescu, Grindeanu a spus că este „dincolo de vreo culoare politică”. În acest cadru, Grindeanu a concluzionat că, deși situația nu este „în afara Constituției”, în PSD există „dezamăgire” și „un soi de revoltă” față de opțiunea președintelui. [...]
Votul PSD pentru Guvernul Niculescu este condiționat de negocieri și de componența cabinetului , iar partidul își decide poziția în Biroul Permanent Național reunit marți de la ora 14:00, potrivit HotNews . Gheorghe Șoldan, președintele Consiliului Județean Suceava, a spus înaintea ședinței că liderii PSD sunt „dezamăgiți” de desemnarea făcută de președintele Nicușor Dan , deoarece partidul se aștepta ca nominalizarea de premier să fie Sorin Grindeanu, președintele PSD. Șoldan a indicat că o decizie privind votul în Parlament va veni abia după o discuție cu premierul desemnat, Luca Niculescu , pe tema măsurilor și a componenței viitorului cabinet. În același timp, Șoldan a reamintit că PSD are o decizie internă potrivit căreia nu va vota un guvern din care partidul nu face parte, dar a lăsat deschisă evoluția din zilele următoare, în funcție de negocieri. „Nu vom vota în orb”: PSD cere program și echipă înainte de un vot Daniel Zamfir, liderul senatorilor PSD, a transmis că social-democrații nu vor acorda un „cec în alb” Guvernului propus de Luca Niculescu și că vor evalua propunerile acestuia în discuțiile cu partidul. Zamfir a mai afirmat că PSD este dezamăgit de faptul că Nicușor Dan ar fi făcut „a cincea nominalizare” de premier „din zona de dreapta”, menționându-l și pe Ilie Bolojan. Ce urmează: mandat pentru Grindeanu și condiții pentru susținere În ședința BPN, Sorin Grindeanu urmează să le ceară liderilor PSD un mandat pentru negocierile cu premierul desemnat. Surse din partid citate de HotNews spun că Grindeanu va solicita un mandat larg de negociere, similar celui cerut anterior pentru Guvernul Veștea. Potrivit acelorași surse, PSD ar vota greu un executiv tehnocrat, iar susținerea social-democraților ar urma să fie condiționată în negocieri. Contextul imediat este anunțul de luni seară al președintelui Nicușor Dan privind desemnarea lui Luca Niculescu ca premier, după care Sorin Grindeanu a acuzat că nominalizarea „continuă să sfideze matematica parlamentară”. [...]
AUR anunță că nu va vota Guvernul lui Luca Niculescu , poziționare care complică aritmetica parlamentară pentru învestirea noului Executiv, potrivit G4Media . Reacția a venit luni seara, imediat după desemnarea lui Luca Niculescu pentru funcția de prim-ministru. Liderul AUR, George Simion , a transmis într-o postare pe Facebook că formațiunea sa nu va susține cabinetul propus de premierul desemnat. „Luca Niculescu e tot o marionetă. Zero voturi de la AUR! Libertate pentru Călin Georgescu” În aceeași postare, Simion a asociat numelui lui Luca Niculescu steagul Franței, iar lui Călin Georgescu steagul României. Un alt element relevant pentru negocierile politice este că George Simion nu a participat luni la consultările convocate de președintele Nicușor Dan cu partidele parlamentare, mai notează publicația. [...]
UDMR respinge anticipatele și cere folosirea desemnărilor rămase pentru un guvern stabil , într-un moment în care blocajul politic prelungește incertitudinea decizională. Potrivit Mediafax , Kelemen Hunor a spus după consultările de la Palatul Cotroceni că dizolvarea Parlamentului și alegerile anticipate „nu reprezintă o soluție” pentru deblocarea situației. Liderul UDMR susține că președintele Nicușor Dan mai are la dispoziție „cel puțin” două desemnări pentru funcția de prim-ministru și că partidele ar trebui să folosească această perioadă pentru negocieri, în vederea formării unei majorități într-un Parlament pe care îl descrie drept „fragmentat”. De ce miza este evitarea anticipatelor Kelemen Hunor a respins explicit varianta unui nou scrutin, argumentând că acesta nu ar schimba „în mod fundamental” aritmetica parlamentară și ar complica suplimentar ieșirea din impas. „Anticipatele nu rezolvă nimic, absolut nimic. Chiar anticipatele ne încurcă și mai mult.” În același timp, a precizat că, dacă totuși se ajunge la anticipate, UDMR va participa, însă consideră că ele „nu rezolvă problemele țării”. Presiune pentru dialog și compromis între partide În evaluarea sa, înainte de a se lua în calcul dizolvarea Legislativului, șeful statului ar putea încerca noi nominalizări de premier, tocmai pentru a forța partidele să revină la masa negocierilor. „Politica e despre dialog și despre compromisuri.” Contextul impasului: două propuneri de guvern respinse Consultările de la Cotroceni au avut loc după ce fostul premier desemnat nu a reușit să obțină votul de încredere al Parlamentului. Guvernul propus de Siegfried Mureșan a fost respins miercuri, cu 182 de voturi „pentru”, sub pragul de 233 necesar învestirii. Mediafax notează că aceasta a fost a doua propunere respinsă, după ce și propunerea de guvern condusă de Adrian Veștea a picat la vot în luna iunie, situație care a deschis posibilitatea alegerilor anticipate. [...]
