Știri
Știri din categoria Politică
Incidentul cu drona din Galați pune presiune pe viitorul Executiv, după ce europarlamentarul Eugen Tomac – consilier onorific al președintelui Nicușor Dan și vehiculat ca posibil premier – a cerut sancționarea în continuare a Rusiei și a invocat garanțiile UE și NATO, potrivit Libertatea.
Tomac a reacționat vineri, 29 mai, la câteva ore după ce o dronă rusească a căzut pe un bloc de locuințe din Galați, incident descris de publicație drept „cel mai grav” de la începutul războiului declanșat de Rusia în Ucraina, în urmă cu patru ani.
„Este inacceptabilă și revoltătoare acțiunea iresponsabilă a Federației Ruse. Moscova încalcă flagrant în fiecare zi dreptul internațional și duce un război de agresiune care deja a depășit orice limită. România este țară membră a UE și NATO și nu vom tolera niciodată acest tip de provocare”
În același mesaj, el a susținut că Rusia „trebuie și va fi în continuare sancționată” și a legat reacția de sprijinul aliaților.
Conform informațiilor prezentate, drona de fabricație rusească s-a prăbușit în jurul orei 2:00 pe un bloc din Galați. Impactul a fost urmat de o explozie și un incendiu într-un apartament de la etajul 10.
Două persoane – o mamă și fiul ei de 14 ani – au fost rănite ușor, iar clădirea a fost evacuată.
Reacția vine pe fondul crizei politice declanșate după căderea Guvernului Bolojan. Potrivit aceleiași surse, România a intrat în criză pe 20 aprilie, când PSD i-a retras sprijinul politic premierului PNL Ilie Bolojan, iar pe 23 aprilie miniștrii PSD și-au depus demisiile.
Pe 5 mai, moțiunea de cenzură depusă de PSD și AUR a trecut, iar Guvernul a fost demis cu 281 de voturi. În aceeași zi, PNL a anunțat că trece în opoziție, iar președintele Nicușor Dan a spus că „vom avea un nou Guvern într-un termen rezonabil”.
Consultările formale cu partidele parlamentare au început pe 18 mai. Nicușor Dan a vorbit inițial despre șansele unui „premier tehnocrat”, dar ulterior a indicat că discuțiile continuă până la conturarea „unei majorități solide, prooccidentale”. În acest context, publicația notează că există „o mare probabilitate” ca Eugen Tomac să fie varianta de prim-ministru pe care președintele o va propune Parlamentului.
Recomandate
Blocajul politic de peste două luni prelungește incertitudinea privind formarea guvernului , iar președintele Nicușor Dan reia luni consultările cu liderii partidelor pentru a obține o formulă de majoritate și un premier acceptat de coaliție, potrivit Ziarul Financiar . Întâlnirea este programată luni, la ora 9:00, la Palatul Cotroceni. La discuții sunt așteptați Sorin Grindeanu (PSD), Ilie Bolojan (PNL), Dominic Fritz (USR), Kelemen Hunor (UDMR) și Varujan Pambuccian (Grupul Parlamentar al Minorităților Naționale). Miza consultărilor este deblocarea desemnării unui nou prim-ministru, în condițiile în care, potrivit președintelui, „nu văd încă o soluție de majoritate”, iar liderilor li se cere să își asume public variantele pe care le susțin. Contextul crizei și eșecurile anterioare Criza politică durează de mai bine de două luni, după ce PSD a retras sprijinul pentru Guvernul condus de Ilie Bolojan și a depus, alături de AUR, o moțiune de cenzură . Guvernul a fost demis pe 5 mai, moțiunea fiind adoptată în Parlament cu 281 de voturi „pentru”. După căderea guvernului, consultările pentru o nouă majoritate nu au produs până acum un rezultat: prima propunere de premier, Eugen Tomac, nu a strâns sprijinul necesar; ulterior, Nicușor Dan l-a desemnat pe Adrian Veștea (PNL), dar guvernul propus a picat în Parlament, cu 189 de voturi. În episodul desemnării lui Veștea, Ilie Bolojan a acuzat că nominalizarea a fost făcută fără consultarea conducerii PNL și a numit decizia „un act ostil”. Ce urmează: presiune pe partide pentru o majoritate explicită Pentru luni, președintele a anunțat că vrea ca fiecare lider să spună care este „soluția de majoritate” pe care o vede și să o comunice public, pe fondul lipsei unei formule agreate care să treacă de votul Parlamentului. În spațiul public, Alexandru Nazare este „numele cel mai vehiculat” pentru funcția de prim-ministru, însă publicația notează că nu este încă stabilit cu cine se va merge mai departe și dacă PSD sau PNL vor accepta un compromis. [...]
Schimbul de acuzații PSD–PNL ridică riscul de prelungire a crizei politice și întârzie formarea unui guvern , în condițiile în care, potrivit Antena 3 , cu o zi înaintea consultărilor de la Cotroceni cele două partide își atribuie reciproc responsabilitatea pentru blocajul care durează de peste două luni. Președintele Nicușor Dan a convocat pentru luni consultări informale cu liderii partidelor din fosta coaliție. Pe masa discuțiilor ar fi, conform aceleiași surse, varianta unui „guvern de armistițiu”, fie tehnocrat, fie mixt (miniștri politici și tehnocrați). În paralel, tonul public al liderilor PSD și PNL a rămas conflictual, semn că negocierile pornesc cu un deficit de încredere. PSD: atac la PNL pe tema datoriei și a „reformelor” din sectorul public Președintele PSD, Sorin Grindeanu , a criticat PNL într-o postare pe Facebook, folosind formula „brătienii second-hand”. În același mesaj, el a acuzat că liberalii „se țin legați de scaune” și a legat situația politică de costuri bugetare și efecte economice. „Asta în timp ce se țin legați de scaune în frunte cu un premier demis cu 281 de voturi care va îndatora România cu 25 de miliarde lei mai mult în acest an decât a făcut-o Marcel Ciolacu în 2024. 900 de euro împrumutați pe oră. 165 de locuri de muncă pierdute în fiecare zi. Și 70 de firme care dau zilnic faliment.” Grindeanu a susținut și că PNL vorbește despre reforme, dar că „Guvernul Bolojan” ar fi tăiat posturi în sectorul public, indicând ca exemplu Educația și menționând „15 mii de posturi” eliminate. Tot el a afirmat că măsurile privind companiile de stat (reduceri de indemnizații și de membri în consiliile de administrație) ar fi fost incluse în „pachetul doi” și „lucrate” de PSD, prin Radu Oprea. PNL: „rupt definitiv de PSD” și mesaj către președinte înainte de consultări De cealaltă parte, președintele PNL Iași, Alexandru Muraru , a transmis că liberalii nu vor deveni „colacul de salvare” al PSD și că partidul este „rupt definitiv” de social-democrați, respingând scenariul refacerii colaborării. „Nu ne cereți să salvăm PSD. Pe români nu îi interesează viitorul PSD (s-a văzut asta din ultimele sondaje), și cu atât mai puțin pe noi.” Muraru a cerut „claritate politică” și a respins „combinații de culise” sau „formule artificiale”, susținând că discuțiile de luni trebuie să fie „cu privirea la viitor”. În același context, el a afirmat că o luptă „onestă” împotriva extremismului s-ar fi putut face „doar alături de PNL” și a susținut că „AUR este copilul născut din PSD”. Ce urmează la Cotroceni Consultările informale convocate de președintele Nicușor Dan au loc luni, după mai mult de două luni de criză politică, iar în discuție ar fi o formulă de guvern „de armistițiu”, tehnocrată sau mixtă. În acest moment, din informațiile prezentate de sursă, nu este indicat un acord între partide, iar escaladarea publică a disputelor sugerează negocieri dificile pentru o majoritate funcțională. [...]
PSD respinge ideea suspendării președintelui, ceea ce reduce șansele ca demersul AUR să strângă majoritate în Parlament , potrivit Agerpres . Președintele PSD, Sorin Grindeanu , a spus că „nu identifică la acest moment motive constituționale” pentru suspendarea președintelui Nicușor Dan și că nu vede „nici o majoritate” care să susțină o astfel de acțiune. Declarațiile au fost făcute la România TV , unde Grindeanu a insistat că, din perspectiva PSD, nu există o bază constituțională „care să stea în picioare” pentru declanșarea procedurii. El a adăugat că a fost adversar politic al lui Nicușor Dan și că l-a votat o singură dată, „în turul doi anul trecut”, dar că asta nu schimbă evaluarea privind lipsa motivelor de suspendare. În același context, liderul PSD a sugerat că inițiativa ar ține mai degrabă de ambiții politice, menționând că ar exista „dorința unora de a fi ei președinți”. Întrebat la cine se referă, i-a indicat pe George Simion, Călin Georgescu și Ilie Bolojan. Context: AUR a decis pe 1 iulie să înceapă procedura AUR a anunțat pe 1 iulie demararea procesului de suspendare a președintelui Nicușor Dan și începerea procedurilor pentru organizarea alegerilor anticipate, potrivit unui comunicat al formațiunii, mai notează Agerpres. Decizia a fost luată de Consiliul Național de Conducere al partidului, într-o ședință extraordinară la Alexandria (județul Teleorman), unde cei 135 de membri prezenți au votat în unanimitate. Printre motivele invocate de AUR se numără: „excluderea unei părți importante dintre români din luarea deciziilor care privesc viitorul României”; „refuzul privind nominalizarea celei de-a doua propuneri de prim-ministru, așa cum este constituțional”. De ce contează: fără o majoritate, suspendarea rămâne improbabilă Poziția exprimată de Grindeanu indică faptul că, cel puțin în acest moment, AUR nu are un sprijin evident pentru a construi o majoritate parlamentară în favoarea suspendării. În lipsa unei astfel de majorități, demersul rămâne mai degrabă un instrument de presiune politică decât o procedură cu șanse imediate de finalizare. [...]
Președintele Nicușor Dan leagă sprijinul pentru apărarea Ucrainei de protejarea rutelor comerciale din Marea Neagră , afirmând că investițiile în securitatea Kievului sunt, implicit, investiții în securitatea României, potrivit news.ro . Declarațiile au fost făcute luni seară, după reuniunea „ Coaliției de Voință ”, găzduită la Paris de președintele Franței, Emmanuel Macron. În mesajul publicat pe X, șeful statului a spus că discuțiile dintre membrii coaliției au reconfirmat necesitatea ca Europa și partenerii săi „să rămână implicați” în construirea unui cadru de garanții de securitate pentru Ucraina, cu obiectivul unei încetări a focului și, ulterior, al unei „păci juste, durabile și sustenabile”. Nicușor Dan a adăugat că România va continua să acționeze „ca un aliat responsabil și un partener de încredere” pentru acest obiectiv. Marea Neagră, prioritatea imediată invocată de România Nicușor Dan a indicat explicit că „prioritatea noastră imediată rămâne asigurarea libertății de navigație și protejarea rutelor comerciale din Marea Neagră”, plasând astfel discuția despre securitatea regională și comerț în centrul poziției României. Sprijin pentru Ucraina și atenție „specifică” pentru R. Moldova În același context, președintele a reiterat că sprijinul pentru Ucraina are o componentă directă de securitate pentru România și că Ucraina trebuie să poată negocia pacea „dintr-o poziție de forță”. Totodată, el a spus că a pledat, „ca de fiecare dată”, pentru acordarea unei atenții specifice securității Republicii Moldova și a salutat participarea acesteia, în premieră, la reuniunea coaliției, precum și „aderarea începând de azi” la acest format. [...]
Ilie Bolojan spune că, fără un acord între partidele parlamentare pentru învestirea unui nou guvern, România ar putea ajunge la alegeri anticipate în toamna acestui an sau în primăvara lui 2027 , potrivit Agerpres . Mesajul ridică miza crizei politice dincolo de negocierile pentru o majoritate, cu potențiale efecte asupra calendarului legislativ și a deciziilor cu impact bugetar. Bolojan, premier interimar și președinte al PNL, a declarat la B1TV că anticipatele devin o opțiune atunci când „nu e posibilă funcționare într-o formulă cât de cât stabilă a unui guvern” pe baza actualei configurații parlamentare. El a invocat faptul că, în Europa, această soluție a fost folosită în mod repetat, dar a avertizat că exemplul Bulgariei – cu mai multe rânduri de alegeri fără schimbări decisive – nu ar fi „cel mai bun model”, menționând totodată că vecinii „nu au avut situația noastră bugetară” și nu au fost nevoiți să facă „corecții puternice”. Anticipatele, condiționate de blocajul politic și de mecanismele parlamentare Liderul liberalilor a spus că scenariul anticipatelor trebuie luat în calcul dacă „nu se va găsi înțelepciunea și responsabilitatea” pentru ieșirea din blocaj. În același timp, a indicat că există discuții și interpretări legate de mecanismele necesare pentru organizarea alegerilor, inclusiv dacă ar fi nevoie de modificări legislative sau dacă ar fi suficient un acord politic. „Dacă nu se va găsi înțelepciunea și responsabilitatea pentru a ieși din această situație, pe care nu noi am creat-o, aceasta a fost creată ca urmare a moțiunii depusă de PSD, atunci, în mod evident, nu se va putea elimina o astfel de analiză cu privire la organizarea unor alegeri.” Întrebat dacă anticipatele ar putea avea loc înainte de finalul acestui an, Bolojan a spus că nu poate avansa un termen ferm, dar a indicat drept repere „toamna acestui an” și „primăvara anului viitor”, în funcție de evoluția negocierilor. Legătura cu PNRR și riscul de a pierde bani În aceeași intervenție, Bolojan a conectat criza politică de voturile pe proiectele legate de PNRR, sugerând că blocajul poate avea consecințe directe asupra accesării fondurilor. El a avertizat că România nu ar trebui să ajungă să „piardă niște sume importante” din cauza calculelor politice. „Sper să nu ajungem să îi pedepsim, practic, pe toți românii, pierzând niște sume importante, pentru că anumite calcule nu ne ies.” În lipsa unei înțelegeri pentru formarea unui guvern, perspectiva anticipatelor rămâne, în această etapă, un scenariu „de luat în calcul”, fără un calendar asumat, dar cu implicații directe pentru stabilitatea decizională și pentru agenda legislativă asociată PNRR. [...]
Consultările de la Cotroceni nu au produs o soluție de deblocare a crizei guvernamentale , iar PSD susține că discuțiile au avut o „tonalitate mai jos”, fără să se contureze însă un acord, potrivit Mediafax . Declarațiile au fost făcute luni, la finalul discuțiilor de la Palatul Cotroceni. Sorin Grindeanu a spus că președintele „a încercat să vadă dacă s-au schimbat pozițiile, dacă au apărut nuanțe”, dar că nu s-a ajuns la o soluție pentru deblocarea crizei. „Eu spun că azi a fost o tonalitate mai jos, dar nu s-a degajat o soluție.” Grindeanu a mai precizat că „nu s-a discutat azi niciun nume” de posibil premier, ceea ce indică faptul că negocierile nu au intrat în etapa unei propuneri concrete de conducere a viitorului guvern. Cine a participat la întâlnirea de la Cotroceni Potrivit informațiilor publicate, Nicușor Dan s-a întâlnit la Palatul Cotroceni cu: Sorin Grindeanu (PSD), Ilie Bolojan (PNL), Dominic Fritz (USR), Kelemen Hunor (UDMR), Varujan Pambuccian (liderul Grupului Parlamentar al Minorităților Naționale). Întâlnirea a durat două ore, iar la final ceilalți lideri politici nu au făcut declarații publice. [...]
