Știri
Știri din categoria Politică
Incidentul cu drona din Galați pune presiune pe viitorul Executiv, după ce europarlamentarul Eugen Tomac – consilier onorific al președintelui Nicușor Dan și vehiculat ca posibil premier – a cerut sancționarea în continuare a Rusiei și a invocat garanțiile UE și NATO, potrivit Libertatea.
Tomac a reacționat vineri, 29 mai, la câteva ore după ce o dronă rusească a căzut pe un bloc de locuințe din Galați, incident descris de publicație drept „cel mai grav” de la începutul războiului declanșat de Rusia în Ucraina, în urmă cu patru ani.
„Este inacceptabilă și revoltătoare acțiunea iresponsabilă a Federației Ruse. Moscova încalcă flagrant în fiecare zi dreptul internațional și duce un război de agresiune care deja a depășit orice limită. România este țară membră a UE și NATO și nu vom tolera niciodată acest tip de provocare”
În același mesaj, el a susținut că Rusia „trebuie și va fi în continuare sancționată” și a legat reacția de sprijinul aliaților.
Conform informațiilor prezentate, drona de fabricație rusească s-a prăbușit în jurul orei 2:00 pe un bloc din Galați. Impactul a fost urmat de o explozie și un incendiu într-un apartament de la etajul 10.
Două persoane – o mamă și fiul ei de 14 ani – au fost rănite ușor, iar clădirea a fost evacuată.
Reacția vine pe fondul crizei politice declanșate după căderea Guvernului Bolojan. Potrivit aceleiași surse, România a intrat în criză pe 20 aprilie, când PSD i-a retras sprijinul politic premierului PNL Ilie Bolojan, iar pe 23 aprilie miniștrii PSD și-au depus demisiile.
Pe 5 mai, moțiunea de cenzură depusă de PSD și AUR a trecut, iar Guvernul a fost demis cu 281 de voturi. În aceeași zi, PNL a anunțat că trece în opoziție, iar președintele Nicușor Dan a spus că „vom avea un nou Guvern într-un termen rezonabil”.
Consultările formale cu partidele parlamentare au început pe 18 mai. Nicușor Dan a vorbit inițial despre șansele unui „premier tehnocrat”, dar ulterior a indicat că discuțiile continuă până la conturarea „unei majorități solide, prooccidentale”. În acest context, publicația notează că există „o mare probabilitate” ca Eugen Tomac să fie varianta de prim-ministru pe care președintele o va propune Parlamentului.
Recomandate
PSD cere instalarea rapidă a unui guvern funcțional pentru decizii în apărare , după incidentul cu drona de la Galați , și solicită partidelor să oprească „confruntările interne”, potrivit News . Mesajul vine pe fondul acuzațiilor politice legate de legislația SAFE și de capacitatea României de a reacționa la astfel de incidente. În comunicatul citat, PSD condamnă „încălcarea inacceptabilă a suveranității României” de către Federația Rusă și cere o reacție politică unitară, argumentând că „agresorul este Federația Rusă”, iar partidele ar trebui să lase deoparte „orgoliile politice” pentru a reduce „urgent riscurile de securitate” la care sunt expuși cetățenii. Disputa pe legislația SAFE și sesizarea la CCR PSD respinge și condamnă declarațiile premierului demis Ilie Bolojan și ale unor reprezentanți USR, care au invocat sesizările la Curtea Constituțională privind legislația SAFE ca motiv pentru „pasarea” responsabilității în cazul „eșecului sistemului de apărare” evidențiat de incidentul de la Galați. Formațiunea susține că sesizarea Curții Constituționale de către președintele Camerei Deputaților privind OUG 38/2026 a urmărit eliminarea unor „incertitudini legislative” generate de modul de emitere a ordonanței și de prevederi fără legătură cu instrumentul SAFE sau cu PNRR. În plus, PSD afirmă că demersul ar accelera pronunțarea CCR în termenul legal de 20 de zile, termen care „nu existau” în cazul unei sesizări a Avocatului Poporului. Miza: decizii rapide și conducere „profesionistă” în apărare Potrivit PSD, incidentul de la Galați a scos la iveală „carențe grave” în sistemul de apărare națională, care ar necesita decizii și acțiuni rapide. În acest context, partidul cere formarea rapidă a unui guvern funcțional care să numească „profesioniști” în structurile de conducere ale sistemului de apărare. PSD mai afirmă că a susținut în Parlament actele normative necesare pentru accesarea cât mai rapidă a fondurilor europene destinate creșterii capacității de apărare și transmite că este pregătit să sprijine instalarea rapidă a unui guvern „funcțional și responsabil”, care să asigure funcționarea eficientă a statului și a instituțiilor din securitatea națională. Context: contracte de apărare și acuzații de întârzieri Reacția PSD vine după un discurs al premierului interimar Ilie Bolojan, la Chișinău, în care acesta a criticat contestațiile privind legislația referitoare la atacarea dronelor pe timp de pace în spațiul aerian și a spus că România semnează contracte pentru capacități de apărare solicitate de Armată, „în valoare de aproximativ 10 miliarde de euro (aprox. 50 miliarde lei)”, cu livrări până cel mai târziu în 2030. Separat, Adevărul relatează că incidentul a implicat prăbușirea unei drone peste un bloc din Galați, urmată de explozie și incendiu, și citează informații potrivit cărora Ministerul Apărării ar fi indicat că drona era de tip Geran 2, cu persoane rănite transportate la spital. Aceste detalii nu apar în materialul News. [...]
România cere NATO accelerarea transferului de capabilități anti-dronă după ce o dronă rusească s-a prăbușit pe un bloc din Galați, iar Ministerul Afacerilor Externe anunță că pregătește un răspuns diplomatic la ceea ce numește o încălcare gravă a dreptului internațional și a spațiului aerian românesc, potrivit Mediafax . MAE califică incidentul drept „o escaladare gravă și iresponsabilă” din partea Federației Ruse și spune că România a informat aliații și secretarul general al NATO despre circumstanțe, solicitând măsuri pentru accelerarea transferului de capabilități anti-dronă în România. „România va lua măsurile diplomatice necesare de răspuns la această gravă încălcare a dreptului internațional și a spațiului său aerian. România a informat Aliații și Secretarul General al NATO asupra circumstanțelor și a solicitat măsuri pentru accelerarea transferului de capabilități anti-dronă în România.” Ce s-a întâmplat la Galați Conform informațiilor transmise, o dronă implicată în bombardarea unor infrastructuri din Ucraina s-a prăbușit pe acoperișul unei locuințe din Galați, provocând un incendiu. Două persoane au fost rănite ușor, iar clădirea a fost evacuată. Reacția autorităților și implicațiile de securitate MAE afirmă că Federația Rusă „continuă să fie un stat agresor” și susține că poartă „responsabilitatea directă” pentru astfel de acțiuni, anunțând că România va acționa „cu fermitate maximă” pentru creșterea presiunii internaționale asupra Moscovei, în vederea unei încetări „imediate și cuprinzătoare” a focului. În paralel, în momentul în care dronele rusești au apărut pe radar, avioane și un elicopter aparținând Ministerului Apărării Naționale au fost ridicate de la sol, mai notează sursa. [...]
AUR acuză lipsa de transparență în achizițiile de apărare după incidentul cu drona din Galați , susținând că regimul aflat la putere a cheltuit 10 miliarde de euro (aprox. 50 miliarde lei) „fără transparență și fără licitație”, fără să doteze armata cu drone și sisteme antidrone, potrivit news.ro . Formațiunea leagă cazul de la Galați de modul în care sunt făcute achizițiile militare și cere alegeri anticipate. Într-un comunicat, AUR afirmă că „responsabilitatea tragediei de la Galați”, unde o dronă a lovit un bloc de locuințe și s-au înregistrat răniți și pagube materiale, „aparține pe deplin regimului aflat la putere”. Partidul susține că puterea ar fi încercat să transfere vina către opoziție și reclamă că securitatea națională ar fi fost „subminată grav” prin „iresponsabilitate și incompetență”. Achiziții militare: 10 miliarde euro fără licitație, dar fără capabilități anti-dronă, susține AUR AUR argumentează că nevoia de drone și antidrone era evidentă de ani de zile, invocând exemple din conflicte recente (inclusiv atacurile cu drone asupra infrastructurii petroliere din Arabia Saudită și războiul din Nagorno-Karabah). În acest context, formațiunea acuză că, deși ar fi existat achiziții militare de 10 miliarde de euro (aprox. 50 miliarde lei) „fără transparență și fără licitație”, armata nu ar fi fost înzestrată cu dotări specifice apărării antiaeriene împotriva dronelor. Partidul mai afirmă că motivația acestor achiziții nu ar fi fost apărarea națională, ci „acordarea de favoruri unor state străine”, și introduce posibilitatea unor „suspiciuni rezonabile” privind fapte din zona corupției, pe fondul procedurilor discreționare invocate. Totodată, AUR pune sub semnul întrebării relevanța unor contracte menționate în comunicat, inclusiv pentru vehicule blindate de luptă pentru infanterie de la Rheinmetall, în valoare de 3,3 miliarde euro (aprox. 16,5 miliarde lei), și pentru nave de patrulare și de scafandri comandate de la aceeași companie, în raport cu amenințarea dronelor. Programul SAFE și disputa pe legea doborârii dronelor În comunicat, AUR susține că regimul ar intenționa să cheltuiască „peste 12 miliarde euro” (aprox. 60 miliarde lei) împrumutați din programul SAFE, tot „fără licitație și fără transparență”, iar pentru achizițiile de drone ar fi fost alocată „o sumă derizorie” față de totalul din SAFE. Pe plan legislativ, AUR respinge acuzațiile că ar fi blocat cadrul pentru doborârea dronelor pe timp de pace. Formațiunea afirmă că proiectul de lege a ajuns în Parlament în februarie 2025, deși ar fi fost inclus în programul de guvernare al Guvernului Ciolacu, și cere PSD și PNL să explice de ce nu ar fi promovat actul normativ timp de „un an și opt luni”. AUR mai spune că a votat împotrivă în februarie 2025 pe motiv că textul era „prost scris”, cu „confuzii” privind comanda străină, care ar fi putut afecta suveranitatea națională. AUR cere așteptarea expertizei și invocă riscul de politizare a anchetei Formațiunea afirmă că nu va indica un stat responsabil înainte de finalizarea cercetării la fața locului și a raportului de expertiză, invocând și faptul că procurorii au deschis un dosar penal. În acest context, AUR susține că acuzațiile „politico-ideologice” ar putea fi interpretate ca un amestec al politicienilor în cercetarea penală. Miza politică: alegeri anticipate AUR leagă incidentul de la Galați de o „criză de securitate” care, potrivit comunicatului, are loc „în timp ce România nu are guvern” și cere plecarea actualului regim, considerat „un pericol existențial pentru România”. Soluția indicată de partid este organizarea de alegeri anticipate. [...]
Atacul cu dronă de la Galați reaprinde disputa politică despre cadrul legal de apărare aeriană , după ce AUR a acuzat public „lipsa de reacție” a autorităților, deși partidul a votat în 2025 împotriva legii care permite Armatei să doboare drone ce intră pe teritoriul României, potrivit HotNews . George Simion a condamnat atacul din noaptea incidentului și a acuzat „incompetența” guvernanților într-o postare pe Facebook. În mesajul său, notează publicația, nu apare cuvântul „Rusia”. Deputata AUR Ramona Ioana Bruynseels a criticat, la rândul ei, autoritățile pentru lipsa de reacție în cazul dronei rusești care a căzut peste un bloc din Galați, susținând că problema nu ține de capacitatea piloților, ci de „instrumentele” disponibile. În același comunicat, Bruynseels a invocat și un exemplu din Estonia, unde „un pilot român a doborât o dronă rusească” în cadrul misiunii NATO de Poliție Aeriană din statele baltice. Votul din 2025 și contestarea la CCR Contextul politic al reacțiilor AUR este legat de votul din februarie 2025, când AUR, POT și SOS România au votat împotriva legii care autoriza Armata să doboare dronele care intră pe teritoriul României. Potrivit Digi 24 , proiectul a trecut în Camera Deputaților cu 196 de voturi „pentru”, 99 „împotrivă” și două abțineri, iar voturile contra au venit astfel: 55 de la AUR; 24 de la SOS România; 20 de la Partidul Oamenilor Tineri (POT). În același episod legislativ, George Simion „nu a votat atunci deloc”, mai arată HotNews. Ulterior, cele trei partide au atacat legea la Curtea Constituțională , însă CCR a respins sesizarea, iar legea a fost promulgată de președintele României. Ce spun MApN și un fost șef al Armatei despre incident Pe fondul întrebărilor privind reacția militară, MApN și un fost șef al Armatei Române au explicat de ce nu a fost doborâtă drona care a lovit blocul din Galați, conform materialelor HotNews pe acest subiect (linkuri în articolul sursă). Reacții politice: acuzații de „pericol” pentru securitatea națională După decizia CCR, Crin Antonescu (candidat PNL-PSD la alegerile prezidențiale, la acel moment) l-a acuzat pe Simion că a pus în pericol securitatea națională prin contestarea legii. „Curtea Constituțională a respins contestația lui Simion și a dat undă verde legii care permite armatei române să doboare dronele rusești care încalcă spațiul nostru aerian. Simion a atacat această lege. A pus în pericol securitatea națională, făcând astfel jocul Rusiei”, a scris Crin Antonescu pe Facebook. [...]
Europarlamentarul Victor Negrescu cere ca incidentul dronei de la Galați să ajungă pe agenda Parlamentului European , pentru a crește presiunea asupra instituțiilor UE în vederea unor măsuri mai rapide de protecție la granițele Uniunii, potrivit Mediafax . Într-un mesaj publicat vineri pe Facebook, Negrescu afirmă că includerea cazului în dezbaterile Parlamentului European ar trebui să ducă la „mai multă protecție, mai multă coordonare și mai multă implicare europeană” pentru România și regiune. „Nu putem aștepta următorul incident pentru a acționa. Am solicitat, în acest sens, ca acest grav incident să fie inclus pe agenda dezbaterilor Parlamentului European pentru a pune presiune pe instituțiile europene să acționeze mai rapid și mai eficient.” Presiune pe autoritățile române, după răniții din Galați Europarlamentarul le cere „celor responsabili” să ofere „explicații coerente” pentru faptul că statul român „nu a reușit să îi protejeze” pe cei doi cetățeni răniți în urma exploziei unei drone rusești Geran-2, care s-a prăbușit pe un bloc de locuințe din Galați. Negrescu condamnă incidentul și susține că nu mai este vorba despre un risc teoretic, ci despre persoane rănite „pe teritoriul suveran al României”, solicitând decidenților guvernamentali să identifice soluții concrete pentru protejarea populației. Ce măsuri spune că a cerut la nivel european Negrescu afirmă că, de la începutul războiului, a solicitat instituțiilor UE măsuri de protecție, între care: monitorizare mai rapidă și mai eficientă la granițele UE; sprijin european pentru comunitățile afectate; accelerarea implementării Hub-ului European de Securitate Maritimă la Marea Neagră, pentru monitorizare permanentă, avertizare timpurie și coordonare mai bună a răspunsului; o prezență europeană mai puternică în regiunea Mării Negre; investiții suplimentare în securitatea infrastructurilor critice. În mesajul său, europarlamentarul susține că incidentul de la Galați indică o problemă de securitate care depășește nivelul național și ține de responsabilitatea europeană privind protecția cetățenilor UE. [...]
Incidentul cu drona de la Galați reaprinde disputa politică despre securitate și apărare , după ce Dominic Fritz (USR) a legat explicit atacul de „războiul Rusiei” și a invocat inclusiv programul european SAFE , în timp ce George Simion (AUR) a condamnat atacul fără să menționeze Rusia, potrivit Wall-Street . Declarațiile vin după ce o dronă s-a prăbușit vineri dimineață pe un bloc din Galați, impact urmat de o explozie și izbucnirea unui incendiu. Două persoane au fost rănite ușor, iar alte două au suferit atacuri de panică. Fritz: amenințarea Rusiei „nu mai trebuie minimalizată” Dominic Fritz, președintele USR, a spus că „războiul Rusiei este real” și că afectează direct România, cerând ca amenințarea să nu mai fie tratată cu superficialitate. În mesajul citat de Agerpres, Fritz a descris acțiunile Moscovei ca parte a unui „război hibrid”, purtat atât cu mijloace militare, cât și prin instrumente digitale și psihologice. „Se numeşte război hibrid pentru că Rusia îl duce şi cu drone, şi cu boţi, şi cu atacuri fizice, şi cu atacuri psihologice asupra populaţiei.” „Trei adevăruri” și miza programului SAFE Fritz a formulat „trei adevăruri” pe care le leagă de incidentul de la Galați: „Cine nu poate spune «Rusia e agresorul» este complice”; „Programul SAFE, care include capacităţi anti-drone, ne protejează. Cine îl blochează este complice”; „Apărarea Ucrainei este apărarea noastră”. În această cheie, mesajul USR mută discuția de la reacția punctuală la incident către decizii de politică de securitate și apărare, inclusiv sprijinul pentru capabilități antidrone. Simion: condamnă atacul, dar atacă autoritățile Într-o postare separată pe Facebook, George Simion a condamnat atacul, însă și-a concentrat mesajul pe criticarea conducerii actuale și pe cererea ca „un guvern legitim” să preia conducerea. Liderul AUR nu a menționat Rusia în reacția sa, potrivit aceleiași surse. Simion a susținut că autoritățile ar fi fost în stare să dea vina pe AUR „chiar și pentru drona din noaptea asta” și a reluat o temă din dezbateri anterioare privind doborârea dronelor. În final, a legat condamnarea atacului de acuzații de „incompetență” și „impostură” la adresa actualilor conducători. [...]
