Știri
Știri din categoria Politică
Întâlnirea Bolojan–Dan de la Cotroceni deschide etapa consultărilor pentru un nou Guvern, după ce Cabinetul a fost demis prin moțiune de cenzură, un pas care prelungește perioada de interimat și menține incertitudinea asupra calendarului politic cu efecte directe asupra deciziilor administrative și economice. Potrivit Libertatea, Ilie Bolojan a ajuns joi seară la Palatul Cotroceni pentru discuții cu președintele Nicușor Dan.
Bolojan, demis din funcția de premier prin moțiune de cenzură, spusese cu o zi înainte că a vorbit cu șeful statului înainte de votul din Parlament și că „în mod sigur” vor urma consultări în zilele următoare. El a mai precizat că, de la momentul moțiunii până „în momentul de față”, nu discutase cu președintele.
Parlamentul a demis marți, 5 mai, Guvernul condus de Ilie Bolojan cu 281 de voturi, peste pragul necesar de 233, iar odată cu premierul a căzut întregul Cabinet, la 11 luni de la învestire. Bolojan a devenit al șaptelea premier demis prin moțiune de cenzură, primul fiind Emil Boc în 2009.
La câteva ore după vot, Nicușor Dan a declarat că România va avea „un nou Guvern într-un termen rezonabil”, indicând o succesiune de pași: discuții informale, apoi consultări formale „când opțiunile se vor cristaliza”. Președintele a făcut și un apel la calm, insistând că instituțiile funcționează și că România își menține direcția.
„Guvernul a fost demis azi de Parlament. Nu este un moment fericit în nicio democrație, este însă o decizie democratică a Parlamentului. Invit la calm. România este un stat stabil, instituțiile statului funcționează și România are o direcție pe care și-o urmează”, a spus Nicușor Dan.
În lipsa altor detalii publice despre conținutul discuțiilor de joi seară, rămâne de urmărit dacă întâlnirea accelerează trecerea de la discuțiile informale la consultările formale și, implicit, desemnarea unui nou premier.
Recomandate
Președintele Nicușor Dan îl poate repropune pe Ilie Bolojan ca premier, iar miza este evitarea unui nou blocaj instituțional : Constituția nu interzice nominalizarea aceleiași persoane după căderea guvernului prin moțiune de cenzură, însă desemnarea trebuie să urmărească formarea unei majorități parlamentare, nu forțarea anticipatelor, potrivit unei analize G4Media . Argumentul este susținut de o decizie a Curții Constituționale din 28 februarie 2020, citată în analiză, care precizează explicit că „nimic nu împiedică desemnarea” ca premier a unei persoane al cărei guvern a fost demis prin moțiune de cenzură. În spațiul public circulă însă o interpretare contrară, promovată, potrivit articolului, de liderul PSD Sorin Grindeanu . Precedentul din 2020: problema nu a fost „aceeași persoană”, ci scopul desemnării G4Media reamintește criza din iarna lui 2020 , când Guvernul Ludovic Orban a căzut prin moțiune de cenzură, iar președintele Klaus Iohannis l-a desemnat din nou pe Orban la o zi după vot. PSD a sesizat CCR invocând un conflict juridic între președinte și Parlament, pe motiv că desemnarea ar fi urmărit dizolvarea Legislativului și alegeri anticipate. Curtea a admis sesizarea, dar motivarea a nuanțat: desemnarea aceleiași persoane este posibilă, însă a contat faptul că, în acel caz, scopul declarat era ca premierul desemnat „să nu poată constitui o majoritate parlamentară”, pentru a se ajunge la anticipate. CCR a indicat și un element practic: intervalul foarte scurt dintre moțiune și desemnare făcea improbabilă schimbarea de atitudine a Parlamentului. Ce se schimbă acum și ce condiții ar face re-nominalizarea „sustenabilă” Analiza notează trei diferențe față de 2020, relevante pentru riscul de conflict constituțional: Nicușor Dan nu ar urmări alegeri anticipate și ar fi exclus explicit acest scenariu, având ca obiectiv o majoritate „pro-occidentală”; desemnarea nu ar urma să fie făcută „precipitat”, imediat după moțiune, președintele vorbind despre un interval „rezonabil”; tocmai acest interval ar putea permite apariția unor „elemente” care să schimbe raportarea Parlamentului față de candidatul la funcția de premier. În această logică, G4Media concluzionează că este „constituțional și perfect posibil” ca Nicușor Dan să-l desemneze din nou pe Ilie Bolojan. Compromisurile politice invocate: acceptare reciprocă și un mediator Dincolo de cadrul constituțional, analiza plasează cheia în zona negocierii politice: pentru a obține o majoritate, fiecare parte ar trebui să accepte un compromis. Sunt menționate trei condiții: președintele Nicușor Dan să accepte ideea re-desemnării lui Ilie Bolojan; PSD să-l accepte pe Bolojan și să voteze în consecință în Parlament; PNL și USR să renunțe la deciziile de a trece în opoziție și de a nu mai face alianță cu PSD. În plus, articolul susține că, pentru ca aceste compromisuri să fie posibile, ar fi necesar și „un mediator”, fără a detalia cine ar putea juca acest rol. [...]
După moțiunea de cenzură , Cotroceniul testează două formule de guvernare în încercarea de a debloca criza politică, pe fondul refuzului PNL de a mai colabora cu PSD, potrivit Antena 3 . La două zile după demiterea Guvernului Bolojan prin moțiune de cenzură, președintele Nicușor Dan continuă consultările informale cu liderii politici. După discuția cu președintele USR, Dominic Fritz, la Palatul Cotroceni au fost invitați joi premierul demis Ilie Bolojan și liderul UDMR, Kelemen Hunor. Potrivit informațiilor citate de Antena 3 , președintele le cere liderilor politici să își facă propria analiză asupra crizei și să vină cu soluții, urmând ca abia apoi să își contureze o poziție și să reia discuțiile pentru a propune o ieșire din blocaj. Publicația notează că este puțin probabil ca un nou set de consultări să aibă loc mai devreme de jumătatea lunii mai. Două scenarii pe masă: refacerea coaliției sau guvern minoritar În acest moment, la Cotroceni sunt luate în calcul două variante, conform surselor citate: refacerea fostei coaliții PSD–PNL–USR–UDMR în jurul unui nou premier; un guvern minoritar PSD–UDMR, susținut în Parlament de PNL și USR. Antena 3 arată că președintele „încă speră” la refacerea coaliției, dar nu exclude varianta unui guvern minoritar. PNL rămâne pe linia opoziției, PSD respinge oficial guvernul minoritar Refacerea vechii coaliții este descrisă ca dificilă, în condițiile în care liderii PNL au votat intrarea în opoziție și refuză colaborarea cu PSD. Într-o declarație la Observator, Ilie Bolojan a invocat posibilitatea guvernelor minoritare și a justificat opțiunea opoziției în lipsa unor parteneri „care își respectă înțelegerile”. De cealaltă parte, Sorin Grindeanu a declarat că PSD a exclus varianta unui guvern minoritar, inclusiv scenariul în care PSD ar susține un astfel de executiv. UDMR, prin Kelemen Hunor, susține refacerea coaliției PSD–PNL–USR–UDMR, cu condiția identificării unui premier acceptabil pentru toate partidele și care „să nu fie un rival” pentru liderii PSD și PNL. Calendarul discuțiilor și cine mai intră în consultări Antena 3 a relatat că discuțiile la care a participat Kelemen Hunor s-au încheiat, după ce acesta a ajuns la Cotroceni la ora 9:30, potrivit unor surse politice. Totodată, publicația notează că Varujan Pambuccian, președintele grupului Minorităților Naționale, ar urma să meargă și el după-amiază la Cotroceni. Guvernul condus de Ilie Bolojan a fost demis marți, 5 mai, după ce Parlamentul a votat moțiunea de cenzură inițiată de PSD și AUR. [...]
Dragoș Pîslaru respinge scenariul unei schimbări la vârful Guvernului și își reafirmă sprijinul pentru continuitatea mandatului lui Ilie Bolojan , într-un moment în care speculațiile despre numele unui posibil premier pot alimenta incertitudine politică și, implicit, de implementare a reformelor. Declarațiile au fost făcute joi, potrivit News . Ministrul interimar al Investițiilor a spus că nu i-a propus nimeni să ocupe funcția de prim-ministru și că, de fiecare dată când apar astfel de informații, reacția sa este aceeași: susținerea merge către Ilie Bolojan, pe care îl consideră „opțiunea cea mai bună” pentru a continua ca premier. „Nu mi-a propus nimeni să ocup funcţia de premier (...) susţinerea mea este către Ilie Bolojan.” Mesaj de continuitate pe agenda de reforme Pîslaru a argumentat sprijinul pentru Bolojan prin faptul că acesta „a asumat niște reforme” care nu ar fi fost asumate de societatea românească „de foarte multă vreme”, sugerând că schimbarea premierului ar putea afecta continuitatea acestui parcurs. Întrebat dacă ar refuza funcția în cazul în care i s-ar propune, Pîslaru a răspuns că „în condițiile date”, așa cum arată lucrurile acum, îl susține pe Ilie Bolojan și că este „o chestiune absolut firească” să facă acest lucru. [...]
Amenințarea cu suspendarea președintelui ridică miza consultărilor pentru noul premier , după demiterea Guvernului Bolojan prin moțiune, în condițiile în care AUR ar urma să declanșeze procedura dacă Nicușor Dan nu cheamă toate partidele la consultări, potrivit Antena 3 . Moțiunea PSD-AUR a fost adoptată cu 281 de voturi, iar Guvernul condus de Ilie Bolojan a fost demis. În acest context, AUR susține că președintele trebuie să declanșeze consultări constituționale pentru desemnarea unui nou prim-ministru și reclamă că șeful statului ar fi ales, într-o primă etapă, „discuții informale”. Ce cere AUR și ce reproșează președintelui Partidul condus de George Simion i-a cerut președintelui să desemneze „de urgență” un premier și a criticat ideea unor consultări informale, despre care afirmă că nu sunt prevăzute în Constituție. „România nu poate trăi pe termen nedeterminat sub zodia interimatului și a crizei politice. Nicușor Dan trebuie să respecte Constituția , fără alte invenții de tip consultări informale. În Constituție nu există acest termen”, a transmis AUR. AUR mai susține că aceste discuții ar fi folosite pentru a exclude de la consultări „partidele care nu îi sunt convenabile” și invocă, „pe surse”, posibilitatea ca președintele să discute nu doar cu președinți de partide, ci și cu „unii lideri din anumite partide”, pe care o califică drept „derapaj grav”. Șoșoacă anunță un demers similar Separat, Diana Șoșoacă a anunțat că S.O.S România va demara procedura de suspendare a președintelui, argumentând că actuala situație ar prelungi criza politică și economică. „S.O.S. România consideră că România nu mai poate fi ținută captivă de un regim care ignoră voința poporului, adâncește criza politică și economică și sfidează interesul național. Demersul S.O.S. România este unul ferm, asumat și necesar”, a transmis partidul. Ce urmează la Cotroceni și calendarul posibil pentru un nou premier Nicușor Dan s-a întors mai devreme din Armenia după demiterea Guvernului Bolojan, a făcut apel la calm și a anunțat că va discuta cu liderii politici pentru a găsi o soluție. Deocamdată, la Cotroceni au fost invitați Dominic Fritz, Kelemen Hunor și Ilie Bolojan. Potrivit informațiilor prezentate, președintele ar prefera refacerea fostei coaliții, dar ar accepta și un guvern minoritar, în condițiile în care PNL și USR au anunțat că refuză o nouă alianță cu PSD. Antena 3 mai notează că Nicușor Dan le-a cerut liderilor politici analize și soluții, urmând să îi cheme din nou la Cotroceni după ce le citește, iar un nume de premier ar putea apărea abia la jumătatea lunii mai. Cadrul constituțional invocat în disputa politică Constituția prevede că președintele poate fi suspendat „în cazul săvârșirii unor fapte grave prin care încalcă prevederile Constituției”. Procedura poate fi inițiată de cel puțin o treime dintre deputați și senatori și necesită votul majorității în ședință comună, după consultarea Curții Constituționale; dacă suspendarea este aprobată, în cel mult 30 de zile se organizează referendum pentru demitere. [...]
Inițierea unei suspendări a președintelui Nicușor Dan depinde de praguri parlamentare ridicate , după ce partidul S.O.S. România , condus de Diana Șoșoacă, a anunțat că pornește procedura de demitere, potrivit G4Media . Conform Constituției, suspendarea necesită inițierea de către cel puțin o treime dintre parlamentari (155 de semnături) și apoi votul majorității deputaților și senatorilor (233 de voturi), iar dacă suspendarea trece, urmează un referendum național. Anunțul a fost făcut joi, printr-un comunicat publicat de Diana Șoșoacă pe Facebook, în care formațiunea spune că inițiază „procedura politică și constituțională” pentru destituirea președintelui. În același mesaj, partidul susține că România ar fi „ținută captivă” de un regim care „adâncește criza politică și economică” și afirmă că va merge „până la capăt”. „Partidul S.O.S. România anunță că inițiază procedura politică și constituțională pentru destituirea lui Nicușor Dan din funcția de președinte al României.” Ce pași impune Constituția și unde este „blocajul” practic G4Media reia prevederile Articolului 95 din Constituție , care stabilesc traseul și pragurile necesare: suspendarea poate fi propusă în cazul „săvârșirii unor fapte grave” de încălcare a Constituției; inițierea propunerii cere semnăturile a cel puțin o treime din numărul deputaților și senatorilor (155); suspendarea se votează în ședință comună, cu votul majorității deputaților și senatorilor (233), după consultarea Curții Constituționale; dacă suspendarea este aprobată, în cel mult 30 de zile se organizează referendum pentru demiterea președintelui. Prin aceste praguri, demersul anunțat rămâne, în primul rând, o problemă de aritmetică parlamentară: fără susținere extinsă în Parlament, procedura nu poate avansa către etapa referendumului. [...]
Riscul unui interimat prelungit la Palatul Victoria crește , pe fondul blocajului dintre partidele pro-occidentale după căderea Guvernului Bolojan, în timp ce președintele Nicușor Dan continuă consultările informale pentru o nouă majoritate, potrivit Digi24 . Conform surselor citate de post, șeful statului nu ar fi optimist că se poate găsi rapid o soluție, iar scenariul în care Ilie Bolojan rămâne mai mult timp în interimat începe să fie luat în calcul. În acest context, liderul deputaților PNL, Gabriel Andronache, susține că Ilie Bolojan ar putea fi desemnat din nou premier chiar și după moțiunea de cenzură, dacă se formează o nouă majoritate parlamentară și dacă președintele nu urmărește declanșarea alegerilor anticipate. Andronache invocă și o decizie a Curții Constituționale din 2020, care ar impune trecerea unei „perioade rezonabile de timp” de la moțiune pentru ca același premier să poată fi nominalizat din nou. Pe linie de partid, prim-vicepreședintele PNL Cătălin Predoiu afirmă că liberalii susțin în continuare rămânerea la guvernare și respinge explicit scenariul în care ar prelua funcția de premier. Poziții care complică formarea unei majorități Dincolo de discuțiile de la Cotroceni, pozițiile publice rămân divergente, iar spațiul de negociere se îngustează: AUR, prin liderul senatorilor Petrișor Peiu, spune că obiectivul strategic al partidului este organizarea de alegeri anticipate și afirmă că nu vede cum s-ar putea construi o majoritate stabilă; UDMR, prin Kelemen Hunor, menține opțiunea unui guvern majoritar, deși admite dificultatea formulei în actualul context; Hunor a avut o întâlnire cu președintele Nicușor Dan la Cotroceni. Ce înseamnă pentru calendarul politic Din informațiile prezentate de Digi24, tabloul de moment indică o negociere fără rezultat rapid și o probabilitate mai mare ca România să rămână o perioadă într-o formulă de interimat, în lipsa unei majorități care să susțină un nou cabinet. Publicația notează că atmosfera este „extrem de tensionată”, iar partidele sunt pe poziții „diametral opuse”, ceea ce prelungește incertitudinea asupra următorului pas: o nouă majoritate în jurul unui premier desemnat sau escaladarea către scenariul anticipatelor. [...]
