Știri
Știri din categoria Politică
Disputa din PNL privind strategia de guvernare se adâncește, după ce Valeriu Iftime, liderul PNL Botoșani și șeful Consiliului Județean, cere ca liberalii să rămână la putere „cu rol de conducere”, deși partidul a decis recent trecerea în opoziție, potrivit Mediafax.
Iftime afirmă că PNL a hotărât să nu mai facă parte dintr-o guvernare cu PSD și reia critica la adresa social-democraților, invocând inclusiv asocierea PSD cu AUR în contextul moțiunii. În același timp, el susține formarea unui „guvern pro-european” și spune că acesta nu poate exista fără ca PNL să își asume un rol de conducere.
„Susțin, în același timp, formarea unui guvern pro-european, iar asta nu poate exista fără ca PNL să își asume un rol de conducere! România are nevoie de stabilitate, coerență și predictibilitate, nu de experimente și haos politic.”
Poziția lui Iftime vine după decizia PNL de marți seară de a rămâne în opoziție, însă nu este singulară. În aceeași zi, mai mulți lideri PNL – Cătălin Predoiu, Nicoleta Pauliuc, Adrian Veștea, Hubert Thuma și Toma Petcu – au susținut rămânerea partidului la guvernare, contrazicând poziția lui Ilie Bolojan, conform informațiilor din articol.
Totodată, Ilie Bolojan nu a exclus ulterior, într-un interviu pentru Antena 1, posibilitatea ca PNL să rămână la guvernare, afirmând: „Noi nu suntem niște oameni care abandonăm”.
Materialul notează și că fiul lui Valeriu Iftime, Șerban Iftime, este consilier onorific al președintelui Nicușor Dan pe probleme de energie.
În lipsa unor detalii suplimentare despre negocieri sau un calendar politic, rămâne de văzut dacă presiunea internă din PNL va duce la o reconsiderare a deciziei de a sta în opoziție și în ce formulă ar putea fi discutată o eventuală revenire la guvernare.
Recomandate
USR cere alegeri anticipate pentru a evita un guvern sprijinit „de pe o zi pe alta” , pe motiv că o majoritate conjuncturală ar prelungi blocajul politic și ar slăbi capacitatea executivului de a guverna, potrivit HotNews . Dominic Fritz , președintele USR, a spus după consultările de la Cotroceni cu președintele Nicușor Dan că partidul vrea un guvern susținut „constant” de o majoritate parlamentară, nu unul care să depindă de voturi ocazionale, inclusiv de combinații punctuale între PSD și AUR. În acest context, USR i-a cerut șefului statului dizolvarea Parlamentului și convocarea de alegeri anticipate. „Un guvern ce ar depinde de o majoritate de o zi, care apoi să depindă de majorități conjuncturale între PSD și AUR nu ar fi un guvern cu puteri depline.” Linia roșie a USR: fără PSD la guvernare Fritz a insistat că USR nu acceptă „iluzia stabilității” și că va discuta cu un eventual premier nominalizat, dar va cere explicit răspunsul la întrebarea „cu ce majoritate” poate livra rezultate pe termen mai lung. Liderul USR a admis că un candidat de prim-ministru ar putea strânge cele 233 de voturi necesare învestirii, însă a susținut că acest prag nu garantează existența unei majorități stabile. În același timp, USR exclude o soluție negociată cu PSD, inclusiv varianta susținerii unui guvern condus de un independent. „Nu vom vota un guvern din care să facă parte PSD, indiferent de cine este premierul.” PNL: deschidere la negocieri după nominalizare, dar avertisment privind PSD Separat, președintele PNL Ilie Bolojan a declarat, după consultările cu președintele Nicușor Dan, că liberalii sunt dispuși să discute „cât se poate de serios” contribuția la ieșirea din criza politică, însă doar după ce președintele va face nominalizarea de premier. Bolojan a mai spus că, dacă PSD intră la guvernare, PNL va trece în opoziție, conform deciziilor anterioare ale conducerii partidului. În perioada următoare, miza imediată rămâne nominalizarea premierului și conturarea unei majorități care să poată susține guvernarea dincolo de votul de învestitură. [...]
Schimbul de replici PSD–PNL ridică riscul de blocaj în formarea Guvernului , chiar înainte ca președintele Nicușor Dan să facă o nouă desemnare de premier, pe fondul consultărilor de la Cotroceni, potrivit Mediafax . Mihai Fifor, fost ministru PSD al Apărării, a lansat un atac la adresa PNL într-o postare pe Facebook, cu câteva ore înainte de desemnarea anunțată. Social-democratul susține că liberalii transmit „cu jumătate de gură” că, dacă PSD intră la guvernare, PNL va trece în opoziție, deși, spune el, PNL ar fi afirmat și în trecut că intră în opoziție după moțiunea de cenzură din luna mai. „La PNL situația e puțin… gravidă. Cu jumătate de gură, ne anunță azi din nou că, dacă PSD intră la guvernare, ei pleacă în opoziție.” Contextul: a patra desemnare de premier și o propunere deja anunțată de PSD Atacul lui Fifor vine într-un moment în care președintele Nicușor Dan urmează să facă „cea de-a patra desemnare” de premier, după consultările cu partidele și grupurile parlamentare. În același timp, PSD a anunțat deja o propunere: Sorin Grindeanu , liderul social-democraților. În paralel, Mediafax notează că Guvernul Bolojan este în interimat din luna mai, după ce PSD a ieșit din executiv și a demis cabinetul prin moțiune de cenzură. Miza politică: poziționarea PNL între putere și opoziție În postarea sa, Fifor acuză PNL de inconsecvență și ironizează faptul că, la cinci luni de la moțiune, Ilie Bolojan ar fi rămas la Palatul Victoria, în timp ce partidul ar repeta periodic mesajul că va intra în opoziție. „PNL rămâne, probabil, singurul partid din istorie care a reușit performanța de a fi și la putere, și în opoziție. Simultan.” Potrivit informațiilor din articol, până acum au existat două desemnări „dinspre tabăra liberalilor”, însă niciuna nu a trecut de votul de învestire din Parlament. În acest context, escaladarea publică a tensiunilor PSD–PNL complică și mai mult perspectiva unei majorități stabile, în condițiile în care următoarea nominalizare depinde de rezultatul consultărilor și de capacitatea de a strânge voturi în Legislativ. [...]
Pragul de 233 de voturi face inevitabile coalițiile , iar un instrument interactiv arată rapid ce combinații de partide trec, teoretic, de majoritatea necesară pentru învestirea Guvernului, în contextul consultărilor de la Cotroceni, potrivit Mediafax . Președintele Nicușor Dan a început luni o nouă rundă de consultări cu partidele parlamentare înaintea unei noi desemnări pentru funcția de prim-ministru. În acest cadru, „aritmetica parlamentară” devine decisivă: nu este suficient sprijinul politic declarat, ci sunt necesare voturile majorității deputaților și senatorilor pentru ca Guvernul să fie învestit. Ce înseamnă majoritatea în cifre Parlamentul are în prezent 464 de membri, iar pragul majorității este de 233 de voturi. În actuala configurație, niciuna dintre principalele formațiuni nu se apropie singură de acest prag, astfel că orice formulă guvernamentală are nevoie fie de o coaliție, fie de sprijin parlamentar din afara Guvernului. Mediafax indică următoarea distribuție a mandatelor pentru principalele partide: PSD: 126 de mandate (Camera Deputaților + Senat) AUR: 92 PNL: 81 USR: 58 UDMR: 31 Pe lângă acestea, mai există grupul minorităților naționale, UPR, SOS România, PACE – Întâi România și parlamentari neafiliați. De ce „majoritatea pe hârtie” poate să nu ajungă Calculatorul interactiv permite selectarea grupurilor parlamentare și arată instant câte mandate ar avea împreună și dacă depășesc pragul de 233. Publicația precizează însă că este vorba despre o simulare matematică, bazată pe structura actuală a grupurilor. Apartenența la un grup parlamentar nu garantează un vot unitar la învestitură: abținerile, absențele sau voturile diferite de linia partidului pot schimba rezultatul, inclusiv în cazul unei coaliții care, matematic, pare să aibă majoritatea. În acest context, diferența dintre o formulă aflată „la limită” (233) și una cu un avans mai mare poate deveni esențială la votul din Parlament. Consultările și propunerile de premier PSD a mers la consultările de luni de la Palatul Cotroceni cu propunerea ca Sorin Grindeanu să fie desemnat premier, argumentând că, fiind cel mai mare partid din Parlament, are prima opțiune pentru funcția de prim-ministru. În paralel, pe masa președintelui se află și varianta desemnării unui premier independent, susținut de mai multe formațiuni, iar consultările sunt prezentate ca decisive pentru conturarea unei formule care poate strânge cele 233 de voturi necesare. [...]
PNL condiționează sprijinul pentru viitorul Executiv de excluderea PSD, iar miza invocată este stabilitatea bugetară , în contextul consultărilor de la Cotroceni pentru desemnarea premierului, potrivit news.ro . Președintele PNL, Ilie Bolojan , a spus că, dacă PSD va fi la guvernare, liberalii vor intra în opoziție. După discuțiile cu președintele Nicușor Dan, Bolojan a afirmat că PNL rămâne la decizia luată în ultimele luni de a nu intra într-o guvernare cu PSD, „având în vedere ceea ce s-a întâmplat în această perioadă”. „Rămânem consecvenţi deciziilor pe care PNL le-am luat în ultimele luni, şi anume că nu vom fi într-o guvernare cu Partidul Social-Democrat (...), situaţie în care dacă PSD va fi în guvernare, PNL va intra în opoziţie.” Ce pune PNL pe masă: rectificare, controlul cheltuielilor și ținta de deficit Liderul PNL a legat discuția despre formula de guvernare de nevoia de a evita prelungirea „blocajului politic” și de priorități bugetare imediate. El a enumerat, între altele, necesitatea unei rectificări bugetare „care să asigure sumele necesare pentru funcționarea serviciilor publice” acolo unde bugetele „n-au fost întocmite corespunzător”, precum și măsuri de control al cheltuielilor pentru încadrarea în „ținta de deficit bugetar”. Bolojan a mai spus că viitorul guvern ar trebui să pregătească anul 2027 și că România are nevoie „nu de orice fel de guvern”, ci de unul care să mențină „echilibrile noastre bugetare”. Argumentul de risc: datoria crește rapid, dobânzile rămân ridicate În declarațiile sale, președintele PNL a susținut că problema nu este neapărat nivelul datoriei ca procent din PIB, ci „viteza mare de creștere” din ultimii ani, pe care o pune pe seama lipsei de control bugetar. În același timp, a atras atenția asupra nivelului dobânzilor plătite de România, despre care a spus că este „mare”. Bolojan a afirmat că, deși există presiuni externe (războaie, inflație, deficite guvernamentale mari), România ar plăti și „o primă de risc mare”, pe care a asociat-o cu „lipsa încrederii” în capacitatea decidenților de a lua măsuri de corecție în anii următori. Ce urmează: discuții după nominalizarea premierului PNL spune că va aștepta nominalizarea premierului și va discuta cu premierul desemnat, urmând ca decizia finală să fie luată în forurile interne ale partidului. „Vom aştepta nominalizarea, vom discuta cu viitorul premier desemnat şi vom lua deciziile în forurile interioare ale PNL pe baza acestor argumente.” [...]
Blocajul de aproape șase luni în formarea unui guvern cu puteri depline riscă să prelungească paralizia decizională , iar desemnarea diplomatului Luca Niculescu ca premier nu schimbă datele problemei, potrivit Mediafax . Crin Antonescu spune că noua propunere a președintelui Nicușor Dan nu pare „mai bine gândită și mai bine pregătită” decât încercările anterioare. Fostul lider liberal a făcut declarațiile în emisiunea „Ai aflat! cu Ionuț Cristache”, de la Gândul, și a susținut că România s-a obișnuit cu o situație „nefirească”, în condițiile în care țara funcționează fără un executiv cu puteri depline de aproape o jumătate de an, deși se confruntă cu „multiple crize”. „Nu știu dacă va fi sau nu sortită eșecului, dar nu-mi dă sentimentul unei desemnări mai bine gândite și mai bine pregătite decât celelalte dinainte.” De ce contează: guvernarea rămâne în așteptare Antonescu a argumentat că, dincolo de numele propus, miza imediată este instalarea unui guvern care „să poată lua decizii și să acționeze cu puteri depline”. În lipsa acestuia, criza politică se prelungește, iar capacitatea statului de a reacționa și de a gestiona problemele curente rămâne limitată. Critica la adresa desemnării: „irelevant” politic În evaluarea lui Antonescu, Luca Niculescu ar fi „irelevant” din punct de vedere politic, tocmai pentru că ar avea o legătură redusă cu „lumea politică” și cu „jocul politic”. El a comparat această desemnare cu o propunere anterioară a președintelui, cea a lui Eugen Tomac, susținând că Niculescu ar avea „și mai puțină legătură” cu mecanismele politice decât Tomac. „Luca Niculescu, ca persoană, e o chestiune aproape irelevantă, după părerea mea. Pentru că, din punct de vedere politic, domnul Luca Niculescu este irelevant.” Context: a patra desemnare de premier în criza declanșată după moțiune Nicușor Dan l-a desemnat luni seară pe diplomatul Luca Niculescu pentru funcția de prim-ministru, după o nouă rundă de consultări la Palatul Cotroceni. Este a patra desemnare de premier de la începutul crizei politice, declanșată după ce Guvernul Bolojan a fost demis în luna mai printr-o moțiune de cenzură inițiată de PSD și AUR. În paralel, Mediafax notează că Luca Niculescu urmează să înceapă negocierile pentru formarea guvernului, cu întâlniri programate joi cu liderii PSD, PNL și UDMR. [...]
Premierul desemnat Luca Niculescu intră în negocieri cu partidele pentru a strânge cele 233 de voturi necesare învestirii , într-un calendar strâns: mai are nouă zile să depună la Parlament programul de guvernare și lista miniștrilor, potrivit HotNews . Prima rundă de discuții cu partidele fostei Coaliții este programată joi. Miza imediată este una operațională: fără o majoritate parlamentară, guvernul nu poate trece de votul de încredere, iar negocierile se poartă în paralel cu redactarea programului de guvernare. Ce spune Niculescu că urmărește în programul de guvernare Într-un mesaj publicat pe Facebook, Luca Niculescu afirmă că, dincolo de „majorități, negocieri și nume”, caută „soluții pentru echilibrul politic și economic” și indică drept priorități creșterea economică, protecția puterii de cumpărare și măsuri de relansare pentru mediul de afaceri, inclusiv răspunsuri la problema prețurilor la energie. El mai susține că va încerca să unească prioritățile diferite ale partidelor într-un „program realist” și că România „nu are nevoie să o ia de fiecare dată de la zero”. Pozițiile partidelor: condiții și „linii roșii” Negocierile pornesc cu condiții explicite din partea principalilor actori: PSD : Niculescu l-a sunat pe Sorin Grindeanu pentru a stabili o primă negociere. După această rundă, social-democrații ar urma să facă o ședință în care să decidă dacă îl susțin sau nu pe premierul desemnat. Potrivit informațiilor HotNews, Grindeanu îi va propune un „decalog” de 10 măsuri pentru relansare economică votate la Sinaia, între care refacerea sistemului energetic și un program național pentru alfabetizare funcțională. Grindeanu a declarat: „Ne dorim să vedem dacă există o dorință reală a premierului desemnat de a decupla România de la politicile falimentare marca Bolojan sau marca PNL-USR”. PNL : liberalii spun că nu vor intra la guvernare , dar pot lua în calcul un vot de învestitură în funcție de program și componența Executivului. Secretarul general Robert Sighiartău a afirmat la RFI că un cabinet de tehnocrați „ar fi o soluție mai bună”, dacă este „un Guvern tehnocrat în adevăratul sens al cuvântului”. UDMR : Kelemen Hunor anunță că se întâlnește joi cu Niculescu și cere ca programul să includă o componentă economică „puternică” pentru protejarea și crearea de locuri de muncă, sprijin pentru persoane în situații defavorizate (inclusiv pensionari, cu indexarea pensiilor) și protejarea drepturilor minorităților. UDMR trasează și o „linie roșie”: nu acceptă o majoritate obținută cu sprijinul AUR și SOS . USR : președintele Dominic Fritz afirmă că USR nu va vota guvernul condus de Niculescu dacă PSD are miniștri în cabinet. Fritz se declară, totodată, reticent față de varianta unui guvern tehnocrat, pe motiv că nu ar avea forța să-și impună proiectele în fața unei majorități ostile. Ce urmează În următoarele zile, Niculescu trebuie să transforme aceste poziții divergente într-o formulă care să treacă de Parlament: atât printr-un program de guvernare acceptabil pentru suficienți parlamentari, cât și printr-o echipă guvernamentală care să nu declanșeze veto-uri politice înainte de votul de învestitură. [...]
