Știri
Știri din categoria Politică
Președintele Nicușor Dan exclude practic un scenariu PSD–AUR la guvernare, semnal care reduce incertitudinea politică într-un moment în care Parlamentul discută scenarii de criză, inclusiv moțiune de cenzură și, teoretic, alegeri anticipate, potrivit Agerpres.
Declarația a fost făcută marți, la Dubrovnik, într-o conferință de presă după participarea la Summitul Inițiativei celor Trei Mări. Șeful statului a spus că un guvern PSD–AUR este „extrem de improbabil” și a invocat, în acest context, o declarație a președintelui PSD, Sorin Grindeanu, pe aceeași temă.
Nicușor Dan a legat explicit discuția despre formule de guvernare de orientarea pro-occidentală a României și a reiterat că nu va numi un premier dintr-un guvern care ar include AUR. El a susținut că partidele pro-europene nu afirmă că ar dori o alianță cu „forțe anti-occidentale”.
Întrebat despre probabilitatea organizării de alegeri anticipate în actualul context politic, președintele a spus că, deși scenariile sunt discutate, anticipatele sunt „extrem, extrem de puțin probabil”, argumentând că și în crize politice similare din trecut nu s-a ajuns la acest deznodământ.
Întrebat dacă va mai avea încredere în social-democrați, Nicușor Dan a afirmat că este vorba despre „relații instituționale, nu relații personale” și a indicat că evaluarea ține de activitatea PSD în guvernul de coaliție. În acest cadru, a menționat că PSD „au făcut un lucru bun” prin votarea programului SAFE.
Recomandate
AUR respinge scenariul unei rupturi în Parlament , după ce au apărut informații că 10 parlamentari ai partidului ar urma să plece către grupul „ Uniți pentru România ”, un posibil semnal de instabilitate în aritmetica voturilor din Legislativ. Liderul senatorilor AUR, Petrișor Peiu , a declarat la Digi24 că informația este „nu numai eronată”, ci „chiar fabricată”. Potrivit Digi24, informația privind o posibilă demisie a celor 10 parlamentari AUR și trecerea lor la grupul „Uniți pentru România” ar fi fost obținută „pe surse”. Întrebat direct despre acest scenariu, Peiu a spus că „nu e adevărat” și că este „exclus” să se întâmple. „Este exclus să se întâmple acest lucru. E o informație nu numai eronată, aș spune chiar fabricată.” Întrebat cine ar „fabrica” o astfel de informație, liderul senatorilor AUR a indicat, fără nume, că ar fi vorba despre „cei care vor să creeze senzația că se pot aduna voturi și din partea partidului de opoziție din România”. Context: negocierile pentru majoritate și acuzații la adresa președintelui În aceeași intervenție, Peiu a comentat și discuțiile politice din jurul premierului desemnat Adrian Veștea și întâlnirea acestuia cu grupul parlamentar PACE. Senatorul AUR a susținut că un guvern ar trebui să „izvorască dintr-o majoritate politică asumată de partide” și a acuzat că președintele Nicușor Dan nu ar trebui „să intervină sub nicio formă în viața internă a unui partid”, referindu-se la situația din PNL. Peiu a reluat și poziția AUR privind ieșirea din blocajul politic după demiterea guvernului Bolojan prin moțiune de cenzură, afirmând că partidul ar fi susținut varianta alegerilor anticipate dacă nu se poate forma o majoritate stabilă și că AUR ar fi fost dispus să își asume guvernarea, dar că președintele ar fi exclus „orice fel de participare AUR”, inclusiv la votarea unui guvern. [...]
PNL își asumă opoziția pentru următorii doi ani , după ce partidul a respins intern susținerea lui Adrian Veștea pentru funcția de premier, potrivit Euronews . Mesajul vine pe fondul tensiunilor legate de desemnarea lui Veștea și al acuzațiilor liberalilor că președintele Nicușor Dan și PSD ar fi încercat să provoace o fragmentare a PNL. Votul invocat de liderii PNL este cel „de aseară”, în care 41 de liberali s-au pronunțat împotriva susținerii lui Veștea. În această logică, Robert Sighiartău spune că partidul nu va „cădea în capcane” și că poziționarea în opoziție ar fi o decizie politică asumată pe termen de doi ani. Presiune internă pe Veștea: „în afara deciziilor partidului” dacă nu renunță Sighiartău afirmă că, dacă Adrian Veștea nu își depune mandatul, acesta „se va situa în afara deciziilor partidului”, iar efectele le va suporta inclusiv prin „lipsa de încredere” dacă își continuă demersul. Deputatul PNL califică drept „aventură politică” acțiunile lui Veștea și contestă explicațiile acestuia privind lipsa unei informări prealabile a partidului. „E nevoie de legitimarea unei conduceri în contextul actual. Cu atât mai mult, la cum văd eu lucrurile, PNL se va poziționa în opoziție în următorii doi ani.” În același context, Sighiartău susține că, dacă președintele Nicușor Dan a mizat pe un astfel de „joc”, „înseamnă că nu are informații corecte” despre PNL. Majoritatea pentru guvern, sub semnul întrebării În relatarea citată, PNL contestă și ideea că Veștea ar avea deja sprijin suficient pentru a trece de votul Parlamentului. Sighiartău spune că „în acest moment, premierul desemnat Veștea nu are majoritate”, chiar dacă ar exista anunțuri de susținere din partea PSD și a unor facțiuni din SOS și POT, „în frunte cu Victor Ponta”. În această ecuație, ar mai fi necesare voturi de la UDMR, de la minorități și „de cel puțin 25 de parlamentari”, conform declarațiilor sale. „Precedentul Tăriceanu” și linia roșie: o nouă apropiere de PSD PNL își justifică decizia de a rămâne în opoziție și printr-o lecție politică din trecut, invocând „precedentul Călin Popescu Tăriceanu”, când o parte din partid ar fi ales să rămână la putere alături de PSD. Sighiartău susține că electoratul liberal ar fi sancționat „drastic” apropierea de PSD în guvernările anterioare și că partidul ar urmări acum să își recâștige încrederea alegătorilor. În același registru, liberalii îl menționează pe Eugen Tomac drept unul dintre „actorii” unei „scenete” politice, în timp ce disputa centrală rămâne legată de susținerea parlamentară reală pentru un eventual guvern condus de Veștea și de riscul unei rupturi în PNL. [...]
PSD a decis să intre în negocieri cu premierul desemnat Adrian Veștea , într-un moment în care partidul reclamă un „blocaj instituțional” după expirarea celor 45 de zile de interimat , potrivit Libertatea . Consiliul Politic Național al PSD, reunit online, i-a acordat mandat președintelui Sorin Grindeanu să înceapă discuțiile cu Veștea. Grindeanu a susținut că desemnarea lui Adrian Veștea este „constituțională”, dar a afirmat că nu a știut dinainte de această numire. El a invocat un precedent din 2008, când, după alegeri, premierul desemnat inițial (Theodor Stolojan) a fost înlocuit după câteva zile cu Emil Boc, fără consultări, argumentând că o astfel de schimbare este posibilă din punct de vedere constituțional. Negocierile pornesc pe fondul acuzațiilor de vid de putere Ședința PSD a fost convocată după ce președintele Nicușor Dan l-a desemnat pe liberalul Adrian Veștea să formeze Guvernul, o decizie despre care Libertatea notează că ar fi fost luată fără consultarea sau informarea prealabilă a PNL. Primele discuții dintre Grindeanu și premierul desemnat ar urma să aibă loc marți, potrivit News.ro, citată de publicație. În interiorul PSD, liderii au reclamat că, odată cu expirarea celor 45 de zile de interimat, s-ar fi ajuns la un „blocaj instituțional major”, invocând lipsa miniștrilor (inclusiv la Justiție) și absența unei ordonanțe de abilitare, potrivit unor stenograme scurse către presă, menționate de Libertatea. Majoritatea parlamentară rămâne incertă: USR refuză, UDMR așteaptă, PNL își decide linia Pe partea de aritmetică parlamentară, Libertatea consemnează mai multe semnale care complică misiunea lui Veștea: USR a decis să nu susțină Guvernul Veștea și a transmis că nu va intra la guvernare alături de PSD, ceea ce reduce opțiunile de majoritate. UDMR a spus că nu a fost consultat înainte de desemnare și că poziția sa depinde de deciziile PNL, de programul de guvernare, de formula cabinetului și de majoritatea pe care s-ar baza. PNL urma să discute luni, de la ora 17.00, la Palatul Parlamentului, desemnarea lui Veștea, în condițiile în care partidul condus de Ilie Bolojan nu i-ar fi dat un mandat oficial pentru formarea Guvernului și ar fi aflat despre nominalizare după ce decizia fusese luată la Cotroceni. În acest context, ședința PNL este prezentată drept „primul test real” pentru Adrian Veștea, în condițiile în care, fără o poziție internă unitară a liberalilor și fără sprijinul USR, negocierile pentru votul de învestitură rămân fragile. Context: Veștea l-a înlocuit pe Tomac după 10 zile Nicușor Dan l-a desemnat pe Adrian Veștea după ce Eugen Tomac și-a depus mandatul de premier desemnat. Libertatea notează că Tomac nu a reușit să strângă sprijin parlamentar suficient, iar după retragere a transmis public că „a jucat cinstit” și pleacă „împăcat”. În paralel, liderul PNL Ilie Bolojan l-a acuzat pe președinte că ar încerca să rupă partidul, criticând desemnarea unui premier din rândurile PNL fără consultare prealabilă. Veștea, la rândul său, a transmis un mesaj intern în PNL în care a spus că vrea continuarea reformelor și că partidul ar trebui să înceapă negocieri cu formațiunile proeuropene, însă Libertatea arată că mesajul nu a calmat toate reacțiile, Ciprian Ciucu acuzându-l public de „trădare”. Ce urmează, potrivit informațiilor din sursă, este deschiderea negocierilor PSD–Veștea și decizia PNL privind susținerea politică a premierului desemnat, elemente care vor determina dacă desemnarea de la Cotroceni se poate transforma într-un guvern cu puteri depline. [...]
Eșecul Guvernului Tomac mută presiunea pe Cotroceni și pe negocierile pentru o majoritate potrivit Adevărul , care arată că formula „tehnică” propusă de Eugen Tomac a fost vulnerabilă politic și nu a reușit să strângă sprijinul necesar în Parlament, iar acum miza se mută pe capacitatea noului premier desemnat, Adrian Veștea , de a reconstrui o coaliție funcțională. În analiza citată de publicație, coordonatorul Agenției de Rating Politic, Cristian Andrei, susține că Tomac nu avea „anvergura” necesară pentru a negocia un armistițiu între partide și că, în realitate, pârghiile decisive sunt la președinte. „Eugen Tomac nu era el în poziția să negocieze un armistițiu între partide (...). Aceste calcule și negocieri se fac la Cotroceni, doar președintele are forța asta. (...) președintele nu a uzat de toate instrumentele pentru a susține această formulă «tehnică».” De ce nu a trecut formula „tehnocrată” Una dintre criticile politice majore la adresa cabinetului propus a vizat componența: potrivit textului, unele nominalizări pentru portofoliile ministeriale au fost contestate pe motiv că nu ar fi fost „lipsite de conexiuni politice”. În acest context, adversarii au descris proiectul drept un guvern „paravan” – prezentat ca tehnocrat, dar perceput ca influențat politic. Analistul mai indică o problemă de aritmetică parlamentară: ignorarea interesului UDMR pentru portofolii și pentru o reprezentare care să permită asumarea guvernării. În logica descrisă, sprijinul UDMR este important atât pentru votul de învestitură, cât și pentru susținerea viitoarelor inițiative legislative, într-un Parlament „foarte fragmentat”. „UDMR a spus clar că el votează guverne din care face parte și pentru care își poate asuma ceva. Un guvern tehnic nu este ceva pe placul UDMR (...). UDMR rămâne un actor cheie pentru formarea unei majorități.” De ce a fost abandonată varianta unui al doilea guvern tehnocrat Textul notează că președintele Nicușor Dan pare să fi renunțat la strategia susținută anterior, iar Cristian Andrei estimează că un guvern cu „compoziție politică” ar mobiliza mai ușor taberele din PSD și PNL, în condițiile în care partidele își doresc control direct asupra ministerelor. „Pentru un guvern cu compoziție politică se vor mobiliza mai ușor taberele din PSD sau din PNL (...). Partidele și politicienii își doresc control direct asupra ministerelor. Un guvern tehnic era al tuturor și al nimănui.” În același registru, analiza menționează că evitarea testului votului în Parlament a alimentat speculații despre o strategie de blocare a unui scenariu care, după respingerea a două guverne consecutive, ar fi putut duce la alegeri anticipate – scenariu asociat în text cu un obiectiv susținut de AUR. Potrivit analistului, președintele ar fi folosit „amenințarea” anticipatelor ca instrument de presiune, fără să își dorească efectiv acest deznodământ. Ce urmează: Veștea, între reticența partidelor și disciplina internă din PNL După desemnarea lui Adrian Veștea, reacțiile rămân rezervate: USR se opune refacerii coaliției cu PSD, PSD nu are încă o poziție oficială, UDMR așteaptă deciziile liberalilor, iar o parte din PNL ar prefera rolul de opoziție, potrivit articolului. În paralel, PNL a votat în Biroul Național Politic împotriva formării unui guvern cu PSD (39 împotrivă, 10 pentru, 5 abțineri) și a decis să nu susțină Guvernul Veștea, cu amenințarea excluderii pentru parlamentarii care nu respectă linia partidului. În aceste condiții, șansele de a construi rapid o majoritate depind de negocieri politice care, în lectura analistului, nu pot ocoli rolul președintelui și capacitatea partidelor de a-și asuma explicit guvernarea. [...]
Rectorul SNSPA cere retragerea mandatului lui Adrian Veștea, pe fondul riscului de blocaj politic. Într-o intervenție citată de News , Remus Pricopie susține că învestirea unui „Guvern Veștea” nu ar aduce „liniștea și echilibrul politic” de care România are nevoie și afirmă că desemnatul pentru formarea Cabinetului ar trebui să își depună mandatul. Pricopie afirmă că, după ziua precedentă, „spectrul politic pare mai tensionat” decât în momentul moțiunii de cenzură și cere ca președintele Nicușor Dan să convoace consultări cu partidele parlamentare „în spiritul și litera Constituției”, considerând că o astfel de decizie ar ajuta la detensionarea situației și la reconstruirea încrederii. „Nu cred că un Guvern Veștea poate aduce liniștea și echilibrul politic de care România are nevoie.” Miza: consultări și compromis, pentru evitarea unei crize prelungite Rectorul SNSPA pune accent pe nevoia de negociere între partide și spune că acestea „au împins confruntarea foarte departe”. În același context, el apreciază că „critica președintelui privind lipsa disponibilității pentru negociere este justificată”. „Fără negociere nu există politică. Există doar confruntare. Iar confruntarea permanentă nu produce guverne stabile, ci crize tot mai adânci.” Contextul politic: desemnare fără consultarea PNL și refuzul liberalilor Președintele Nicușor Dan l-a desemnat pe liberalul Adrian Veștea să formeze viitorul Guvern, însă fără consultarea PNL, potrivit informațiilor din articol. Ulterior, liberalii au decis că nu vor susține Cabinetul Veștea, iar orice membru care ar face parte din acesta sau l-ar vota, dacă se ajunge în Parlament, va fi exclus. [...]
Criza din PNL riscă să blocheze formarea guvernului , după ce Adrian Veștea a ignorat ultimatumul conducerii liberale și a început negocieri pentru susținerea în Parlament, potrivit Stirile Pro TV . Miza imediată este una operațională: dacă PNL își menține decizia de a nu vota cabinetul, Veștea trebuie să-și construiască o majoritate alternativă, cu costuri politice și condiționări din partea altor grupuri parlamentare. Premierul desemnat s-a întâlnit marți, de la ora 11:00, la Vila Lac, cu grupul parlamentar PACE – Întâi România și urma să discute și cu grupul Uniți pentru România. La discuția cu Uniți pentru România, Veștea a ajuns alături de Marian Neacșu (PSD), unul dintre liderii social-democrați, însă nu a răspuns întrebărilor privind nevoia de sprijin PSD pentru votul de încredere. Susținerea, condiționată de funcții și program politic Grupul PACE – Întâi România a legat explicit sprijinul de participarea la guvernare „cu drepturi depline”, inclusiv prin portofolii ministeriale și implementarea propriilor măsuri prezentate la consultările de la Cotroceni. „Nu susținem un guvern din care nu facem parte. Vrem să fim parte din Guvern cu drepturi depline și cu implementarea punctelor din programul PACE așa cum a fost prezentat la consultările de la Cotroceni”, a declarat Clement Sava. PSD își conturează pretențiile, fără o decizie finală Deși PSD nu ar fi luat încă o decizie privind susținerea guvernului Veștea, surse politice citate de Știrile Pro TV spun că social-democrații ar dori să păstreze, în mare, portofoliile avute în guvernul Ilie Bolojan: Transporturi, Energie, Sănătate, Justiție și Muncă. Conform acelorași surse, PSD ar fi dispus să renunțe la Agricultură „dacă vor primi altceva la schimb”, iar în discuții apar nume precum Alexandru Rogobete (Sănătate) și Bogdan Ivan (Energie). Este menționată și posibilitatea continuării mandatului la Finanțe de către Alexandru Nazare. PNL amenință cu excluderi și refuză votul în Parlament După expirarea ultimatumului impus de Ilie Bolojan (depunerea mandatului până marți, ora 10:00), Adrian Veștea a transmis că nu își depune mandatul, „indiferent de presiunile” făcute asupra sa, și s-a declarat convins că guvernul va trece, invocând nevoia de stabilitate și de „un executiv funcțional”. La nivelul PNL, Dan Motreanu, secretarul general al partidului, a reiterat că liberalii nu vor vota învestirea lui Veștea și a avertizat că orice membru PNL care acceptă funcții în guvern fără mandatul partidului va fi exclus. În paralel, PNL ia în calcul convocarea unui Birou Politic Național pentru a cere începerea procedurilor de excludere a lui Adrian Veștea, însă sursele citate indică faptul că nu este clar dacă demersul va avea loc în această săptămână sau în următoarea. Ce urmează: majoritate alternativă sau escaladarea conflictului intern În lipsa sprijinului PNL, negocierile lui Adrian Veștea cu grupuri parlamentare și eventual cu PSD devin esențiale pentru obținerea votului de încredere. În același timp, amenințarea cu excluderi și posibilitatea declanșării procedurilor interne împotriva premierului desemnat ridică riscul unei rupturi formale în partid, chiar în perioada în care ar trebui construită o majoritate funcțională în Parlament. [...]
