Știri
Știri din categoria Politică
UDMR împinge negocierile spre un guvern „de tranziție” cu premier acceptat de toate partidele, mizând pe refacerea coaliției ca soluție pentru deblocarea deciziilor urgente legate de PNRR, programul SAFE, bugetul pe 2027 și ținta de deficit, potrivit Agerpres.
Discuțiile despre criza politică au continuat marți în biroul președintelui Camerei Deputaților, Sorin Grindeanu, care s-a întâlnit cu liderul UDMR, Kelemen Hunor. Acesta a spus că „prima variantă” rămâne refacerea coaliției de guvernare, cu un premier „independent” în sensul de persoană „acceptabilă pentru toată lumea”, nu neapărat un „tehnocrat”.
Kelemen Hunor a indicat că a luat în calcul declarațiile președintelui României, Nicușor Dan, potrivit cărora „toate variantele sunt pe masă” și este căutată o „variantă sigură”, adică una care are majoritate parlamentară în spate. Liderul UDMR a mai afirmat că președintele ar avea „două, trei nume în cap”, care ar urma să fie cunoscute după consultări.
Liderul UDMR a anunțat că, la reuniunea de vineri a Consiliului Reprezentanților Uniunii (CRU), va cere un „mandat flexibil” pentru consultări, argumentând că un mandat rigid poate duce la blocaje. În acest moment, spune el, merge pe varianta „Guvernului care a fost până acum”, adică o coaliție majoritară „stabilă”.
Întrebat despre un posibil scenariu PSD–UDMR–grupul minorităților naționale, care să obțină măcar votul de validare al USR și PNL, Kelemen Hunor a respins ipoteza, afirmând că „nu există acest scenariu” și că, în viziunea sa, există „un singur scenariu”.
Kelemen Hunor a susținut că viitorul premier trebuie să fie o persoană capabilă să gestioneze criza politică și guvernamentală, „nu trebuie să fie macroeconomist” și nici neapărat lider de partid, ci „o personalitate” care poate conduce într-un context complicat.
În același timp, el a estimat că următorul guvern ar avea o durată limitată, de „8–9–10 luni”, cu obiective punctuale:
Liderul UDMR a mai spus că nu i-a „plăcut” că guvernul a fost „dat jos”, dar a încadrat situația în „jocul democratic”, insistând că, înainte de a dispersa discuția în mai multe opțiuni, ar trebui încercată „varianta cea mai bună” pentru momentul actual.
Recomandate
PNL condiționează sprijinul pentru viitoarea guvernare de un „Acord pentru România”, invocând riscul pierderii banilor din PNRR , pe fondul blocajului politic apărut după ruperea protocolului de guvernare, potrivit Agerpres . Vicepreședintele PNL Mircea Abrudean, care este și președinte al Senatului, susține că PSD „ar fi putut să își asume guvernarea din primul moment”, dar a preferat să lase „să se epuizeze alte soluții”, astfel încât, în final, să fie acceptată „orice variantă”. În același mesaj, Abrudean acuză PSD că a încălcat protocolul de guvernare și că tot PSD a decis să dărâme guvernul din care făcea parte. Miza invocată: PNRR și credibilitatea externă Abrudean afirmă că PNL nu poate oferi „un cec în alb” unui partid pe care îl descrie drept „neonest” și care ar fi pus „interesele României pe locul 2”. În acest context, liberalul spune că PNL propune un „Acord pentru România”, care să stabilească explicit prioritățile pentru perioada următoare. „De aceea am venit cu soluția unui Acord pentru România care să prevadă clar prioritățile pentru următoarea perioadă, fără de care țara noastră va pierde banii din PNRR și orice urmă de credibilitate externă.” Propunerea de premier În același cadru politic, PNL, USR și UDMR l-au propus pe europarlamentarul Siegfried Mureșan pentru funcția de prim-ministru, mai notează Agerpres. [...]
Schimbarea premierului ar putea debloca proiecte-cheie, dar tensiunile PSD–PNL se adâncesc , după ce secretarul general al PSD, Claudiu Manda , a transmis că partidul nu ar respinge un scenariu de desemnare a unui premier social-democrat dacă acesta ar scoate România din blocajul politic și ar permite continuarea unor angajamente precum PNRR și aderarea la OCDE, potrivit G4Media . Manda i-a răspuns prim-vicepreședintelui PNL Dan Motreanu, care a prezentat public un scenariu „ironic” de „puci” în PSD, după modelul celui invocat în PNL, în care președintele Nicușor Dan l-ar desemna premier pe Constantin Toma, primarul PSD al Buzăului, cunoscut pentru criticile la adresa conducerii propriului partid. Miza: guvern „cu puteri depline” și continuitatea proiectelor În replica sa, Manda susține că PSD nu ar pune „orgoliul politic” deasupra interesului României și că, dacă un astfel de scenariu ar debloca situația politică, partidul nu l-ar respinge. În argumentație, liderul PSD indică o listă de obiective care ar depinde de ieșirea din blocaj: continuarea PNRR (Planul Național de Redresare și Reziliență); aderarea la OCDE; programul SAFE; investițiile; consolidarea credibilității externe a României. Potrivit aceleiași surse, mesajul a fost transmis pe Facebook. Schimb de acuzații și escaladarea conflictului politic În același context, Manda îl atacă pe Motreanu și acuză PNL că se „agață” de guvernare pentru „funcții și privilegii”. Textul redă și un pasaj în care Manda îl vizează pe Ilie Bolojan, în cadrul scenariului discutat, sugerând că un „primar PSD” ar trebui să se gândească de două ori înainte să accepte o astfel de nominalizare, pe fondul neîncrederii în respectarea unui angajament politic. Separat, Manda îl atacă și pe primarul general al Capitalei, Ciprian Ciucu, despre care articolul notează că se afla sub control judiciar după ce DNA l-a pus sub acuzare pentru luare de mită. [...]
Schimbul de replici PNL–PSD arată cât de fragilă rămâne discuția despre o majoritate „cu puteri depline” , în condițiile în care ambele partide își leagă public poziționarea de continuitatea proiectelor mari ( PNRR , OCDE, SAFE) și de controlul asupra guvernării, potrivit POLITICO . Prim-vicepreședintele PNL Dan Motreanu a descris, într-o postare pe Facebook, un scenariu în care președintele României ar desemna drept premier un primar PSD – „de ce nu chiar Constantin Toma ?” – fără să îl anunțe în prealabil pe președintele PSD, Sorin Grindeanu. În varianta prezentată de Motreanu, PNL ar susține imediat candidatul desemnat și ar încerca să provoace „jocuri” în interiorul PSD, inclusiv prin contacte cu parlamentari și lideri locali, cu promisiuni de funcții. Motreanu susține că, în acest scenariu, PSD s-ar opune oficial desemnării, dar o parte dintre parlamentari ar accepta să intre în guvern sau să voteze guvernul, ceea ce ar duce la tensiuni interne și la o situație în care PSD ar ajunge, în final, să susțină PNL „fără un acord privind politicile publice și fără reciprocitate”. Postarea se încheie cu formula că „orice legătură cu realitatea este, desigur, pur întâmplătoare... sau poate nu”. PSD: „Dacă deblochează situația, nu respingem doar pentru că premierul e din alt partid” Secretarul general al PSD, Claudiu Manda, i-a răspuns lui Motreanu tot în spațiul public, afirmând că PSD nu ar respinge un astfel de scenariu dacă ar „debloca situația politică” și ar asigura „un guvern cu puteri depline”, cu efecte asupra continuării proiectelor considerate esențiale: PNRR, aderarea la OCDE, programul SAFE, investițiile și credibilitatea externă a României. În același timp, Manda a introdus o notă de avertisment pentru primarul Constantin Toma, invocat de Motreanu, sugerând că ar trebui „să se gândească de două ori” înainte să accepte, pe fondul neîncrederii în respectarea unor angajamente politice. Miza: stabilitatea guvernării și proiectele mari Dincolo de atacurile politice, schimbul de replici indică faptul că tema „guvernului cu puteri depline” este legată direct, în discursul public, de capacitatea României de a continua proiecte cu impact economic și instituțional (în special PNRR și agenda de aderare la OCDE). În acest cadru, disputa se mută de la nume la controlul majorității și la condițiile politice în care ar funcționa un executiv. Manda a încheiat cu un mesaj direct către Motreanu: „Dane, lasă scenariile! Realitatea este că nu vreţi să plecaţi de la guvernare nici cu apă fiartă, ca să nu vă pierdeţi funcţiile şi privilegiile. V-aţi închis în cămară, aţi aprins lumina şi l-aţi găsit pe Ciucu ronţăind într-un colţ.” [...]
Un conflict intern în PNL riscă să se traducă în blocaje administrative și presiune pe investiții locale , după ce președintele CJ Cluj, Alin Tișe , l-a atacat public pe liderul partidului, Ilie Bolojan , acuzându-l inclusiv că a refuzat finanțarea unui proiect medical major și că ar fi menținut țara în criză politică pentru a-și conserva poziția, potrivit Agerpres . Declarațiile au fost făcute într-un „manifest” publicat de Tișe pe Facebook. Miza: finanțări pentru proiecte și capacitatea administrațiilor locale de a livra investiții Tișe susține că Bolojan, în calitate de premier interimar, ar fi refuzat „timp de un an” să susțină finanțarea Spitalului Regional de Urgență pentru Copii din Cluj, pe care îl descrie drept „unul dintre cele mai avansate proiecte medicale din România”. În același mesaj, el afirmă că proiectul ar avea relevanță regională, invocând că „50% dintre copiii” tratați la Cluj ar proveni din alte județe. „Problema mea fundamentală cu tine este că ai refuzat, timp de un an, să susții finanțarea Spitalului Regional de Urgență pentru Copii din Cluj (...) Ai politizat un proiect care privește sănătatea copilașilor noștri.” În plan administrativ, Tișe mai afirmă că aleșii locali ai PNL ar fi „abandonați fără resursele necesare” pentru a-și finaliza proiectele, avertizând că slăbirea administrațiilor locale ar afecta rezultatele electorale viitoare. Acuzații despre criza politică și direcția partidului În „manifest”, Tișe îl acuză pe Bolojan că l-ar fi „trădat” pe președintele României și că ar fi ținut România „blocată timp de cincizeci de zile într-o criză politică” pentru a-și păstra funcția. El mai susține că liderul PNL ar fi împins partidul în opoziție și că ar încerca să influențeze guvernarea „cu 12%”. „Ai ținut România blocată timp de cincizeci de zile într-o criză politică doar pentru a-ți păstra funcția. Iar astăzi, după ce ai împins PNL în opoziție, încerci să dictezi cu 12% cum trebuie guvernată țara.” Tișe mai reclamă că în partid ar fi fost promovați oameni „fără susținere electorală și fără rezultate”, în timp ce liberali „validați prin vot și performanță” ar fi fost marginalizați, iar diferențele de opinie ar fi fost tratate ca vină, cu „epurări motivate de orgoliu”. Critici pe politici fiscale și reforma companiilor de stat Pe zona economică, Tișe afirmă că românii „trăiesc mai greu decât în urmă cu un an” și îl acuză pe Bolojan că ar fi mărit „povara fiscală” asupra persoanelor vulnerabile și asupra mediului de afaceri, evitând însă reformarea „găurilor negre ale bugetului”, pe care le identifică drept companiile de stat „în care se risipesc anual miliarde de lei”. El contestă și eficiența reducerii cu 10% a personalului bugetar, susținând că, în practică, în multe instituții ar fi fost doar mutări interne, fără reducerea birocrației. Ce urmează Materialul Agerpres consemnează poziția lui Alin Tișe, exprimată într-o postare publică, fără a include un răspuns al lui Ilie Bolojan. În lipsa unei reacții oficiale prezentate în aceeași sursă, rămâne de văzut dacă disputa va produce consecințe în conducerea PNL și, mai ales, dacă va afecta capacitatea partidului de a susține coerent finanțări și proiecte la nivel local. [...]
PNL ridică miza crizei guvernamentale și aduce în discuție alegerile anticipate ; secretarul general al partidului, Robert Sighiartău, spune că, în lipsa unei formule de guvern, „este momentul să ne întoarcem la cetățeni”, potrivit Adevărul . Sighiartău susține că blocajul durează de „aproape două luni” și îl pune pe seama PSD, pe care îl acuză că a „generat această criză politică prin demiterea Guvernului Bolojan”. În mesajul publicat pe Facebook, liderul liberal afirmă că situația „afectează încrederea, economia și capacitatea statului de a lua decizii” și că PNL ar fi venit cu „soluții concrete” și „formule de compromis” pentru a obține un guvern funcțional. În același mesaj, el acuză PSD că „a preferat să continue jocul politic” și afirmă că nici variantele promovate de președintele României nu au deblocat negocierile, ci „au amplificat tensiunile” și au îngreunat formarea unei majorități parlamentare. „Dacă nu mai există posibilitatea constituirii unui guvern, atunci este momentul să ne întoarcem la cetățeni.” Context: negocieri eșuate la Cotroceni și desemnare amânată Declarațiile vin după ce liderii partidelor au părăsit negocierile de la Cotroceni, la aproximativ o oră de la începutul discuțiilor cu președintele Nicușor Dan , întâlnire descrisă ca tensionată. În acest context, desemnarea noului premier este amânată, iar criza politică se adâncește pe fondul lipsei unui acord pentru o majoritate. Șeful statului a transmis anterior un mesaj public în care acuză PNL că și-a schimbat poziția față de înțelegerile inițiale, blocând formarea unui nou guvern, potrivit unui material separat din Adevărul . Poziția PNL: fără „cec în alb” pentru Grindeanu Ulterior, liderul PNL Ilie Bolojan a declarat că partidul nu va susține necondiționat candidatura lui Sorin Grindeanu pentru funcția de premier și că nu acceptă un „cec în alb” în negocieri, conform Adevărul . Din informațiile disponibile în material, nu este precizat un calendar sau pași procedurali concreți pentru declanșarea anticipatelor; propunerea este formulată ca opțiune politică în cazul în care nu mai poate fi constituit un guvern. [...]
USR propune o rotativă PNL–USR–UDMR înainte de PSD pentru a evita „două schimbări” de guvern într-un an , argumentând că varianta cerută de social-democrați ar crește instabilitatea administrativă într-un moment în care ministerele funcționează deja în regim de interimat, potrivit HotNews . Radu Miruță , ministrul interimar al Apărării, susține într-o postare pe Facebook că „graba PSD de a reveni cât mai repede la controlul instituțiilor statului” ar fi „singura explicație” pentru solicitarea ca PSD să primească mandatul de formare a noului Guvern. Miza: continuitatea în ministere și costul operațional al unei noi rotații Miruță pledează pentru o rotație la guvernare care să înceapă cu PNL–USR–UDMR și abia apoi, într-o a doua etapă, cu PSD. Argumentul central este că, dacă rotația începe cu formula actuală (USR, PNL, UDMR), ar exista „o singură schimbare” majoră, peste un an, când PSD ar prelua conducerea. În schimb, dacă PSD ar începe acum, ar urma „două schimbări majore”: una imediată, prin plecarea actualilor miniștri, și încă una peste un an, când aceștia s-ar întoarce, potrivit mesajului citat de publicație. Ministrul mai spune că „astăzi există deja o așezare în ministere”, în condițiile în care Guvernul Bolojan asigură interimatul după ce a fost demis de Parlament în 5 mai, prin moțiunea PSD–AUR. „Stabilitatea” invocată de PSD și problema de încredere În mesajul său, Miruță afirmă că varianta propusă de PSD, deși justificată prin „stabilitate”, ar produce „exact opusul: de două ori mai multă instabilitate”. Separat, el invocă și o problemă de „încredere”, acuzând PSD că și-ar fi încălcat „în mod repetat cuvântul”, ceea ce ar fi afectat relația cu foștii parteneri de guvernare. Contextul negocierilor: două propuneri de premier și blocaj la Cotroceni Poziția ministrului USR vine pe fondul unui blocaj în negocierile pentru noul executiv: PSD l-a propus pe Sorin Grindeanu pentru funcția de premier, iar USR, PNL și UDMR l-au propus pe Siegfried Mureșan. Potrivit informațiilor din articol, niciuna dintre părți nu a vrut să cedeze în discuțiile convocate de președintele Nicușor Dan vineri seară la Cotroceni. Pentru detalii despre impasul din negocieri, HotNews a relatat anterior aici: „Niciuna dintre părți nu a vrut să cedeze” . [...]
