Știri
Știri din categoria Politică

Nicușor Dan pregătește o nouă rundă de consultări la Cotroceni, în încercarea de a debloca criza politică, după retragerea PSD din Guvern și în lipsa unor pași concreți de detensionare, potrivit informațiilor publicate de Antena 3.
Întâlnirea ar urma să aibă loc săptămâna viitoare, la Palatul Cotroceni, înainte ca președintele să plece într-o deplasare externă programată pe 27 aprilie, conform unor surse politice citate de publicație. La discuții ar urma să fie chemați liderii PSD, PNL, UDMR și USR.
Demersul este prezentat ca o nouă încercare de a readuce partidele pro-europene la masa dialogului, în condițiile în care, de la momentul în care social-democrații i-au retras sprijinul politic lui Ilie Bolojan, taberele au rămas pe poziții, fără concesii.
În același context, Antena 3 notează că președintele nu are „posibilitatea constituțională” de a interveni direct în conflictul dintre partide, dar încearcă să joace rolul de mediator și să creeze cadrul pentru discuții care să reducă tensiunile.
Potrivit surselor Antena 3, demisiile miniștrilor PSD și propunerile pentru interimari au fost trimise și înregistrate la Administrația Prezidențială joi seara, după ce miniștrii și-au depus demisiile în cursul zilei, la Palatul Victoria. PSD a transmis ulterior, într-un comunicat, că până la formarea unui nou guvern va asigura sprijin parlamentar pentru adoptarea actelor normative necesare derulării proiectelor cu finanțare europeană.
Președintele Nicușor Dan a declarat joi, în Cipru, înaintea Summitului Consiliului European, că „tonul discuțiilor s-a mai calmat” și că vrea să își mențină statutul de mediator în criza politică.
Prima rundă de consultări cu liderii PSD, PNL, UDMR, USR și minorități naționale a avut loc miercuri. La final, Nicușor Dan a spus că nu exclude un guvern minoritar și că „dezescaladarea” este necesară pentru a permite un dialog ulterior.
După consultări:
Întâlnirea anunțată „pe surse” ar urma să testeze dacă există spațiu real pentru un acord politic care să depășească blocajul, în condițiile în care, până acum, nu s-a conturat o soluție acceptată de părți.
Recomandate

Vicepremierul Tanczos Barna anticipează că un guvern minoritar PNL–USR–UDMR–minorități va fi testat rapid printr-o moțiune de cenzură , un scenariu care poate prelungi incertitudinea politică și poate forța o „reașezare” a majorității în Parlament, potrivit news.ro . Tanczos spune că, „în perioada acestui interimat”, va apărea „cu siguranță” o moțiune, care va funcționa ca primul test pentru opoziție privind capacitatea de a răsturna Executivul. În evaluarea sa, demiterea prin moțiune este, de regulă, mai dificilă decât strângerea voturilor pentru instalarea unui nou guvern, deoarece guvernul aflat în funcție „mai are câteva pârghii” pentru a convinge parlamentari să nu voteze moțiunea. „De obicei este mult mai greu să strângi voturile pentru moţiunea de cenzură ca să treacă, pentru că Guvernul care este în funcţie mai are câteva pârghii să mai convingă câţiva parlamentari să nu voteze, din diferite motive, o moţiune de cenzură.” Ce opțiuni vede Tanczos dacă Guvernul cade Vicepremierul afirmă că, în cazul căderii Guvernului, nu se așteaptă ca un reprezentant PSD sau AUR să fie nominalizat pentru formarea unui nou Executiv, invocând și poziția PSD, care a anunțat că nu dorește o alianță cu AUR. În acest context, Tanczos indică două variante: „reașezarea” coaliției actuale în format de patru: PSD, PNL, USR, UDMR; un guvern minoritar, susținut printr-o majoritate construită din „partidele mele plus câteva voturi adunate din Parlament”. El adaugă că un astfel de lider care își asumă formarea majorității ar putea fi chiar premierul în funcție, președintele PNL Ilie Bolojan. Linia roșie a UDMR: fără sprijin AUR Tanczos spune că UDMR ar fi dispus să intre într-un guvern minoritar, cu condiția ca acesta să nu fie susținut de AUR. Declarațiile au fost făcute joi seară, la Digi 24. [...]

Președintele Nicușor Dan încearcă să limiteze riscul de blocaj guvernamental și transmite că Executivul poate funcționa „eficient” chiar și cu miniștri interimari, în contextul tensiunilor dintre PNL și PSD, potrivit Adevărul . Mesajul vizează, implicit, continuitatea administrativă într-un moment în care instabilitatea politică poate întârzia decizii cu impact economic și angajamente externe. Aflat în Cipru, la reuniunea informală a Consiliului European , șeful statului a refuzat să comenteze scenarii precum o eventuală moțiune de cenzură depusă rapid de PSD, invocând nevoia de a-și păstra „statutul de mediator” între partide. Guvern cu interimari: răspuns scurt, miză mare Întrebat direct dacă un guvern cu miniștri interimari va funcționa eficient, Nicușor Dan a răspuns: „Da”. În același registru, a evitat să se pronunțe asupra acțiunilor partidelor și asupra responsabilității pentru criza politică, precizând că „în privat” va spune mai multe liderilor europeni decât în declarațiile publice. În privința ruperii dintre PNL și PSD, președintele a indicat doar o schimbare de ton: „Sunt foarte multe scenarii și nu vreau să intrăm în ele acum, dar apreciez... ceea ce apreciez e că cel puțin din ce am perceput eu, tonul discuțiilor s-a mai calmat puțin.” Mesaj extern: direcție europeană și proiecte „extrem de importante” Pe fondul instabilității interne, Nicușor Dan spune că va transmite partenerilor europeni un mesaj de continuitate: România „păstrează direcția europeană” și există consens pe obiective precum SAFE, OECD și PNRR (Planul Național de Redresare și Reziliență). „Instituțiile funcționează și într-o formă sau alta, România își va continua drumul la care s-a angajat.” Tot din Cipru, președintele a enumerat temele de interes pentru România pe agenda europeană: competitivitatea, prețurile la energie și viitorul cadru financiar multianual al UE pentru 2028–2034. A menționat și că, pentru prima dată, bugetul european ar urma să includă o componentă dedicată competitivității de aproximativ 400 de miliarde de euro, iar România susține o distribuție care să nu adâncească decalajele între state. Ce urmează: consultări politice „săptămâna viitoare” Nicușor Dan a anunțat că săptămâna viitoare va avea „o intervenție sau o acțiune publică” cu participarea sa, fără să ofere detalii despre format sau obiectiv. În același timp, a refuzat să evalueze performanța premierului Ilie Bolojan , invocând din nou rolul de mediator. [...]

Retragerea miniștrilor PSD mută miza pe aritmetica parlamentară , iar următoarele săptămâni pot decide dacă România rămâne cu un guvern minoritar condus de Ilie Bolojan sau intră pe traseul formării unei noi majorități, potrivit Libertatea . Politologul Sergiu Mișcoiu descrie momentul ca pe o „vânătoare” de voturi în Parlament, cu partidele mari în căutare de parlamentari care pot înclina balanța. În analiza sa, Mișcoiu spune că această cursă nu se limitează la un singur partid și că atât PNL, cât și PSD caută „oameni noi”, într-o competiție pentru obținerea unei majorități care fie să susțină actualul premier cu un guvern minoritar, fie să ducă la înlocuirea lui. De unde pot veni voturile și de ce contează Miza imediată este strângerea unei majorități funcționale în Parlament. Mișcoiu indică drept ținte ale negocierilor: membri ai grupurilor parlamentare mici (PACE, SOS România, POT); peste 20 de parlamentari independenți; posibili transfugi din partidele mari. În acest context, profesorul amintește că „am asistat la plecarea de la PSD către PNL a unui parlamentar”, iar primarul PSD Robert Negoiță și-a exprimat susținerea pentru premier (într-un material separat al Libertatea). Termenul de 45 de zile și „52 de voturi care lipsesc” Potrivit lui Mișcoiu, premierul are la dispoziție 45 de zile pentru a obține un vot de încredere, iar în acest moment ar fi în căutarea a „52 de voturi care lipsesc”. Această aritmetică explică presiunea pe negocieri și intensificarea discuțiilor cu parlamentari din zone mai puțin stabile politic. Totodată, Mișcoiu avertizează că „vânatul” este mai greu de convins acum, inclusiv din cauza limitelor a ceea ce se mai poate promite într-o astfel de etapă, pe care o descrie ca fiind mai degrabă informală și cu un grad redus de siguranță. Dilema PSD: moțiune cu AUR sau cost politic În evaluarea politologului, PSD se află într-o poziție complicată: dacă ar susține o moțiune de cenzură inițiată de AUR, riscă să fie perceput ca o „anexă AUR”. Această constrângere reduce opțiunile tactice ale partidului și poate influența modul în care se negociază o eventuală nouă formulă guvernamentală. Ce a declanșat criza Libertatea reamintește că PSD a decis luni, 20 aprilie, retragerea sprijinului politic pentru premierul Ilie Bolojan, într-un vot al delegaților partidului desfășurat în Parlament: 97,7% pentru retragere și 2,3% împotrivă, în cadrul unui eveniment intitulat „Momentul adevărului”. Ulterior, miniștrii PSD și-au dat demisiile în bloc , joi, după retragerea sprijinului politic. Social-democrații au transmis că sunt pregătiți să participe la formarea unui nou guvern pro-european și să susțină un premier, fie politic, fie tehnocrat. [...]

UDMR exclude orice formulă de guvernare sprijinită de AUR , iar vicepremierul Tanczos Barna spune că, în scenariul căderii Guvernului, nu va fi „nominalizată” dinspre PSD sau AUR o persoană care ar propune o coaliție PSD–AUR, potrivit Mediafax . Declarația vine pe fondul tensiunilor politice din coaliție, pe care Tanczos Barna le descrie drept „complicate”, și al discuțiilor despre o eventuală moțiune de cenzură. Vicepremierul a vorbit la Digi24 despre „linii roșii” pe care partidele nu ar fi dispuse să le treacă în negocierile pentru o majoritate. „Linii roșii” în negocierile pentru majoritate Tanczos Barna afirmă că pentru UDMR linia roșie este participarea sau susținerea unui guvern în care AUR ar intra sau pe care l-ar susține. Într-un astfel de scenariu, spune el, UDMR nu ar avea miniștri și nu ar intra într-o asemenea coaliție. În același context, vicepremierul susține că poziția PSD este „foarte clară”: social-democrații nu ar dori o coaliție cu Ilie Bolojan în fruntea Guvernului, iar Bolojan „nu își dă demisia”, pe care Tanczos o descrie drept „o altă linie roșie”. Ce scenarii vede vicepremierul după criză Vicepremierul spune că „săptămâna viitoare încep să se limpezească apele”, printr-o etapă de „dezescaladare”, pe care o consideră necesară pentru reluarea dialogului politic. În ipoteza în care Guvernul ar cădea, Tanczos Barna indică drept opțiuni: o „reașezare a coaliției actuale”, în formatul de patru partide: PSD, PNL, USR, UDMR; un guvern minoritar, în care o persoană (tehnocrat, politician sau lider de partid) ar veni cu „certitudinea” că poate strânge o majoritate din voturi în Parlament. El adaugă însă că un astfel de eveniment este „încă relativ departe”, în evaluarea sa. [...]

USR respinge scenariul unui premier tehnocrat și leagă stabilitatea de o majoritate politică , în contextul discuțiilor de la Cotroceni despre ieșirea din criza guvernamentală, potrivit Mediafax . Diana Buzoianu , ministra Mediului din partea USR, a declarat la Antena 3 CNN că, la consultările cu președintele Nicușor Dan, nu s-a discutat varianta înlocuirii premierului Ilie Bolojan cu un tehnocrat, deși scenariul este vehiculat în spațiul public ca soluție de ultimă instanță. Ea a precizat că discuția delegației USR cu președintele a durat două ore și jumătate. „Ăsta este clar un scenariu care, în două ore și jumătate, nu a apărut nicăieri; și cred că rațiunea din spatele lipsei dezbaterii pe acest scenariu este inclusiv faptul că criza actuală este o criză politică – ori ea trebuie să-și găsească soluții în majorități politice – dacă ele mai există.” De ce contează: semnal despre „guvernarea de reforme” și costul politic al unei soluții tehnocrate Mesajul USR pune accent pe ideea că ieșirea din criză depinde de o formulă politică funcțională, nu de o soluție tehnocrată, pe care Buzoianu o consideră mult mai greu de operat în Parlament în termeni de adoptare a reformelor. Ea a susținut că, deși au existat divergențe și „discuții tehnice” în care USR nu a căzut de acord cu premierul, partidul a colaborat cu Ilie Bolojan și „au reușit să adopte o serie de reforme”. În același timp, a admis că multe proiecte depuse de USR nu au reușit „să devină realitate”. Relația cu Bolojan și exemplul invocat: restructurarea Romsilva Buzoianu a apreciat că Ilie Bolojan a reușit să colaboreze cu partidele care au susținut reforme, oferind ca exemplu restructurarea Romsilva. „Am avut un premier care a avut o oarecare susținere și din partea partidului propriu – ceea ce a contat – inclusiv din partea USR-ului. Adică a reușit să coalizeze, să zicem, niște partide care au susținut aceste măsuri.” În oglindă, ea a spus că unui premier tehnocrat „îi va fi de 100 de ori mai greu” să treacă reforme, reiterând că acest scenariu „nu a fost discutat nici măcar la Cotroceni”. Ce urmează, în logica USR: mai puțin calendar, mai mult conținut Întrebată despre scenariul în care Guvernul Bolojan ar rămâne în funcție până în septembrie, Buzoianu a indicat că miza nu este luna până la care rezistă executivul, ci ce reforme pot fi adoptate până atunci. [...]

Dominic Fritz deschide ușa unor negocieri punctuale cu parlamentari AUR pentru a bloca o moțiune de cenzură împotriva guvernului minoritar condus de Ilie Bolojan , printr-o delimitare între aleșii AUR „ca indivizi” și partidul AUR, pe care îl numește „extremist”, potrivit Antena 3 . Miza imediată este una operațională: menținerea guvernului în funcție în condițiile în care PSD s-ar retrage și ar dispărea majoritatea parlamentară. Într-un interviu care urmează să fie difuzat integral duminică, la „Ora de foc cu Oana Zamfir”, liderul USR a susținut că această „nuanță” lasă loc pentru discuții individuale cu parlamentari AUR care nu ar susține moțiunea de cenzură împotriva guvernului Bolojan. „Parlamentarii sunt legitimi. Partidul AUR este un partid extremist.” Acuzații către PSD și calculul majorității Fritz a afirmat că au existat deja colaborări punctuale între PSD și AUR în Parlament, invocând episoade legate de voturi la buget, moțiuni și negocieri privind Avocatul Poporului. În logica sa, discuția despre colaborări nu ar fi una ipotetică, ci una bazată pe precedente. Totodată, liderul USR a spus că are „îndoieli” că AUR va vota o moțiune de cenzură, sugerând că partidul ar putea juca, de fapt, în avantajul PSD, prin slăbirea unei „coaliții pro-europene”. Linia roșie a USR: fără moțiune „cu extremiștii” Întrebat despre posibilitatea unei coaliții cu AUR, Fritz a respins scenariul și a afirmat că USR nu va vota o moțiune de cenzură alături de „extremiști”, cerând o promisiune similară din partea PSD. „Eu promit aici solemn, că nu vom vota o moțiune de cenzură cu extremiștii. Haideți să vedem aceeași promisiune din PSD.” Legătura cu PNRR și finanțarea SAFE Fritz a mai declarat că, în discuția de la Cotroceni, i-a transmis președintelui că USR îl susține pe premierul Bolojan și continuarea guvernării, invocând riscul pierderii „celor 10 miliarde din PNRR” și „celor 16 miliarde din SAFE”, precum și temerea că reformele ar putea fi anulate. În același context, a spus că, dacă PSD ar vota o moțiune de cenzură împotriva guvernului, nu ar mai fi „un partener” pentru USR și a indicat că USR rămâne disponibil inclusiv pentru varianta unui guvern minoritar, plasând „100%” responsabilitatea la PSD în cazul unei crize de majoritate. [...]