Știri
Știri din categoria Politică
Președintele Nicușor Dan spune că România pregătește un protocol pentru incidente cu drone și că va discuta cu omologul ucrainean, Volodimir Zelenski, după episodul în care o dronă ucraineană a intrat în apele teritoriale românești, potrivit Digi24. Tema a fost abordată într-o ședință de lucru la Constanța, organizată în contextul incidentului.
Întrebat dacă a discutat deja cu Zelenski, Nicușor Dan a răspuns că nu, dar că urmează să o facă. El a precizat că, în ședința de la Constanța, o parte a discuțiilor a vizat „elemente ale unui protocol” care să funcționeze în situații similare.
Ideea unui protocol apare după discuțiile din ultima perioadă despre modul de reacție al autorităților la incidente cu drone, inclusiv după un caz anterior din Galați. În acel context, purtătorul de cuvânt al MApN, Cristian Popovici, a explicat public de ce nu a fost doborâtă o dronă care s-a prăbușit peste un bloc din centrul orașului, invocând limitări legale și operaționale.
În același registru, generalul de brigadă Gheorghe Maxim a indicat că una dintre constrângeri este interdicția de a executa foc astfel încât proiectilul să afecteze spațiul aerian al unei țări vecine, iar angajarea unei ținte aeriene presupune pași care consumă timp (detecție, clasificare, combatere). El a menționat că „timpul de 4 minute” avut la dispoziție a fost „extrem de scurt”.
Ministrul interimar al Apărării, Radu Miruță, a declarat că a discutat cu secretarul general al NATO, Mark Rutte, și că a argumentat pentru implementarea solicitărilor României în zona Dobrogei, până la livrarea capabilităților antidronă comandate.
În declarațiile citate, ministrul a mai spus că drona a fost descoperită și urmărită pe radarul nou instalat în zona Galați, că avioanele de vânătoare au avut autorizație de tragere, dar că nu s-a putut trage fără riscul unor pagube mai mari sau fără ca proiectilul să ajungă în afara României, ceea ce ar fi putut fi interpretat drept o imixtiune în războiul din Ucraina.
Recomandate
Presiunea pentru o reacție diplomatică mai dură față de Rusia crește după doborârea a două drone în mai puțin de 24 de ore, iar tema expulzării ambasadorului ajunge din nou pe agenda publică, potrivit HotNews . Fosta ministră a Justiției Ana Birchall i-a cerut președintelui Nicușor Dan să precizeze dacă își menține declarațiile din 31 mai, când, într-un interviu pentru BBC, a spus că nu exclude expulzarea ambasadorului Rusiei dacă incidentele cu drone se repetă. Birchall a invocat faptul că a doua dronă a fost doborâtă de un pilot român „chiar de pe același avion F-16” și a întrebat dacă poziția din 31 mai rămâne valabilă în cazul în care se confirmă că aparatele sunt din arsenalul Moscovei. În mesajul publicat pe Facebook, Birchall a susținut că, dacă originea rusească se confirmă, președintele ar trebui să ceară convocarea de urgență a ambasadorului Federației Ruse la Ministerul Afacerilor Externe, declararea acestuia persona non grata (statut care duce la expulzare) și îndepărtarea sa din România. Ea a argumentat că „în politica externă și în securitatea națională nu este loc pentru ezitări” și că lipsa de consecvență ar afecta credibilitatea României atât în raport cu Rusia, cât și în fața partenerilor din NATO. Ce se știe oficial despre una dintre drone Parchetul General a confirmat vineri că drona interceptată în zona Padina, județul Buzău , era un aparat de tip Shahed și a fost doborâtă de un avion F-16 al armatei române. În acest caz, procurorii au deschis un dosar penal in rem, iar investigațiile vizează infracțiunea de operare a unei aeronave într-o zonă interzisă, faptă prevăzută de Codul Aerian. Context: măsuri și retorsiuni între București și Moscova În același material este amintit că președintele Nicușor Dan a anunțat la sfârșitul lunii mai închiderea Consulatului rus de la Constanța, chiar în ziua în care o dronă rusească s-a prăbușit pe un bloc din Galați. Tot vineri, Consulatul General al României din Sankt Petersburg a fost închis oficial, la o lună după ce Moscova a anunțat măsura de retorsiune. În acest moment, întrebarea centrală rămâne dacă autoritățile vor trata incidentul cu dronele ca pe un episod izolat sau ca pe un prag care justifică escaladarea răspunsului diplomatic, inclusiv prin expulzarea ambasadorului, în funcție de confirmările finale privind originea aparatelor. [...]
Declarațiile lui George Simion despre „întâlniri informale” cu președintele Nicușor Dan ridică o problemă de transparență în negocierile pentru formarea guvernului , în condițiile în care liderul AUR spune că nu va face public subiectul discuțiilor, potrivit Euronews . Simion a făcut afirmațiile într-un interviu pentru Gândul , unde a susținut că, în perioada discuțiilor despre formarea guvernului, a avut atât consultări „formale”, cât și „informale” la Palatul Cotroceni și că a vorbit inclusiv cu șeful statului. Ce spune Simion despre discuțiile cu Nicușor Dan Întrebat ce a discutat cu președintele, liderul AUR a refuzat să ofere detalii publice. El a afirmat că a comunicat conținutul acestor discuții unor persoane pe care le consideră „relevante”, menționându-i pe Călin Georgescu, Dan Dungaciu și Petrișor Peiu, precum și „colegilor” săi. În același interviu, Simion a indicat că a discutat „cu toată lumea”, enumerându-i pe Nicușor Dan, Sorin Grindeanu și Ilie Bolojan. Miza: consultări „informale” fără conținut public Din relatarea prezentată, elementul central rămâne faptul că liderul unui partid parlamentar afirmă că a participat la discuții informale în contextul formării guvernului, dar exclude explicit publicarea conținutului lor. În lipsa detaliilor, nu pot fi evaluate temele, solicitările sau eventualele condiționări discutate în acea perioadă. Acuzații privind încercări de „rupere” a AUR și negarea unei oferte de guvernare Simion îi acuză pe Adrian Veștea și Eugen Tomac că ar fi încercat să „spargă” partidul, susținând că un deputat AUR, „domnul Murad”, ar fi fost convocat la Vila Lac după „desemnarea intempestivă” a lui Adrian Veștea, pentru o discuție despre cum ar putea vota o parte dintre parlamentarii AUR. Pe fond, Simion afirmă că AUR nu a primit o ofertă concretă de a intra la guvernare: „Nu.” [...]
Numirea lui Mykhailo Drapaty la comanda armatei nu a stins presiunea publică pentru revenirea lui Mykhailo Fedorov , iar schimbarea de la vârful conducerii militare riscă să rămână incompletă cât timp cererile legate de contractele de serviciu și condițiile de luptă ale militarilor nu sunt abordate, potrivit Kyiv Post . În al cincilea an al invaziei ruse, militari și civili intervievați de AFP spun că îl privesc pe Drapaty ca pe o alegere pozitivă, însă o parte dintre ei continuă să ceară revenirea fostului ministru al apărării, Mykhailo Fedorov, în guvern. Înlocuirea „surpriză” a lui Fedorov, săptămâna trecută, a scos în stradă câteva mii de oameni, care au cerut reinstalarea lui și demiterea șefului armatei, Oleksandr Sîrski . În fața celor mai mari proteste legate de război de la invazia din 2022, președintele Volodîmîr Zelenski l-a demis marți pe Sîrski și l-a numit în locul lui pe Drapaty, notează aceeași sursă. Miza pentru militari: contracte pe durată determinată și timp de refacere În Iziium, oraș aflat la aproximativ 30 km de pozițiile rusești, un soldat de 22 de ani, care s-a prezentat cu numele de război „Khrest”, a spus că plecarea lui Sîrski este „un lucru bun”, dar că își dorește ca Fedorov să revină în guvern. Potrivit acestuia, Fedorov susținea introducerea pe scară largă a contractelor pe durată determinată — o cerere importantă pentru militari, dintre care mulți luptă fără un termen clar al serviciului. „Introduce contracte astfel încât soldații mobilizați să știe măcar cât timp vor trebui să servească.” Același militar a mai spus că Fedorov încerca să se asigure că soldații au parte și de perioade de odihnă. Drapaty, perceput ca „ofițer de luptă”, dar nemulțumirile rămân Svitlana, o asistentă medicală de 48 de ani dintr-o unitate de asalt aeropurtat, a descris numirea lui Drapaty — văzut ca un „ofițer de luptă” respectat — drept un lucru „pozitiv”. Ea a arătat și că apreciază rolul societății civile în presiunea pentru schimbări la vârf. În același timp, Svitlana a spus că a apreciat „digitalizarea” asociată cu mandatul lui Fedorov, pe care l-a numit „un bun manager”, dar a avertizat să nu fie „idealizat”. Ea a menționat și că, în perioada respectivă, „plata a început să scadă oarecum”, cu efect asupra familiilor militarilor. Svitlana a precizat că nu are încă o opinie despre succesorul lui Fedorov, Yevhen Khmara, despre care articolul spune că provine din serviciile de securitate. Presiune politică: demiterea lui Sîrski nu este suficientă pentru o parte a societății Un bărbat de 69 de ani din Kiev, Oleh, a afirmat că demiterea lui Sîrski nu este suficientă și că obiectivul protestelor — sprijinul pentru Fedorov — „nu a fost încă atins”. El consideră că Zelenski a încercat să „deturneze atenția” prin îndepărtarea lui Fedorov și sugerează că schimbarea reală ar necesita o înlocuire „la vârf” în guvern. Separat, o studentă la științe politice, Taisiia Obod (21 de ani), și-a exprimat speranța ca Fedorov să rămână „în cadrul guvernului” și ca impulsul pentru „reformele și inițiativele” sale să fie menținut. În ansamblu, mesajul din teren este că numirea unui nou comandant al armatei poate calma o parte din nemulțumiri, dar nu închide disputa politică și socială declanșată de plecarea lui Fedorov, mai ales în condițiile în care cererile soldaților privind durata serviciului și refacerea rămân nerezolvate. [...]
Riscul alegerilor anticipate ar împinge Parlamentul să voteze un nou guvern , iar o a doua nominalizare de premier ar avea șanse mari să treacă, susține Traian Băsescu, într-o intervenție citată de HotNews . Fostul președinte argumentează că, fiind încă aproximativ doi ani până la următoarele alegeri parlamentare, mulți aleși nu ar risca să respingă și a doua propunere, pentru a nu deschide calea anticipatelor. Băsescu spune că o a doua desemnare, indiferent de rezultat, ar clarifica situația: dacă trece, criza guvernamentală se închide; dacă pică, se conturează „o altă soluție politică, constituțională”, respectiv alegeri anticipate . În opinia sa, tocmai această perspectivă ar disciplina votul din Parlament. Miza: votul de învestitură și pragul de 233 de voturi Fostul președinte îl critică pe Nicușor Dan pentru că ar condiționa nominalizarea de existența unei susțineri garantate de 233 de voturi (pragul necesar validării Guvernului), calificând abordarea drept „total neconstituțională”. Argumentul lui Băsescu este că numărul de voturi nu poate fi „stabilit” înainte de votul efectiv din Parlament. „Nu poți să stabilești numărul de voturi pe care îl ai până când nu se produce votul în Parlament. Orice anticipare este o poveste.” Cine ar putea trece și de ce, în logica lui Băsescu În evaluarea lui Băsescu, una dintre variantele vehiculate ar putea obține voturile necesare: Siegfried Mureșan, propunerea de premier a PNL. El leagă această posibilitate de faptul că un eșec la a doua încercare ar crește presiunea anticipatelor, scenariu pe care parlamentarii nu l-ar dori. „Nu cred că nu s-ar găsi suficienți parlamentari care să nu aibă chef de alegerile anticipate.” În același timp, Băsescu critică PSD și PNL, acuzându-le că pun interesele de partid și ale „clientelei politice” înaintea interesului național. Cui ar folosi amânarea unei noi nominalizări Băsescu mai afirmă că reținerea lui Nicușor Dan de a face o nouă nominalizare ar avantaja doi actori politici: pe Sorin Grindeanu, „că scapă de grija de a fi desemnat să devină premier”, și pe Ilie Bolojan, care ar rămâne interimar „la nesfârșit”, potrivit declarațiilor sale. În concluzie, fostul președinte susține că președintele ar trebui să își exercite atribuția de a desemna un candidat pentru funcția de prim-ministru fără a impune condiții care nu sunt prevăzute de Constituție, iar Parlamentul ar fi, în acest context, mai degrabă înclinat să evite un blocaj care ar putea duce la anticipate. [...]
Traian Băsescu contestă ideea că președintele poate bloca AUR de la guvernare , susținând că, dacă o majoritate parlamentară trece un cabinet la vot, șeful statului nu are temei să refuze învestirea doar pentru că în coaliție se află și AUR, potrivit HotNews . Fostul președinte a comentat, la Digi24 , dezvăluirile lui George Simion despre discuții și negocieri purtate cu partide care, public, cataloghează AUR drept formațiune extremistă. În opinia lui Băsescu, aceste episoade arată „un limbaj dublu” al liderilor politici și faptul că Simion „își bate joc” de ei, prin expunerea publică a contactelor. „Una spun poporului, că nu vor să audă de extremiști, și pe ascuns se duc cu scufița în mână și spun: «nenea Simion, te rugăm, dacă poți să ne ajuți puțin, să ne scoți la vopsea». Iar Simion își bate joc de ei, pur și simplu.” Miza instituțională: ce poate și ce nu poate face președintele Băsescu l-a criticat pe Nicușor Dan pentru că, la începutul crizei politice, ar fi evitat să cheme AUR la consultări, deși partidul are legitimitate electorală. El a susținut că președintele nu poate refuza desemnarea unui guvern din care face parte AUR dacă acel guvern obține votul de învestire în Parlament. „Președintele Nicușor Dan, când spune «nu voi semna niciun guvern care vine cu AUR», n-are niciun fel de atribuțiune.” Contextul: discuțiile invocate de Simion și confirmările ulterioare George Simion a declarat că deputatul AUR Muhammad Murad ar fi fost chemat la Vila Lac de Adrian Veștea și Eugen Tomac, pentru a discuta sprijinul unei părți din parlamentarii AUR la învestirea guvernului Veștea. Simion a mai spus că a participat la întâlniri la Palatul Cotroceni, atât oficiale, cât și informale, argumentând că o formațiune parlamentară „trebuie să discute” cu celelalte partide. La rândul său, președintele PSD Sorin Grindeanu a recunoscut că s-a întâlnit de mai multe ori cu Simion sau cu alți reprezentanți AUR, dar a afirmat că nu știe nimic despre întâlnirea de la Vila Lac. Grindeanu a mai spus că au existat discuții despre posibilitatea ca funcția de președinte al Senatului să revină AUR, în schimbul susținerii pentru Veștea, însă negocierile nu ar fi avansat și, potrivit lui, nu au fost discuții despre funcții în alte instituții ale statului. [...]
România și India își pun pe agendă aprofundarea cooperării economice , pe fondul reluării dialogului politic la cel mai înalt nivel după două decenii, odată cu vizita de stat a președintei Indiei, Droupadi Murmu , la București, potrivit Agerpres . Droupadi Murmu a fost primită joi de președintele României, Nicușor Dan, la Palatul Cotroceni . Președinta Indiei se află într-o vizită de stat în România până sâmbătă, la invitația părții române. Convorbirile oficiale dintre cei doi șefi de stat sunt orientate spre consolidarea Parteneriatului extins România–India, în perspectiva aniversării, în 2028, a 80 de ani de relații diplomatice bilaterale, conform Administrației Prezidențiale. Miza economică: forum bilateral cu mediul de afaceri Pe agenda vizitei figurează și un Forum economic bilateral, programat vineri și inaugurat de cei doi președinți. La eveniment ar urma să participe reprezentanți ai mediului de afaceri din România și India, precum și ai autorităților române. În același cadru, dialogul vizează și „aprofundarea cooperării economice bilaterale”, alături de dezvoltarea relațiilor interumane și de colaborarea în cercetare și inovare, potrivit Administrației Prezidențiale citate de Agerpres. Context diplomatic și pașii următori Administrația Prezidențială apreciază că vizita reprezintă un „moment de referință” în relația bilaterală, prin reluarea dialogului politic la cel mai înalt nivel după un interval de două decenii. După convorbirile oficiale, cei doi președinți urmează să susțină declarații de presă comune, iar ulterior este programat un dineu de stat în onoarea președintei Indiei. În plan istoric, Agerpres amintește că cea mai recentă vizită a unui șef de stat român în India a avut loc în 2006, iar ultima vizită a unui președinte al Indiei în România a fost în 1994. [...]
