Știri
Știri din categoria Politică
Președintele Nicușor Dan spune că România pregătește un protocol pentru incidente cu drone și că va discuta cu omologul ucrainean, Volodimir Zelenski, după episodul în care o dronă ucraineană a intrat în apele teritoriale românești, potrivit Digi24. Tema a fost abordată într-o ședință de lucru la Constanța, organizată în contextul incidentului.
Întrebat dacă a discutat deja cu Zelenski, Nicușor Dan a răspuns că nu, dar că urmează să o facă. El a precizat că, în ședința de la Constanța, o parte a discuțiilor a vizat „elemente ale unui protocol” care să funcționeze în situații similare.
Ideea unui protocol apare după discuțiile din ultima perioadă despre modul de reacție al autorităților la incidente cu drone, inclusiv după un caz anterior din Galați. În acel context, purtătorul de cuvânt al MApN, Cristian Popovici, a explicat public de ce nu a fost doborâtă o dronă care s-a prăbușit peste un bloc din centrul orașului, invocând limitări legale și operaționale.
În același registru, generalul de brigadă Gheorghe Maxim a indicat că una dintre constrângeri este interdicția de a executa foc astfel încât proiectilul să afecteze spațiul aerian al unei țări vecine, iar angajarea unei ținte aeriene presupune pași care consumă timp (detecție, clasificare, combatere). El a menționat că „timpul de 4 minute” avut la dispoziție a fost „extrem de scurt”.
Ministrul interimar al Apărării, Radu Miruță, a declarat că a discutat cu secretarul general al NATO, Mark Rutte, și că a argumentat pentru implementarea solicitărilor României în zona Dobrogei, până la livrarea capabilităților antidronă comandate.
În declarațiile citate, ministrul a mai spus că drona a fost descoperită și urmărită pe radarul nou instalat în zona Galați, că avioanele de vânătoare au avut autorizație de tragere, dar că nu s-a putut trage fără riscul unor pagube mai mari sau fără ca proiectilul să ajungă în afara României, ceea ce ar fi putut fi interpretat drept o imixtiune în războiul din Ucraina.
Recomandate
Președintele Nicușor Dan evită un termen ferm pentru raportul despre anularea alegerilor din 2024 , spunând că documentul va fi prezentat „într-un termen rezonabil”, dar fără o dată asumată, potrivit Agerpres . Miza, în logica șefului statului, este una de „închidere” instituțională a subiectului, printr-o sinteză ușor de înțeles pentru public, nu prin explicații tehnice fragmentate. Declarația a fost făcută sâmbătă, la Constanța, în cadrul unei conferințe de presă, unde Nicușor Dan a spus că au existat „colective” și „rapoarte sectoriale” despre ce s-a întâmplat, iar acum ar urma un raport complet. Ce spune președintele că este deja lămurit Nicușor Dan a susținut că, „din punct de vedere juridic”, situația este clarificată și a indicat două elemente pe care le consideră stabilite: pe componenta juridică, ar fi existat „un candidat” care „a încălcat flagrant legea electorală românească ”, ceea ce ar fi creat o situație de neechitate față de ceilalți candidați; pe componenta privind „influența rusă”, președintele a afirmat că există deja un raport al Parchetului General care ar arăta că „au existat niște companii rusești în spatele acestei acțiuni”. De ce mai vrea un raport „complet” Șeful statului a explicat că își dorește un document care să ofere „o poză mai generală”, accesibilă unei categorii largi a populației, tocmai pentru a evita demonstrațiile „relativ tehnice” de tipul „A implică B, B implică C”. În acest context, Nicușor Dan a spus că este „nerăbdător” să fie închis „acest capitol din istoria noastră recentă”, dar a evitat să avanseze o dată pentru finalizarea și publicarea raportului. De ce nu dă un termen Întrebat când estimează că raportul va fi gata, președintele a refuzat să ofere un calendar, motivând că a mai avansat anterior termene și nu vrea să promită încă unul. [...]
PSD condiționează votul pentru guvernul Tomac de măsuri fiscale și sociale , ceea ce mută negocierile pentru învestire din zona numelor de miniștri în cea a programului de guvernare, potrivit Știrile Pro TV . Eugen Tomac , premier desemnat de președintele Nicușor Dan, are la dispoziție 10 zile pentru a obține sprijinul Parlamentului. El urmează să aibă întâlniri, luni și marți, cu PSD, PNL, USR, UDMR și grupul minorităților, având nevoie de minimum 233 de voturi pentru învestirea Executivului. Conform aceleiași surse, Tomac a discutat deja la Palatul Victoria cu premierul interimar Ilie Bolojan. Condițiile PSD: TVA, contribuții la sănătate și pragul pentru pensionari Social-democrații cer ca viitorul program de guvernare să includă o serie de măsuri cu impact direct în buget și în sistemul de contribuții: reducerea TVA la alimente și medicamente; eliminarea contribuției la sănătate (CASS) pentru mamele aflate în concediu de creștere a copilului și pentru veteranii de război; majorarea plafonului de la care pensionarii plătesc CASS, de la 3.000 de lei la 4.000 de lei. Rezistență și din alte partide: PSD în afara influenței, UDMR respinge candidatura În paralel, liderii PNL și USR ar urma să-i transmită lui Tomac că nu doresc ca PSD să facă parte din viitorul Executiv „nici măcar prin influență”, inclusiv în agenții de stat, prefecturi și în rândul secretarilor de stat, condiție pusă pentru a susține guvernul. UDMR, la rândul său, se declară foarte puțin dispus să îl sprijine pe Eugen Tomac. Kelemen Hunor îl consideră „nepotrivit” pentru funcția de premier, iar formațiunea spune că „doar o minune” ar schimba această poziție. Ce urmează: negocieri pe program și pe echipa guvernamentală Știrile Pro TV notează că există deja o listă de titulari pentru 8 portofolii dintr-un posibil guvern Tomac, iar restul numelor de tehnocrați ar putea fi negociate cu liderii partidelor. Un exemplu de potențial blocaj este Ministerul Fondurilor Europene: Dragoș Pîslaru ar fi spus că vrea să continue, însă PSD, prin Sorin Grindeanu, nu și-ar dori acest lucru. [...]
Consultările convocate de Nicușor Dan la Cotroceni pe tema dronelor maritime pot accelera și calendarul politic al învestirii noului Guvern , în condițiile în care, potrivit Adevărul , surse politice indică discuții paralele legate de formarea unui posibil cabinet condus de premierul desemnat Eugen Tomac . Reuniunea de la Cotroceni, programată pentru sâmbătă, 6 iunie, vizează „gestionarea problemei dronelor maritime” și îi aduce la aceeași masă pe reprezentanții Ministerului Apărării Naționale, Ministerului Afacerilor Interne, Serviciului Român de Informații și structuri de coastă. Miza imediată este o analiză a situației, a pașilor următori și a eventualelor măsuri, conform surselor citate. Scenariul „Guvern Tomac” și aritmetica sprijinului în Parlament În paralel, aceleași surse susțin că Eugen Tomac, desemnat premier, ar urma să își amenajeze un birou în Parlament, unde ar putea avea loc consultările și discuțiile cu partidele în cursul săptămânii viitoare, în contextul negocierilor pentru formarea guvernului. Potrivit informațiilor din articol, un sprijin mai probabil pentru un eventual guvern Tomac ar putea veni din zona Partidului Național Liberal, mai degrabă decât dinspre USR. În interiorul PNL, sursele indică o decizie dificilă legată de posibilitatea unui vot „la liber”. Durata posibilului cabinet și schimbări de miniștri Sursele citate mai arată că formula nu este privită ca un „guvern de avarie”, însă există așteptarea ca o eventuală formulă tehnocrată să nu aibă o durată foarte lungă, urmând ca ulterior să fie negociat un guvern politic. În același timp, se estimează că este puțin probabil ca actualii miniștri să fie menținuți într-o eventuală formulă guvernamentală condusă de Tomac. Context: termenul de 10 zile și interimatul după moțiunea de cenzură Nicușor Dan a semnat decretul de desemnare a lui Eugen Tomac ca premier, iar acesta are la dispoziție zece zile pentru a negocia susținerea politică și a obține majoritatea parlamentară necesară învestirii Executivului. Desemnarea vine după ce guvernul condus de Ilie Bolojan a fost demis prin moțiune de cenzură, iar cabinetul a rămas în interimat la Palatul Victoria până la instalarea unui nou guvern, pentru administrarea treburilor curente. În acest interval, președintele a chemat partidele parlamentare la consultări la Cotroceni pentru desemnarea candidatului la funcția de prim-ministru. [...]
Discursul Dianei Șoșoacă la forumul de la Sankt Petersburg ridică un risc de imagine și de politică externă pentru România , prin mesajele anti-Ucraina și atacurile la adresa instituțiilor de la București, într-un cadru în care Vladimir Putin a reacționat public, potrivit Mediafax . Europarlamentara și lidera partidului S.O.S. România a vorbit la Forumul Economic Internațional de la Sankt Petersburg , supranumit „Davosul Rusiei”, adresându-se direct președintelui rus. În debut, Șoșoacă a spus că „poporul român nu vă urăște” și că „vrea pace cu Rusia”. În intervenția sa, ea a criticat sprijinul acordat Ucrainei și a susținut că România ar fi „condusă de la Bruxelles”. Un moment notat în sală a fost afirmația potrivit căreia România „nu are președinte”, când Putin, prezent în audiență, a râs. Mesaje politice și contradicția cu realitatea instituțională Declarațiile despre lipsa unui președinte contrazic situația de la București: funcția este ocupată de Nicușor Dan , care a câștigat alegerile din mai 2025, mai arată publicația. În același context, Mediafax amintește că partidul condus de Diana Șoșoacă a început procedura de suspendare a președintelui Nicușor Dan. Șoșoacă s-a prezentat drept președinta S.O.S. România, pe care l-a descris ca fiind „singura opoziție” din România. Atac la Ucraina și elogii pentru Rusia, cu reacții din sală În discurs, europarlamentara a invocat un episod din 2023, când președintele ucrainean Volodimir Zelenski urma să se adreseze Parlamentului României, susținând că s-a opus intervenției acestuia și că „l-a scos din Parlamentul României”. Potrivit relatării, Putin a râs și în timpul acestei afirmații. Totodată, Șoșoacă a transmis mesaje elogioase la adresa Rusiei și a poporului rus, afirmând că România și Europa ar trebui să coopereze cu Moscova, și a încheiat cu un atac la adresa președintei Comisiei Europene, Ursula von der Leyen. Răspunsul lui Putin: evită politica internă, introduce un mesaj religios La final, Vladimir Putin i-a mulțumit Dianei Șoșoacă și a spus că nu poate și nu vrea să comenteze „afacerile interne ale României”. A continuat însă cu un mesaj cu tentă religioasă, invocând faptul că Rusia și România sunt țări majoritar ortodoxe și cerând să fie transmise „cele mai calde salutări” ortodocșilor din România. Discursul are loc pe fondul războiului din Ucraina și al izolării tot mai accentuate a Moscovei față de statele occidentale, în contextul desfășurării forumului de la Sankt Petersburg. [...]
Nominalizarea unui premier „independent” arată blocajul de majoritate și prelungește incertitudinea politică , după ce niciun partid nu a venit la consultări cu o majoritate parlamentară conturată, potrivit News . Președintele Nicușor Dan a spus, vineri, că prima opțiune a fost un guvern politic, însă contradicțiile dintre partide au făcut „logică” desemnarea unui premier independent de formațiunile parlamentare. Șeful statului a făcut declarațiile în Muntenegru, explicând contextul în care l-a nominalizat pe Eugen Tomac să formeze guvernul. În evaluarea sa, lipsa unei majorități conturate la consultări a împins procesul spre o soluție care să reducă dependența directă de negocierile dintre partide. De ce Tomac și nu un tehnocrat Nicușor Dan a argumentat că, „contrar aparențelor”, politica este „o meserie” care presupune capacitate de negociere și interacțiune cu partidele, competențe care se acumulează în timp. Într-un „context complicat”, inclusiv pe fondul destrămării unei coaliții, președintele a spus că a considerat „un politician” o opțiune mai potrivită decât „un economist” fără experiență politică. Criteriul invocat: independența față de partidele parlamentare Întrebat de ce l-a ales pe Eugen Tomac, președintele a indicat independența acestuia față de partidele parlamentare drept motivul principal: „Cred că din spectrul politic, dată fiind independenţa lui faţă de partidele parlamentare, e opţiunea cea mai bună.” Ce semnal transmite decizia în plan politic Mesajul central al președintelui este că partidele nu au reușit să livreze o formulă de majoritate la consultări, ceea ce mută presiunea pe premierul desemnat să construiască sprijin parlamentar. În absența unor detalii suplimentare în informațiile disponibile, nu este clar ce calendar sau ce pași concreți urmează pentru conturarea majorității și a structurii guvernului. [...]
Nicușor Dan mută „testul” de popularitate din sondaje la votul de peste patru ani , într-un mesaj care încearcă să reducă presiunea politică imediată și să fixeze un orizont de evaluare pe termen lung, potrivit news.ro . Președintele a comentat vineri cifrele din sondaje la un an de mandat, admițând existența unei nemulțumiri în societate și faptul că alegerile cresc așteptările. În declarațiile sale, șeful statului a insistat că verdictul public trebuie raportat la scrutin, nu la măsurători intermediare, și că așteptările generate de ciclurile electorale nu pot fi întotdeauna satisfăcute „într-un termen potrivit”. „Tot timpul cetățenii au dreptate când te evaluează. Eu încerc să le explic, prin dumneavoastră, de cele mai multe ori, cum văd eu România, administrația, ce am făcut, ce n-am făcut. Evident că este o nemulțumire în societate și alegerile generează așteptări. Nu totdeauna aceste așteptări au un termen potrivit de realizare.” Ce semnal transmite despre ritmul guvernării Mesajul lui Nicușor Dan sugerează o delimitare între presiunea de moment din sondaje și calendarul politic formal, cu accent pe ideea că rezultatele unei administrații se judecă în timp. În același registru, președintele a spus că „evaluarea se va face la vot, peste patru ani”, fără a oferi detalii despre cifrele concrete din sondaje sau despre măsuri punctuale care ar urma să răspundă nemulțumirilor invocate. Contextul declarației Declarația a fost făcută la un an de la preluarea mandatului de președinte și vine pe fondul discuțiilor publice despre nivelul de încredere reflectat în sondaje. Informațiile prezentate de news.ro nu includ date numerice sau numele institutelor de sondare, astfel că amploarea „nemulțumirii” rămâne necuantificată în acest material. [...]
