Știri
Câștigul de PIB din programul SAFE depinde de câtă producție rămâne în România , iar diferența dintre un scenariu „cu importuri” și unul „cu economie locală mobilizată” poate duce impactul cumulat la între 0,7 și 2,6 puncte procentuale în perioada 2026–2030, potrivit unei analize prezentate de Economica , pe baza unui scenariu ilustrativ al BNR. BNR pornește de la estimările Ministerului Finanțelor privind bugetele MApN, care ar indica o creștere graduală a cheltuielilor totale de la 2,2% din PIB în 2025 la 3,1% din PIB în 2029, în timp ce cheltuielile cu investițiile ar urca de la 0,9% din PIB în 2025 la 1,8% din PIB în 2029. În lipsa unor informații publice despre dimensiunea tranșelor SAFE, banca centrală a construit ipoteze tehnice privind ritmul de implementare, într-un scenariu „pur ilustrativ” care presupune absorbția integrală a resurselor disponibile, de circa 16,7 miliarde de euro (aprox. 83,1 miliarde lei) în perioada 2026–2030. Scenariul BNR: profilul finanțărilor SAFE, în ipoteza absorbției integrale În acest scenariu, volumul proiectelor finanțate prin SAFE ar avea următorul profil anual: 1,5 miliarde euro (aprox. 7,5 miliarde lei) în 2026 2,3 miliarde euro (aprox. 11,4 miliarde lei) în 2027 3,3 miliarde euro (aprox. 16,4 miliarde lei) în 2028 4,3 miliarde euro (aprox. 21,4 miliarde lei) în 2029 5,3 miliarde euro (aprox. 26,4 miliarde lei) în 2030 De ce contează „conținutul de importuri” pentru creșterea economică Analiza BNR folosește multiplicatori (raportul dintre cheltuiala publică și efectul asupra PIB) calibrați din literatura de specialitate. Pentru infrastructura duală (de exemplu autostrăzi), este menționat un multiplicator comparabil cu cel asociat fondurilor structurale și de coeziune: un impact contemporan de circa 0,5 puncte procentuale asupra dinamicii PIB la o creștere cu 1 punct procentual din PIB a acestor fonduri, plus efecte de antrenare pe termen mediu. Pentru cheltuielile de apărare, rezultatele indică faptul că, pe un orizont de doi ani, o majorare cu 1 punct procentual a ponderii cheltuielilor de apărare în PIB este asociată, în medie, cu o creștere economică mai ridicată cu aproximativ 0,7–0,9 puncte procentuale. Totuși, efectele tind să apară cu întârziere: impactul în decurs de un an este descris ca nesemnificativ statistic. BNR mai notează că începutul implementării SAFE ar putea avea un conținut mai ridicat de importuri (cu efecte mai reduse asupra PIB), concomitent cu un volum mai consistent al cheltuielilor de personal, care au un multiplicator mai mic. Intervalul de impact: 0,7–2,6 puncte procentuale cumulat (2026–2030) În scenariul ilustrativ, impactul asupra creșterii economice anuale ar putea ajunge la circa 0,3 puncte procentuale în 2027 și la aproximativ 1 punct procentual în jurul anului 2030. La nivel cumulat, aportul SAFE la creșterea economică este estimat între 0,7 și 2,6 puncte procentuale în perioada 2026–2030. Diferența dintre cele două capete ale intervalului este explicată de: o componentă de import pronunțată și o mobilizare limitată a economiei locale (scenariul de jos); o antrenare substanțială a factorilor de producție domestici (scenariul de sus). Riscuri: absorbție incompletă și implementare graduală, pe fond de spațiu fiscal limitat BNR recomandă prudență în interpretarea impactului, invocând incertitudini legate de rata de absorbție și de gradualitatea implementării proiectelor. În contextul efectului asupra deficitului bugetar și al spațiului fiscal limitat, analiza nu exclude absorbția incompletă a împrumuturilor SAFE. Pe lista de riscuri intră și incertitudinea privind magnitudinea multiplicatorilor (inclusiv posibilitatea unor efecte mai consistente pe termen scurt) sau șocuri care ar putea atenua impactul. În același timp, pe fondul conflictelor geopolitice persistente, programul SAFE este văzut ca o oportunitate de accelerare a investițiilor în industria de apărare, cu un potențial aport cumulat de peste 2 puncte procentuale la creșterea economică în 2026–2030 dacă proiectele mobilizează capacități locale și nu sunt întârziate. [...]
